Urmasul lui Decebal, la Paris !
Constantin Brâncuşi s-a născut la 19 februarie 1876, la Hobiţa, judeţul Gorj, dar s-a stabilit la Paris, unde se stins din viaţă în martie 1957.Marele artist roman a lasat moştenire Statului român atelierul său celebru şi un număr important de lucrări. Statul român de dupa Razboi, condus de legiunea „alogena” a partidul comunist, a refuzat însă să accepte moştenirea, care a revenit statului francez…Începând de anul acesta, data de 19 februarie a fost declarată zi de sărbătoare națională – Ziua Brâncuși.
Brâncuşi şi MARIA TĂNASE au format un cuplu teribil în anul 1938.Cei doi s-au îndrăgostit salbatec la marea expoziţie din Paris, iar relaţia lor,desi n-a fost de lunga durată, a ramas in istorie ca un dar pentru fiecare, extrem de intens. -“Brâncuşi a dominat-o intim pe Maria Tănase…o femeie care si in dragoste era teribila si nebiruita! S-au întâlnit pe linia folclorului muzical, a subtilitatilor inteligenţei milenare a poporului din care au urcat spre nemurire,dar „topiti” si de legile nescrise ale mondenităţii…
Era fatal să se întâlnească doi uriasi artisti tocmai la o mare expoziţie internationala…S-a intamplat la Paris, in 1938, servind tzara sub diriguirea marelui Dimitrie Gusti,care le-a „ursit” parca , să se împrietenească fulgerător, să se iubească napraznic ,si să se despartă cu blesteme ,milenare si ele,dar si cu „invective” unice de mahala bucuresteana ,in care Maria Tanase si Gica Petrescu erau de neintrecut. Marea cantareata a ramas insa cu sufletul neostoit si robita pana la moarte de nobletea si darurile sufletesti ce izvorau dinspre partea neichii Costache (aşa era alintat sculptorul de apropiaţi), notează Petre Pandrea în volumul “Brâncuşi – amintiri şi exegeze”.
Dar Brâncuşi a cunoscut-o si pe marea pianistă CELLA DELAVRANCEA , fiica lui Barbu Delavrancea, în 1922, tot în atelierul lui,unde urmasul lui Decebal,cum il „alinta” presa franceza [pe barbatul cu bustul drept si bratele lui vanjoase de „cioplitor”in piatra eternitatii , era,cum s-ar spune azi, un…sex-simbol nu doar al… eternitatii, dar si al dorintelor fierbinti! Tânăra era la Paris la un concert, şi a ajuns în curtea artistului prin intermediul unui prieten grec, miliardar. Au urmat un flirt elegant şi o poveste de dragoste,desi scurtă, de o intensitate si o frumusete unica… Se spune ca Cella si-a adus anume un pian in atelierul amenajat de -a valma al sculptorului, starnindu-i imaginatia formelor unice si indelung slefuite prin mangaierea palmelor sale batatorite de munca de Sisif a geniului!
MILIŢA PETRAŞCU era pe atunci doar o frumoasa si talentata tânără din Chişinău, care îl cunoaşte pe Brâncuşi prin intermediul unui alt nemuritor din Cimpia Romana: Tristan Tzara. În 1919 viitoarea artista intră sfielnic în atelierul marelui slefuitor al formelor despre care vorbea Parisul şi se îndrăgosteşte năpraznic de el. Maestrul o cucereşte cu şarmul sau inegalabil şi laudele la adresa talentului real al tinerei. Care ii cade in brate pe acelasi pat unde au suspinat topite atatea frumuseti ale timpului,romance dar si de prin alte neamuri… Din păcate, cei care le cunoşteau intimităţile povestesc că Miliţa ajunsese de-a dreptul o sclavă, mereu si total la dispoziţia maestrului capricios, care,mereu setos de amor, avea în paralel mai multe relaţii.
De exemplu cu Baroneasa RENEE IRANA FRACHON ,intre altele si o mare colecţionară de artă. A intrat în atelierul românului în căutare de opere valoroase. Dar se îndrăgosteşte fulgerător, şi devine muza sculptorului. Ea este cea care i-a inspirit lucrarea Baroneasa RF. Despre care vom scrie in zilele urmatoare… (ddr)
