Instanțele au făcut dreptate – Cetatea Braşovului aparţine statului român!
Este decizia pe care magistraţii Curţii de Apel Braşov au dat-o în cazul dosarul în care se judecă soarta Cetăţuii. Sentinţa nu este definitivă şi poate fi atacată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Este decizia pe care magistraţii Curţii de Apel Braşov au dat-o în cazul dosarul în care se judecă soarta Cetăţuii. Sentinţa nu este definitivă şi poate fi atacată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. De asemenea, Primăria Braşov a formulat propriul apel prin care a urmărit să obţină cetăţuia în domeniul public al municipiului, după ce şi prima instanţă decisese ca proprietar să fie statul român.
Judecătorii de la Curtea de Apel Braşov au respins apelurile formulate de Aro Palace, Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri şi Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi au menţinut sentinţa dată de Tribunalul Braşov în octombrie anul trecut. Practic, cetatea se întoarce în proprietatea statului român.
Potrivit lui Sorin Toarcea, purtătorul de cuvânt al Primăriei Braşov, municipalitatea speră ca acest proces să se finalizeze cât mai repede la Curtea Supremă şi Justiţie după care, împreună cu Ministerul Culturii, să reuşească să readucă cetăţuia la ceea ce merită , unul din cele mai importante monumente turistice ale Braşovului.
Sentinţa nu este definitivă şi poate fi atacată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în termen de 30 de zile de la comunicare. Cetatea de pe dealul Straja stă cu lacătul pe uşă de aproape doi ani. Este unul dintre simbolurile oraşului şi o mare atracţie pentru turişti. Iniţial, pe dealul Schlossberg, cel pe care azi se află cetatea, s-a ridicat, în anul 1524, un turn de veghe, din piatră şi cărămidă, în formă de potcoavă. Acesta avea trei niveluri, dotate cu ambrazuri la nivelurile inferioare şi guri de păcură la nivelul superior. Nucleul a fost completat în perioada următoare cu un bastion ce avea patru turnuri din lemn. În 1773 a funcţionat ca şi închisoare pentru prizonierii turci şi francezi, iar în timpul epidemiei de ciumă aici era o secţie pentru cei cu simptomele bolii.
Vifor Rotar
