Daca in privinta ordinii de zi, pe care consileirul Staicu – PD-L o vedea mai potrivita pentru o sedinta ordinara, certurile n-au avut spor, niste bani luati de la municipiu si alocati unor localitati mai mici, cu potential financiar scazut, a starnit controverse.

Conform alocarii bigetare 44 de miliarde de lei vechi din cote defalcate din impozitul pe venit erau atribuiti Municipiului Brasov. Presedintele Consiliului Judetean, Aristotel Cancescu, a propus ca acesti bani sa fie redirectionati catre localitati mici, care ii vor folosi pentru reabilitarea unor drumuri. Toata lumea, exceptand PD-L a votat pentru. Dintr-o anumita perspectiva gestul este benefic. Sunt multe localitati in judet care traiesc aproape din banii de la bugetul judetului, sursele proprii de venit fiind aproape inexistente. Cateva taxe de pasunat si ceva impozite pe case si terenuri sunt unicele intrari din afara banilor alocati de judet, ?ceea ce de multe ori nu permit localitatilor in cauza nici macar o sustinere financiara modica pentru accesarea de granturi, ori plata unor studii de fezabilitate si proiecte.

Desigur ca si Municipiul avea ce sa faca cu banii, mai ales ca mai sunt doar doua luni si jumatate pana la alegerile locale. In plus, consilierul PD-L Ion Marcu a sugerat ca localitatile vizate n-au bani fiindca nu stiu sa se gospodareasca. Dar cum oare s-ar putea “gospodari”? Acolo nu cred ca tine figura cu parcarile de resedinta, sursa din care Municipiul obtine in jur de 10 miliarde lei vechi annual, adica un sfert din ce s-a alocat localitatilor. Dar aceste lucruri nu mai sens: fiecare vede cu ochi electorali si orice gest este facut cu tendinta.? Nu zicem ca n-au fost interese electorale si de cealalta parte a baricadei, dar localitatilor pricopsite le pica extraordinar, la urma urmei tot cetatenii beneficiaza, macar in prejama alegerilor sa se aleaga si ei cu ceva.

Realocarea bugetara i-a infuriat pe consilierii judeteni democrat-liberali, sustinatori ai Municipiului condus de Scripcaru, fief PD-L, care trebuie sa le aduca? cele mai multe voturi. Suparati foc, ei au parasait sala, amenintand ca vor ataca in contencios toate hotararile de miercuri.

?

Bianca Sorescu

Chiar m-am intrebat ce-ar fi Brasovul fara Botorog si mi-a fost oarecum teama sa-mi raspund. Omul a devenit atat de popular, atat de cunoscut, atat de mediatizat, incat daca de muzicuta de la Ceasul Primariei ne putem lipsi la o adica, de lozincile lui Botorog slobozite prin goarna de carton ce aduce a buciumul ce suna cu jale in poezia eminesciana, cu greu ne vom putea lipsi vreodata.

Fericit fie ceasul in care caprele si vacile lui au poftit la iarba Municipalitatii! A ramas omul fara animale, dar a primit in schimb o popularitate care o intrece cu mult pe a majoritatii alesilor judeteni ori locali. Daca de cutare consilier e posibil sa nu fi auzit nimeni, e aproape imposibil ca lumea sa nu fi auzit de Botorog.

Numele lui este pe buzele tuturor si nu mica mi-ar fi mirarea sa aud vreo cativa ca-l voteaza. Omul are rating, iar abnegatia cu care isi spune pasul este demna de lauda. Daca alesii nostri ar da dovada de aceeasi perserverenta in sustinerea intereselor cetatenilor am fi departe!

Revenind la prietenul nostru, el are un destin interesant. A devenit piesa principala a campaniei electorale pentru locale si oricum ai da-o si ai suci-o, nu-l poti sari din schema. Ca vorbesti de Scripcaru, ca vorbesti de Cancescu, vrei nu vrei, tot la Botorog ajungi.

Sa ne traiesti amice si sa te vedem tot mai sus: in copac, pe schela, pe Tampa…

?

Dar, din pacate, sunt lucruri care se vad la suprafata, lucruri care “iau ochii” trecatorului de rand, fara o baza de perspectiva. La o privire de ansamblu se poate constata lucru empiric, lasand impresia de carpeala. Nu exista un plan de perspectiva, bine gandit si fundamentat. Pare un fel de “Dupa noi potopul”, in caz ca actualul primar pierde alegerile din vara. Iar in caz ca le castiga, va mai trage inca patru ani asa, pana va ajunge in Parlament.

Pe ce ma bazez?

In primul rand pe raca asta politica intre local si judetean, fapt daunator intereselor judetului si ale municipiului. Sunt localitati in tara aceasta, poate la fel de importante ca Brasovul, care, fata de urbea noastra, prospera, si ca aspect, dar si ca utilitate, Cel mai apropiat exemplu este Sibiul, unde, sub conducerea unui cap de neamt – nimic impotriva romanilor, caci acestia sunt mult mai isteti, insa si mult mai nefericiti in morala – s-au realizat o seama de lucruri pe care le cunoastem cu totii.

Peste tot in Brasov s-au facut niste bucatele de lucrari, caci pe langa cele realizate mai sunt necesare cel putin oarece retusuri. Caci ansamblul nu exista, nu se poate vorbi de o finalizare care sa scoata omul din confuzia in care se afla prin simpla stare de fapt a executarii unei anumite lucrari care ii schimba mersul, dar fara a i se arata calea de urmat in noua stare de lucruri.

O problema dureroasa pentru multi brasoveni este situatia CET-ului, ca sa nu vorbim, per ansamblu, de preturile cerute pe incalzire. Primarul Scripcaru sustine ca totul s-a rezolvat cu niste austrieci.

Chiar asa sa fie? Se stie modul in care se vrea intrarea in proprietate a terenului de sub CET. Este nevoie sa mai continui?

Nu cumva se ascund interese de-o vilisoara, doua, in spate? Cu tot cu reabilitarea transportului agentului termic spre beneficiari. Ce firme si care persoane trebuie sa mai incaseze niste bistari din buget?

Caci actualmente CET-ul arde gazul ( citeste combustibilul ) cel putin pe jumatate de pomana. Insasi denumirea spune ca el trebuie sa produca in primul rand electricitate, caldura pentru populatie fiind produs secundar. De ce nu se procedeaza asa?

Activitatea primariala lasa oricum impresia unui lucru facut in sistemul “daca tine, e bine, daca nu, gasim noi altceva sa scoatem ochii la prosti.

Iar acest lucru nu-i poate aduce lui Scripcaru, ca prim-edil, si Consiliului Local decat titlul de smecherasi ai conjuncturii, si nu de oameni pusi pe treaba in folosul comunitatii.

Sa fie oare adevarat sloganul cu “am invatat de la cel mai bun”? Ar fi catastrofal.

?

Dan Bota ????

?

Nu vreau sa afirm ca gandurile primariale nu folosesc Brasovului si finalizarea lor nu este benefica. Ar fi insa de dorit ca Scripcaru sa nu rascoleasca din nou tot orasul, fiind apoi obligat sa rasoleasca finalizarile.

Dar iata despre c ear putea fi vorba.

Se prevede o megagiratie cuprinzand Calea Bucuresti, Toamnei, Kogalniceanu si 15 Noiembrie, strazi ce vor deveni cu sens unic. Calea Bucuresti se va imbogati cu inca o banda de rulare prin largirea carosabilului.

Alt sens giratoriu se prevede pentru intersectia cu str.Lacurilor.

Este prevazuta reabilitarea totala a strazilor Brancoveanu, Dobrogeanu-Gherea si Lunga (Str. Lunga parca a fost reabilitata nu prea de mult, nu?) Totul va fi corelat cu investitiile celor de la Apa si Gaz, precum si de la Electrica pentru ingroparea cablurilor aeriene.

Intra in reparatii capitale pasajul de pe str.Zizinului, iar pasajul de la Fartec va fi latit.

O noutate ar fi introducerea unor linii de troleibuze pentru legaturile cu Sanpetru si Harman.

Se doreste finalizarea celui de al doilea tronson al ocolitoarei mici, dar sunt inca probleme cu CET-ul.

?

Pe cand si reintroducerea liniei de tramvai, de care ciripesc anumite pasarele?

?

Dan Bota

La editia din acest an a “Nuntii de Aur”,? Primaria Brasov a alocat o suma mai mare ca in alti ani pentru sarbatorirea a 97 de cupluri ce au trecut de 50 de ani de casatorie neintrerupta.

Cu acest prilej primarul George Scripcaru a inmanat diplome celor sarbatoriti, iar in cuvantarea sa a pus accent pe contributia acestor oameni la inflorirea Brasovului, indifferent in ce domeniu au lucrat de-a lungul vietii.

Masa festiva a avut loc in barul de noapte al complexului “Aro Palace”.

Si alte oficialitati au rostit cuvinte calde si de multumire, o mare de flori acoperind sarbatoritii.

Iata un gest frumos din partea edililor brasoveni.

?

?

Dan Bota ?

Impacarea de sub Tampa, cea dintre primarul Scripcaru si Cancescu, seful judetului, intarzie sa se produca.

In ciuda zvonurilor si a micilor gesturi din partea amandurora, simuland bine incetarea ostilitatilor si gasirea unor ocupatii mai folositoare urbei si judetului, disensiunile care ii opun se desfasoara pe fronturi noi.

Ultimul a fost deschis de catre un ziarist harsit intr-ale deconspirarilor in fituici scoase la comanda. Ion Manzala pre numele sau, inca indecis intre indeletnicirea de gazetar si cea mult mai naclaita si cetoasa – de analist politic, este autorul de cursa lunga al unor texte anti-Cancescu, gazduite de-a lungul vremii de catre tot soiul de publicatii. Dezvaluirile despre matrapazlacurile starostelui de la judet i-au atras din partea acestuia unul sau mai multe procese pentru calomnie.

La ultima infatisare, Aristotel Cancescu a fost nevoit sa apara, intrucat fusese invitat de catre judecator sa i se ia o declaratie sub juramant. Incidentul s-a consumat prin noiembrie 2007, intr-un relativ anonimat, deoarece presei i-a fost obstructionata prezenta in sala de catre slujbasii zelosi ai justitiei. Cancescu a pretins cu acea ocazie ca a dispus demontarea tuturor placutelor fixate pe obiectivele – istorice sau nu – reabilitate de Consiliul Judetean, „la initiativa lui Aristotel Cancescu”, dupa cum se putea citi pe respectivele tablite. Tot atunci, presedintele CJ a trebuit sa explice statutul caprioarelor care zburda pe domeniile personale din Glajaria Rasnovului, pentru care a obtinut, pare-se, autorizatie de detinere abia dupa ce s-a scris in presa despre pasiunea-i pentru Bambi.

Este drept ca informatia, asa cum fusese livrata la vremea aceea, zicea ca gratioasele creaturi silvane ar face foamea pe latifundiile lui Cancescu. Chestie exagerata, intrucat este exclus ca, la banii lui, seful judetului sa nu gaseasca prin largile-i hambare cu ce sa hraneasca niste biete caprioare, oricat de hamesite vor fi fost ele.

Cert este ca, dupa luarea declaratiei lui Cancescu, instanta brasoveana i-a dat si castig de cauza in procesul intentat lui Manzala. Desi procedura de audiere trebuie ca l-a enervat la culme, Aristotel Cancescu se vede acum oarecum razbunat de sentinta Judecatoriei.

Care l-a nemultumit profund pe Manzala.

Pana la atacarea cu recurs, acesta i-a numarat lui Cancescu (nu, nu ouale) placutele ramase la locul lor, in ciuda marturiei ca le-ar fi dat jos.

Si a gasit vreo trei, pierdute pe promenada de sub Tampa si sus pe culmea dealului, unde comunica in continuare turistilor, cui trebuie sa multumeasca pentru lucrarile de reabilitare petrecute in zona.

Asta inseamna, potrivit lui Manzala, ca juratorul stramb Cancescu, risca acum acuza de sperjur. La cat a fost de injurat, Aristotel, in virtutea dialecticii pe care a inventat-o, s-o fi considerand si el indreptatit la cate un sperjur, pentru racorire.

?

Vifor Rotar

?

Sedinta ordinara de ieri a Consiliului Local a marcat un pas inainte facut de forul municipal in constituirea viitorului operator regional ce va rezulta din transformarea Companiei Apa in societate comerciala. Consilierii locali au votat in unanimitate procentul de 42% pe care organismul din care fac parte il va avea in noul obiectiv, cerut de normele europene. Valoarea procentuala privind participarea Consiliului Local la operatorul de apa fusese stabilita cu multa vreme in urma, dar parafarea acesteia prin vot s-a facut abia ieri, cu ocazia sedintei.
Cei care au impiedicat perfectarea procentelor cu care cele doua foruri ce conduc orasul, recte municipiul, vor intra in organismul ce va mosteni Compania Apa, au fost consilierii condusi de Aristotel Cancescu. Desi acordarea de catre Uniunea Europeana a unui grant de 110 milioane de euro atarna de punerea de acord a municipiului si judetului in privinta procentajului cu pricina, CJ a tergiversat de fiecare data obtinerea intelegerii finale. Sedintele de judet se terminau invariabil cu solicitarea a 50 de procente din viitorul operator, sfidand astfel realitatea din teren, care arata ca 80% din conductele si infrastructura Compania Apa se afla pe teritoriul municipiului.
Meciul orgoliilor judet-municipiu a intins la extrem nervii negociatorilor cu organismele europene, aflati in deficit de justificari in fata UE pentru lipsa de cooperare de la Brasov. Parea ca miza de peste 100 de milioane de euro pe care Europa are in grafic sa ni-i verse pentru transformarea Apei este prea mica pentru a motiva impacarea, daca nu macar suspendarea ostilitatilor dintre gruparea Scripcaru si cea condusa de Cancescu.
Nimeni nu poate sti cat de sincere sunt declaratiile celor doi cu privire la intentia de incetare a micilor sau marilor sabotaje pe care si le monteaza unul celuilalt in chestiuni din cele mai diverse, din spirit de contradictie sau conform strategiilor de partid insuflate de la centru. Prin votul de ieri, Consiliul Local a dovedit ca are intentii serioase, daca nu de impaciuire, cel putin de depasire a impasului numit Compania Apa.
In ceasul al doisprezecelea, in sedinta pe care o mai are la dispozitie pana la terminarea anului, Consiliul Judetean trebuie sa-si exprime acordul cu privire la procentele acceptate deja de catre CL, macar pentru scopul pragmatic de a incasa fondurile pe care ni le flutura UE pe sub nas.
Chiar daca intentiile de cooperare stric tehnica intre cele doua foruri sunt un deziderat indepartat, ambele ar trebui sa apeleze la folclor pentru a depasi momentul si sa se ghideze strict dupa principiul „Fa-te frate cu dracul pana treci grantul!”.
Vifor Rotar

?

Rezultatele sub asteptari de la scrutinul din 25 noiembrie a pus conducerea PNL Brasov in fata unui soc greu de suportat si mai ales greu de trecut.

Este inexplicabil pentru unii cum de s-au obtinut astfel de rezultate!

Rezultate ?care au impins PNL pe locul trei, dupa PD si PSD in politica brasoveana.

Orgoliul liberal a fost extrem de sifonat, procentele obtinute in unele localitati rurale si chiar in unele orase fiind incredibil de mic.

Una aratau sondajele si alta s-a cules din urne.

La Ghimbav s-au numarat doar 93 de voturi din …peste 4.600 de cetateni inscrisi pe liste! Sa obtii astfel de rezultate la Sacele sau Rasnov unde primarii sunt liberali? Cum sa reactionezi cand dupa numaratoare s-a scris un numar dintr-o singura cifra in dreptul liberalilor?

Analiza rezultatelor a creeat in interiorul PNL Brasov multe discutii si multe asteptari, multe intrebari. Vor fi sanctiuni? Cine va fi sanctionat? Cum se vor sanctiona rezultatele foarte slabe obtinute in municipiul Brasov?

Dupa ce s-a declarat recent total nemultumit de rezultatul obtinut de liberali in judet, printr-o miscare abila, presedintele PNL Brasov, Aristotel Cancescu, a obtinut sambata un vot de incredere a Biroului Permanent Judetean (BPJ).
Nimeni nu si-a permis sa „miste in front”. Toti membrii BPJ Brasov au votat in unanimitate pentru ramanerea in functie a lui Aristotel Cancescu, cel care detine si functia de presedintele a CJ Brasov.

Ramane de neinteles, (doar pentru unii) cum de au obtinut liberalii, la Brasov, un scor electoral atat de slab.

Vom vedea ce se intampla cu orgoliul liberal, foarte mare intre scrutinuri, in fata rezultatelor obtinute de colegii lor de Alianta D.A.!

?PD-ul lui Scripcaru este nu numai pe pozitia 1 dar si la o distanta foarte mare (procentele obtinute de PD sunt aproape de trei ori mai multe!!!!) de …PNL-ul lui Cancescu.

?

Horia D.R.

?

Infrastructura brasoveana a suferit modificari cu adevarat revolutionare in utlima vreme. Multe dintre arterele principale ale orasului au beneficiat de asfaltare, largire, parcari noi, numeroase intersectii cu sens giratoriu si mult mai multe spatii au fost valorificate prin construirea unor noi locuri de parcare. Toate bune si frumoase pana la un punct ! Se pare ca, in utlima vreme, consilierii judeteni se confrunta cu o problema destul de serioasa : multe dintre aceste spatii si terenuri au fost achizitionate de municipalitate prin efectuarea unui schimb cu anumite persoane fizice. Numai ca se pare ca primarul a omis partea a doua a intelegerii conform careia trebuia sa-i despagubeasca pe cei carora le-au luat terenurile prin oferirea unor alte spatii la schimb. Care va sa zica aceste terenuri au fost ocupate abuziv. Totul a pornit de la un scandal provocat de catre consilierul local PSD, Minerva Giurgiu, care a reclamat faputl ca va primi la schimb un teren pe strada Mihai Eminescu pentru un teren pe care acum se afla o parcare pe Calea Bucuresti si care este un cunoscut loc de plimbare. Aceasta a declarat : „Stiu ca spatiile verzi au cam disparut. Nu putem gasi alt teren, fiindca stiu ca au fost identificate multe terenuri libere in Brasov ?”, sustinand ca acel spatiu poate fi amenajat corespunzator ca parc sau loc de joaca pentru copii si ca ar fi pacat sa iasa din patrimoniul orasului. Se pare ca reprezentanta PSD sustine un discurs specific unui partid de stanga «care este », privind protectia sociala pe care doreste s-o ofere cetatenilor. Primarul Scripcaru isi motiveaza decizia : „Petentul este proprietar pe un teren de 857 mp, situat pe Calea Bucuresti, respectiv o parcare, o alee de acces si un spatiu verde. Ni s-a cerut la schimb un teren pe strada Eminescu, unde suntem proprietari. Daca nu se aproba acest proiect de hotarare ne putem trezi ca ne va cere certificat de urbanism si ca va imprejmui parcarea”. Situatia este una cu radacini mult mai vechi decat, se crede si se stie, priamrul Scripcaru explicand : „In aceste cazuri ori le dam oamenilor o solutie, ori le dam terenurile inapoi! Statul comunist, dupa anumite demolari nu a mai intabulat si astfel in Cartea Funciara au ramas proprietarii tabulari, care trebuie despagubiti”

Sarbatorile de Iarna vor transforma si anul acesta Brasovul intr-un oras din poveste. Primaria Brasov s-a pregatit sa isi intampine cetatenii, dar si turistii care viziteaza Brasovul in plin sezon de iarna cu multe surprize. Incepand cu data de 6 decembrie, adica de Mos Nicolae, Brasovul isi imbraca hainele de sarbatoare timp de o luna.

Umbland inca pe lumea asta ca sa culeg trista floare a existentei,? dau neincetat de basina basesciana.

Basina este o acumulare de gaze intalnita mai ales la porci, Este buna vestire a lipsei de caracter Si demonstreaza gandirea aerului imputit.

Am incercat sa-mi explic cauza. Mi-am dorit oglinda revenita la normal. Si am scaparat bricheta ca sa-i vad culoarea flacarii.

O umbra m-a tras de brat? si a trebuit sa –mi fac cruce cu limba-n gura. A urmat tunetul stafiilor, scuipat de moaca lui David Dragos.

?Bagat pe teava tunurilor pediste de scriptura pagana a scripcarului in cantecul europarlamentar.

E luciul vaxului paranoic de care se agata gaite de moment. Fara valabilitate macar de-un infinit.

Iar prafurile suflate peste banul sperantei dovedesc impotenta andropauzei in gandirea mercenara din sufletul pedist.

?

Dan Bota

Pentru ca Brasovul a incetat de mult sa mai fie un oras industrial al tarii noastre, domeniile de activitate desfasurate aici se diversifica si se indreapta spre alte domenii. Astfel, datorita asezarii geografice strategice, Brasovul este exploatat din ce in ce mai mult ca statiune turistica. Astfel, in apropiere de Poiana Brasov, mai exact in Poiana Sticlariei, va fi contruita o mini-statiune turistica, adica un complex hotelier. Firma care se va ocupa de acest proiect este INR Management Real Estate SRL care va lucra in parteneriat cu Consiliul Local, municipalitatea fiind in continuare proprietarul terenului, acesta fiind dat doar in folosinta firmei respective.

Piesa de rezistenta a acestei constructii va fi? terenul de golf 18 gauri pe un teren de 43.75 ha, situat in apropierea sediului societatii. George Scripcaru ne-a declarat?: „Este bine s? avem acest complex de agrement ?i terenul de golf. ?n acest fel se men?ine o foarte mare suprafa?? de teren ca spa?iu verde, iar zona nu va fi afectat? urbanistic. Asocierea reprezint? un beneficiu ?i pentru municipalitate”.

Valoarea intregului proiect scrisa la momentul de fata pe hartie este de 2,5 milioane de euro, dar se estimeaza ca infrastrucutra va ajunge pana la 5,6 milioane de euro.

Inaugurarea va avea loc in 2009.

Dupa ce ne-am bucurat de schimbarile, pe care le-am putut aprecia cu ochiul liber, legate de reamenajarea urbanistica, de data aceasta vom avea parte de o surpriza neplacuta. Colosii comunisti ne produc suferinte chiar si dupa moarte. Falimentul fabricilor Rulmentul si Tractorul lasa rani adanci nu numai angajatilor dizponibilizati, ci intregii comunitati brasovene. Pentru ca au fost inchise, datoriile lor catre CET nu au mai fost achitate si, in consecinta, tot cetatenii vor avea de suferit. Cei racordati la sistemul centralizat de incalzire risca sa ramana, asadar, in pragul iernii fara caldura din cauza datoriilor mari ale consumatorilor catre CET (cateva sute de miliarde de lei vechi) si, implicit, ale lui CET catre furnizorii de combustibil. Primarul George Scripcaru spune ca pericolul este real si iminent, Brasovul fiind singurul oras mare aflat in aceasta situatie critica.

Asadar, tot cei saraci au de suferit, pentru ca singurele apartamente care mai sunt racordate la Centrala de Termoficare Electrica sunt cele ale celor care nu au dispus de resursele necesare pentru a-si instala o centrala de apartament, adica 40.000 de apartamente, mai putin de jumatate dintre abonatii din 1990. Singura solutie pt a scapa de frigul din casa in cazul opririi caldurii ar fi ca brasovenii sa investeasca in calorifere electrice. Dar, atunci vor ramane si fara curent electric pentru ca facturile vor sari simtitor de pragul limita suportabil si vor amplifica automat cheltuielile.

„Societatea noastra a facut si face in continuare eforturi pentru a se efectua in mod regulat plati catre Distrigaz Sud, pentru a nu se mai ajunge in situatia din vara anului trecut. Valoarea platilor depinde, insa, de nivelul incasarilor din partea populatiei si de primirea subventiei pentru combustibil”, precizase Mircea Paraschiv, directorul institutiei.

Angajatii au si ei de patimit de pe urma neplatilor, ei nemaivazandu-si salariile din luna august si, avand in vedere situatia financiara a institutiei, nu cred ca si le vor primi prea curand. Asadar, se vor relua grevele si parca avem deja un «deja vu » in care revedem prabusirea unei alte « intreprinderi – mamut ».

?

Dan Bota

Locuitorii unuia dintre cele mai mari si mai noi cartierule din municipiul Brasov, Racadau, nu beneficiaza de apa calda de mai bine de zece zile. Mai exact, CET Brasov SA a intrerupt furnizarea apei calde din data luni 30 iulie, ora 06.00. In comunicatul remis de CET la data respectiva se anunta ,,o lucrare de anvergura la conductele CET, pe strada Jepilor”, urmand ca pana pe data de 6 august, ora 07.00, sa fie schimbata reteaua de agent primar, care face legatura cu cartierul Racadau. Scopul final era acela ca la iarna sa nu mai apara probleme in furnizarea agentului termic si a apei calde, asa cum s-a intamplat constant in ultimii ani. Lucrarea a fost programata a se finaliza inainte de reabilitarea strazii in cauza. „Ne cerem scuze brasovenilor din aceasta zona, conectati la sistemul centralizat, pentru disconfortul creat”, declara atunci directorul general al CET Brasov SA, Mircea Paraschiv. Numai ca lucrarile nu se termina, iar brasovenii din Racadau utilizeaza apa incalzita tot la aragaz.

?

Povestea se repeta an de an

?

Si anul trecut, tot in perioada verii, cetatenii municipiului Brasov au fost privati simultan, sau prin rotatie, pe cartiere, timp de aproape trei luni – iulie, august, septembrie – de apa calda. Asta dupa ce in primii doi ani de mandat al primarului Scripcaru, Consiliul Local Brasov a virat catre regia CET, unde este proprietar, peste 30 de milioane de euro. Cu toate acestea vara trecuta CET Brasov se afla in situatia in care nu putea achita datorii de 270 de miliarde de lei vechi catre Distrigaz. Motiv pentru care i-a lasat pe brasoveni fara apa calda. Nu managementul defectuos a stat la baza acestei decizii, ci, conform declaratiilor de la vremea respectiva ale directorului CET Brasov SA, Mircea Paraschiv ,,vina este a ,asociatiilor de proprietari, care au restante”, si nu a marilor uzine brasovene care au ramas cu vechiul obicei de a nu plati sau a investitiilor aiuristice. Ulterior, realizand ca motivul invocat este unul ,,subtirel”, Paraschiv a cautat motive mai plauzibile. „Iarna trecuta ( respectiv cea dintre 2005 -2006 ) am avut nenumarate interventii si am facut numai «carpeli» la instalatii. Era absolut necesar sa facem investitii majore pentru confortul abonatilor nostri. Speram sa putem finaliza lucrarile cat mai curand”, a declarat atunci presei sursa citata. Tot atunci el a si a gasit o explicatie de ce timp aproape doua treimi din cele trei luni, cat apa calda a lipsit cu desavarsire de la robinetele brasovenilor, aceste reparatii nu s-au efectuat. Directorul a sustinut intr-un cotidian local ca inlocuirea mai multor conducte nu s-a putut executa in trimestrul ,,secetos” pentru robinetele brasovenilor, deoarece ,,selectia firmei executante s-a facut prin licitatie, iar pasii urmatori au fost destul de anevoiosi. Numai ca reparatiile ,,temeinice” de anul trecut, ce au costat zeci de milioane de euro, au durat, in mare, doar pana in aceasta vara. Cand cosmarul brasovenilor se reia, incepand cu cartierul Racadau.

?

O afacere de inca 200 de milioane de euro

?

In urma cu aproximativ doua luni de zile Consiliul Local, la initiativa primarului George Scripcaru, a aprobat studiul companiei daneze ESA pentru reabilitarea sitemului centralizat de termoficare brasovean ( respectiv CET Brasov ), studiu care presupune investitii de aproape 200 de milioane de euro. Conform lui presedintele ESA, Jorgen Udby, pentru renovarea retelei de transport si distributie, precum si a noua puncte termice din Brasov, sunt necesari aproximativ 50,7 milioane de euro. Fonduri pentru care firma daneza, girata de CL Brasov, a si luat legatura cu Banca Nordica pentru Investitii. Pentru centralele de flux continuu cu combustibili locali si pentru centralele de rezerva mai sunt necsari alte 27-30 de milioane de euro, pentru care inca nu s-au gasit surse de finantare.

Centralele cu ciclu combinat vor costa aproximativ 100-110 milioane de euro, firma deneza propunand un parteneriat cu compania norvegiana Statkraft, care si-a aratat disponibilitatea pentru aceasta investitie.

Investitia amintita, care presupune noi datorii in contul municipiului Brasov, ridica semne de intrebare, mai ales ca CET Brasov mai deserveste doar 40.000 de apartamente, adica mai putin de jumatate din totalul acestora din municipiu.

?

Componenta autohtona

?

Mai mult, conform site-ului oficial al companiei ESA, in componenta conducerii nu apare decat foarte putini danezi. Gabriela Plopeanu, directorul executiv al Agentiei de Dezvoltare Durabila a municipiului Brasov, agentie subordonata primarului PD George Scripcaru, este directorul general al ESA. Dumitru Cuibar, fost director al CET Brasov, este director tehnic al companiei. Mai urmeaza ,,danezii” Claudia Hriscanu, asistent director general, Ana-Maria Damian – director economic, Adrian Martisca – asistent director tehnic, sau Dorin Dragoi ce este, de asemenea, asistent director tehnic. Toti acestia reprezinta staff-ul de conducere al ESA.

Tocmai de aceea, unui consilieri locali au avut de obiectat. De exemplu, consilierul local PNL Maria Ghise a depus recent o contestatie administrativa impotriva HCL nr. 409/2007, prin care s-a aprobat Planul strategic de reabilitare al sistemului de termoficare din municipiul Brasov. Maria Ghise sustine ca ,,in cazul acestui proiect nu au fost respectate etapele, respectiv nu a fost discutat in comisii si nu avea nici un raport de specialitate”. Totodata supararea consilierului liberal provine si de la faptul ca un alt proiect ,,nu a fost supus la vot de catre plenul Consiliului Local. Acest proiect, ce ar fi costat aproximativ o treime fata de cel de la ESA, sustinea descentralizarea totala a sistemului de termoficare. Potrivit legislatiei in vigoare si acest proiect ar fi trebuit sa fie pus pe ordinea de zi si ulterior supus votului plenului. In plus, am depus si o contestatie la HCL nr. 409/2007 si astept raspunsul prefectului”, a mai sustinut consilierul PNL.

Astfel, ca desi au tocat in ultimii trei ani peste 70 de milioane de euro pentru reabilitari, de saptamana aceasta brasovenii incep iarasi sa resimta lipsa apei calde. Ceea ce nu impiedica conducerea CET Brasov, dar si actionarul unic, respective Consiliul Local si Primaria Brasov sa mai doreasca sa toace alte doua sute de milioane de eura pentru ca la anul brasovenii sa se spele iarasi cu apa incalzita pe aragaz.

?

Marius Ola