Home Homo Ecologicus De ce au imprimat sovieticii chipul lui Eminescu pe 2 milioane de...

De ce au imprimat sovieticii chipul lui Eminescu pe 2 milioane de monede, dupa „Revoluția” din 1989?

iul. 8, 2017

0 621

ISTORIE INEDITĂ
În acest moment, Eminescu este tradus în 150 de limbi din 250 de țări. Amploarea extensiei în spațiul universal a receptării operei poetice a lui Eminescu este fără precedent. Și nici nu e de mirare dacă ne gândim că William Shakespeare care a însemnat mult pentru dramaturgia britanică a secolului al XVI-lea, timp de 100 de ani după moartea sa a rămas într-un inexplicabil con de umbră și abia după aceea a început să intre în universalitate.
Asistăm la un fenomen similar în privința lui Eminescu, iar declanșarea acestuia pare să fi venit din Rusia, pe vremea când încă se numea URSS. Astfel, în 1989 (an declarat de UNESCO „Anul Internaţional Eminescu”, la 100 de ani de la moartea fizică a poetului nostru național, rusii au emis o monedă omagială cu portretul lui Eminescu, având valoarea nominală de o rublă.
Moneda este rară şi foarte puţin cunoscută în România.
Rubla Eminescu a fost pusă în circulaţie la Leningrad (azi Sankt-Peterburg) pe 26 decembrie 1989 (în prima zi după… execuţia lui Ceasescu !) iar tirajul a fost de două milioane de monede, din care 200 000 de o calitate specială, trimitere simbolică spre dimensiunea valorii culturale, „de piaţă”, a lui Eminescu.
Este adevărat că …”dupa”, cea mai valoroasă bancnotă a României (bancnota de 500 de lei) are pe ea chipul lui Eminescu – ceea ce are o evidentă încărcătură simbolică, în expresie financiară ‒, însă forța de semnificație a „rublei Eminescu” este mult mai mare, căci reprezintă o recunoaște venită din partea unei țări și a unei culturi de referinta. Se pare că rușii au o perspectivă mai clară asupra valorii universale a „omului deplin al culturii române” (cum îl definea Constantin Noica), pe care noi, aici, în „codrii Vlăsiei”, continuăm să-l minimalizăm, confirmându-i astfel „profeția” din „Scrisoarea I” („Neputând să te ajungă, crezi c-or vrea să te admire?/Măgulit e fiecare/Că n-ai fost mai mult ca dânsul…”).
Nu știm ce interese politice sau geopolitice s-au ascuns în spatele acestui gest, dar faptul rămâne consemnat istoricește ca atare!.Chiar daca ,in în campaniile lor de „defrișare” identitară a populației românești din stânga si dreapta Nistrului, s-au izbit de un reper spiritual fundamental, care s-a dovedit de neclintit și de netrecut: versurile si numele lui Mihai Eminescu. Ceea ce, fără a exclude o anumita „ostilitate” împotriva poporului român,le-a impus respectul și recunoașterea.
Cum spuneam, in acest moment Eminescu este tradus în 150 de limbi din 250 de țări.Moneda este rară şi foarte puţin cunoscută în România.Rubla Eminescu a fost bătută la monetăria din Leningrad ‒ azi Sankt-Peterburg ‒, iar tirajul a fost fabulos: de două milioane de monede, din care 200 000 de o calitate specială. Chipul lui Eminescu avea ca model imagologic fotografia acestuia din 1869, făcută de Jan Tomas la Praga. Este, desigur,si o trimitere simbolică spre dimensiunea europeana a valorii „de piaţă” a lui Eminescu, dar e regretabil că acest demers a fost făcut doar în URSS, nu în România.
E adevărat că cea mai valoroasă bancnotă a României (bancnota de 500 de lei) are pe ea chipul lui Eminescu – cu o evidentă încărcătură simbolică, în expresie financiară ‒, însă forța de semnificație a „rublei Eminescu” chiar este mult mai mare, căci reprezintă o recunoaște revenită din partea unei țări și a unei culturi cu o perspectivă,se pare, mai clară asupra valorii universale a „omului deplin al culturii române” !