Germania pregătește marea rocadă?

BERLINUL A MERS LA BEIJING -O ADEVĂRATA AFACERE!
Caravana Scholz a mers la Beijing pentru a stabili pașii pregătitori pentru încheierea unui acord de pace cu Rusia, cu China ca mesager privilegiat.
Cu flerul său inimitabil pentru analiză economică pătruns de profunzime istorică, cel mai recent eseu al profesorului Michael Hudson, scris inițial pentru un public german, prezintă o paralelă uluitoare între cruciade și actuala „ordine internațională bazată pe reguli” impusă de hegemon.[1]
Profesorul Hudson detaliază modul în care Papalitatea din Roma a reușit să blocheze controlul unipolar asupra tărâmurilor seculare (sună un clopoțel?) atunci când jocul era despre precedența papală asupra regilor, mai ales asupra împăraților germani ai Sfântului Roman. După cum știm, pe jumătate în glumă, Imperiul nu era tocmai Sfânt, nici german (poate puțin roman), și nici măcar un Imperiu. O clauză din Dictatele papale i-a oferit Papei autoritatea de a excomunica pe oricine „care nu era în pace cu Biserica Romană”.
Hudson observă cu claritate cum sancțiunile SUA sunt echivalentul modern al excomunicarii.
Probabil că există primele două date în întregul proces.
Primul ar fi Sinodul al III-lea Ecumenic din 435: acesta este momentul în care numai Romei i s-a atribuit autoritatea universal, Alexandria și Antiohia, de exemplu, erau limitate la autoritatea regională în cadrul Imperiului Roman.
Cealaltă dată de top este 1054 – când Roma și Constantinopolul s-au despărțit definitiv. Adică, Biserica Romano-Catolică s-a despărțit de Ortodoxie, care ne conduce la Rusia și Moscova ca a treia Roma – și animozitatea veche de secole a „Occidentului” împotriva Rusiei. O stare de lege marțială
Profesorul Hudson analizează apoi călătoria delegației cancelarului Scholz în China pentru a „cere să-și demonteze sectorul public și să nu mai subvenționeze economia chineza, altfel, daca nu, Germania și Europa vor impune sancțiuni comerțului cu China”.
Ei bine, de fapt, aceasta se întâmplă să fie doar o iluzie copilărească, exprimată de Consiliul German pentru Relații Externe într-un articol publicat pe Financial Times (platforma deținută de japonezii din City of London[2]).
Consiliul, așa cum este descris corect de Hudson, este „brațul „libertarian” neoliberal al

NATO care cere dezindustrializarea Germaniei și dependența” de SUA.

Deci, Financial Times, previzibil, imprimă vise umede NATO. Contextul este esențial.
Președintele federal german, Frank-Walter Steinmeier, într-un discurs de deschidere la Castelul Bellevue, aproape a recunoscut că Berlinul este stricat: „Începe o eră a vântului în contra pentru Germania – vin ani grei… grei și pentru noi. Germania se află în cea mai profundă criză de la reunificare.”
Cu toate acestea, schizofrenia, din nou, domnește suprem, deoarece Steinmeier, după o cascadorie ridicolă la Kiev – completă cu prezentarea ca un actor involuntar înghesuit într-un buncăr – a anunțat o fișă suplimentară: încă două lansatoare de rachete multiple MARS și patru obuziere Panzerhaubitze 2000 care urmează să fie livrate, la ucraineni. Deci, chiar dacă economia „mondială” – de fapt UE – este atât de fragilizată încât statele membre nu mai pot ajuta Kievul fără a-și face rău propriilor populații, iar UE se află în pragul unei crize energetice catastrofale, lupta pentru „valorile noastre” în Țara 404[ERORILOR] le depaseste pe toate.
Contextul Big Picture este, de asemenea, cheie. Andrea Zhok, profesor de filozofie etică la Universitatea din Milano, a dus conceptul „Starea de excepție” al lui Giorgio Agamben la noi culmi.
Zhok propune că Occidentul colectiv zombificat este acum complet subjugat unei „stari de lege marțială” – în care etosul Războiului pentru totdeauna este prioritatea supremă pentru elitele globale rarefiate. Orice altă variabilă – de la transumanism la depopulare și chiar anularea culturii – este subordonată statului legii marțiale și este practic neesențială.
Singurul lucru care contează este exercitarea unui control absolut, brut. Berlin – Moscova – Beijing
Surse solide germane de afaceri contrazic complet „mesajul” transmis de Consiliul German pentru Relații Externe în călătoria în China.
Potrivit acestor surse, caravana Scholz a mers la Beijing pentru a stabili, în esență, pașii pregătitori pentru încheierea unui acord de pace cu Rusia, cu China ca mesager privilegiat. Acest lucru este – la propriu – pe cât de exploziv, din punct de vedere geopolitic și geoeconomic, pe cat poate deveni.
După cum am subliniat într-una dintre rubricile mele anterioare, Berlinul și Moscova păstrau un canal secret de comunicare – prin interlocutori de afaceri – chiar în momentul în care suspecții obișnuiți, disperați, au decis să arunce în aer Nord Streams. Referitor la notoriu SMS de la iPhone-ul lui Liz Truss către Micul Tony Blinken, la un minut după explozii: „S-a terminat”.
Si incă:

Caravana Scholz poate încerca să înceapă un proces lung și complicat de înlocuire în cele din urmă a SUA cu China ca aliat cheie.

Nu trebuie să uităm niciodată că cel mai important terminal de comerț/conectivitate BRI(Drumul Matasii) din UE este Germania (valea Ruhrului). Potrivit uneia dintre surse, „dacă acest efort are succes, atunci Germania, China și Rusia se pot alia și alunga SUA din Europa”.
O altă sursă a oferit cireasa de pe tort: „Olaf Scholz este însoțit în această călătorie de către industriași germani care de fapt controlează Germania și nu vor sta pe loc să se uite cum sunt distruși”.
Moscova știe foarte bine care este scopul imperial (al SUA n.r.) atunci când vine vorba de UE redusă la rolul de vasal total dominat – și dezindustrializat – care exercită suveranitate zero.
Canalele din spate, până la urmă, nu se află în zdrențe pe fundul Mării Baltice. În plus, China nu a oferit niciun indiciu că comerțul său masiv cu Germania și UE este pe cale să dispară. Scholz însuși, cu o zi înainte ca aceasta caravana să lovească Beijingul, a subliniat presei chineze că Germania nu are intenția de a se decupla de China și că nu există nimic care să justifice „apelurile unora de a izola China”.
În paralel, Xi Jinping și noul Birou Politic sunt foarte conștienți de poziția Kremlinului, reiterată din nou și din nou: rămânem mereu deschiși pentru negocieri, atâta timp cât Washingtonul decide în sfârșit să vorbească despre sfârșitul expansiunii nelimitate a NATO, îmbibate de rusofobie.
Deci, a negocia înseamnă semnarea Imperiului (SUA n.r.) pe linia punctată a documentului pe care l-a primit de la Moscova la 1 decembrie 2021, axat pe „indivizibilitatea securității”. Altfel nu e nimic de negociat.
Și când îl avem pe lobbystul Pentagonului Lloyd „Raytheon” Austin care îi sfătuiește pe ucrainenii din dosar să avanseze spre Herson, este și mai clar că nu există nimic de negociat. Deci toate acestea ar putea fi piatra de temelie a coridorului geopolitic/geoeconomic trans-Eurasia Berlin-Moscova-Beijing? Asta va însemna Bye Bye Empire.
Încă o dată: nu s-a termină până când doamna grasă nu merge spre Gotterdammerung.[3]

de Pepe Escobar

Sursa: https://americanfreedomnews.us/berlin-goes-to-beijing-the-real-deal NT:

1. Articol publicat recent in POZIȚIA GERMANIEI ÎN NOUA ORDINE MONDIALĂ A AMERICII (1) & POZIȚIA GERMANIEI ÎN NOUA ORDINE MONDIALĂ A AMERICII (2)
2. Japonezii din City of London(centrul financiar al Londrei) sunt chinezii din bancul cu evreii din anii ’70. Chiar daca acum le poti spune pe nume are mai mult haz sa-i amintesti dupa porecle, eufemisme, caci ei asta merita.
3. Literal, Götterdämmerung înseamnă amurgul zeilor. În mod figurat, termenul este extins la situațiile de distrugere care schimbă lumea, marcate de haos și violență extrema.

Traducerea: CD
Sursa: IonCoja.ro

Share on Facebook

Tweet

Follow us