Home Arhiva Apa calda, lipsa, dar afacere de peste 200 milioane de euro

Apa calda, lipsa, dar afacere de peste 200 milioane de euro

Arhiva

aug. 9, 2007

0 563

Locuitorii unuia dintre cele mai mari si mai noi cartierule din municipiul Brasov, Racadau, nu beneficiaza de apa calda de mai bine de zece zile. Mai exact, CET Brasov SA a intrerupt furnizarea apei calde din data luni 30 iulie, ora 06.00. In comunicatul remis de CET la data respectiva se anunta ,,o lucrare de anvergura la conductele CET, pe strada Jepilor”, urmand ca pana pe data de 6 august, ora 07.00, sa fie schimbata reteaua de agent primar, care face legatura cu cartierul Racadau. Scopul final era acela ca la iarna sa nu mai apara probleme in furnizarea agentului termic si a apei calde, asa cum s-a intamplat constant in ultimii ani. Lucrarea a fost programata a se finaliza inainte de reabilitarea strazii in cauza. „Ne cerem scuze brasovenilor din aceasta zona, conectati la sistemul centralizat, pentru disconfortul creat”, declara atunci directorul general al CET Brasov SA, Mircea Paraschiv. Numai ca lucrarile nu se termina, iar brasovenii din Racadau utilizeaza apa incalzita tot la aragaz.

Povestea se repeta an de an

Si anul trecut, tot in perioada verii, cetatenii municipiului Brasov au fost privati simultan, sau prin rotatie, pe cartiere, timp de aproape trei luni – iulie, august, septembrie – de apa calda. Asta dupa ce in primii doi ani de mandat al primarului Scripcaru, Consiliul Local Brasov a virat catre regia CET, unde este proprietar, peste 30 de milioane de euro. Cu toate acestea vara trecuta CET Brasov se afla in situatia in care nu putea achita datorii de 270 de miliarde de lei vechi catre Distrigaz. Motiv pentru care i-a lasat pe brasoveni fara apa calda. Nu managementul defectuos a stat la baza acestei decizii, ci, conform declaratiilor de la vremea respectiva ale directorului CET Brasov SA, Mircea Paraschiv ,,vina este a ,asociatiilor de proprietari, care au restante”, si nu a marilor uzine brasovene care au ramas cu vechiul obicei de a nu plati sau a investitiilor aiuristice. Ulterior, realizand ca motivul invocat este unul ,,subtirel”, Paraschiv a cautat motive mai plauzibile. „Iarna trecuta ( respectiv cea dintre 2005 -2006 ) am avut nenumarate interventii si am facut numai «carpeli» la instalatii. Era absolut necesar sa facem investitii majore pentru confortul abonatilor nostri. Speram sa putem finaliza lucrarile cat mai curand”, a declarat atunci presei sursa citata. Tot atunci el a si a gasit o explicatie de ce timp aproape doua treimi din cele trei luni, cat apa calda a lipsit cu desavarsire de la robinetele brasovenilor, aceste reparatii nu s-au efectuat. Directorul a sustinut intr-un cotidian local ca inlocuirea mai multor conducte nu s-a putut executa in trimestrul ,,secetos” pentru robinetele brasovenilor, deoarece ,,selectia firmei executante s-a facut prin licitatie, iar pasii urmatori au fost destul de anevoiosi. Numai ca reparatiile ,,temeinice” de anul trecut, ce au costat zeci de milioane de euro, au durat, in mare, doar pana in aceasta vara. Cand cosmarul brasovenilor se reia, incepand cu cartierul Racadau.

O afacere de inca 200 de milioane de euro

In urma cu aproximativ doua luni de zile Consiliul Local, la initiativa primarului George Scripcaru, a aprobat studiul companiei daneze ESA pentru reabilitarea sitemului centralizat de termoficare brasovean ( respectiv CET Brasov ), studiu care presupune investitii de aproape 200 de milioane de euro. Conform lui presedintele ESA, Jorgen Udby, pentru renovarea retelei de transport si distributie, precum si a noua puncte termice din Brasov, sunt necesari aproximativ 50,7 milioane de euro. Fonduri pentru care firma daneza, girata de CL Brasov, a si luat legatura cu Banca Nordica pentru Investitii. Pentru centralele de flux continuu cu combustibili locali si pentru centralele de rezerva mai sunt necsari alte 27-30 de milioane de euro, pentru care inca nu s-au gasit surse de finantare.

Centralele cu ciclu combinat vor costa aproximativ 100-110 milioane de euro, firma deneza propunand un parteneriat cu compania norvegiana Statkraft, care si-a aratat disponibilitatea pentru aceasta investitie.

Investitia amintita, care presupune noi datorii in contul municipiului Brasov, ridica semne de intrebare, mai ales ca CET Brasov mai deserveste doar 40.000 de apartamente, adica mai putin de jumatate din totalul acestora din municipiu.

Componenta autohtona

Mai mult, conform site-ului oficial al companiei ESA, in componenta conducerii nu apare decat foarte putini danezi. Gabriela Plopeanu, directorul executiv al Agentiei de Dezvoltare Durabila a municipiului Brasov, agentie subordonata primarului PD George Scripcaru, este directorul general al ESA. Dumitru Cuibar, fost director al CET Brasov, este director tehnic al companiei. Mai urmeaza ,,danezii” Claudia Hriscanu, asistent director general, Ana-Maria Damian – director economic, Adrian Martisca – asistent director tehnic, sau Dorin Dragoi ce este, de asemenea, asistent director tehnic. Toti acestia reprezinta staff-ul de conducere al ESA.

Tocmai de aceea, unui consilieri locali au avut de obiectat. De exemplu, consilierul local PNL Maria Ghise a depus recent o contestatie administrativa impotriva HCL nr. 409/2007, prin care s-a aprobat Planul strategic de reabilitare al sistemului de termoficare din municipiul Brasov. Maria Ghise sustine ca ,,in cazul acestui proiect nu au fost respectate etapele, respectiv nu a fost discutat in comisii si nu avea nici un raport de specialitate”. Totodata supararea consilierului liberal provine si de la faptul ca un alt proiect ,,nu a fost supus la vot de catre plenul Consiliului Local. Acest proiect, ce ar fi costat aproximativ o treime fata de cel de la ESA, sustinea descentralizarea totala a sistemului de termoficare. Potrivit legislatiei in vigoare si acest proiect ar fi trebuit sa fie pus pe ordinea de zi si ulterior supus votului plenului. In plus, am depus si o contestatie la HCL nr. 409/2007 si astept raspunsul prefectului”, a mai sustinut consilierul PNL.

Astfel, ca desi au tocat in ultimii trei ani peste 70 de milioane de euro pentru reabilitari, de saptamana aceasta brasovenii incep iarasi sa resimta lipsa apei calde. Ceea ce nu impiedica conducerea CET Brasov, dar si actionarul unic, respective Consiliul Local si Primaria Brasov sa mai doreasca sa toace alte doua sute de milioane de eura pentru ca la anul brasovenii sa se spele iarasi cu apa incalzita pe aragaz.

Marius Ola