SAPTE SECOLE DUPA HRISTOS IN ROMANIA MARE A FOST SI PENINSULA BALCANICA!

 

Noi dovezi, documente, pagini de istorie ÅŸi cercetări etno-lingvistice vin să confirme că întreaga Peninsulă Balcanică a fost cândva o „mare românească", un imens teritoriu traco-dac latinizat. Invazia slavă din secolele al VII-lea ÅŸi al VIII-lea a găsit aici un popor numeros, unitar, vorbind o limbă romanică; un popor de păstori, comercianÅ£i, meÅŸteÅŸugari, prelucrători de metale ÅŸi constructori bogaÅ£i, o „Å£ară a bogaÅ£ilor", cum spunea cu invidie, cunoscutul ultranaÅ£ionalist sârb Vojislav ÅžeÅŸeli.

Încă de la începuturi, neamurile sosite din stepe au privit cu ochi răi populaÅ£ia băştinaşă, Iar neamul grec, dornic de expansiune spre nord, s-a împiedicat ÅŸi el de „ciotul" latin din Pind ÅŸi Macedonia, încercând, de aproape două mii de ani, să-l grecizeze (prima mare crimă greacă împotriva spiritualităţii creÅŸtine fiind răstignirea pe o cruce în formă de X, la Patras, a Sfântului Andrei, „Apostolul românilor", pe când acesta se întorcea de la Dunăre ÅŸi Marea Neagră, unde propovăduise creÅŸtinismul.

Fără a lărgi incursiunea istorică, ne oprim din nou în Timoc, parte a Daciei Aureliene, unde se vorbeÅŸte, după cum se ÅŸtie, aceeaÅŸi limbă ca la Calafat, Cluj sau ca LA TimiÅŸoara, adică daco-româna. ÎmpărÅ£it între sârbi ÅŸi bulgari, acest teritoriu, numit ÅŸi „Valahia Mică", are în spate o istorie bimilenară.

Un adevărat misionar pentru răspândirea adevărului despre aceÅŸti fraÅ£i uitaÅ£i este profesorul Cristea Sandu Timoc din TimiÅŸoara, în vârstă de 94 de ani, secretar general al AsociaÅ£iei „Astra Română" pentru Banat-PorÅ£ile de Fier ÅŸi Românii de Pretutindeni. Devine, în timpul războiului, funcÅ£ionar superior la Ambasada României la Belgrad (trimis de mareÅŸalul Antonescu), iar după venirea lui Tito la putere ÅŸi până după căderea lui MiloÅŸevici, ajunge un proscris, alungat de sârbi de pe pământul natal (Zlocutea, Timoc). Ca secretar general al AsociaÅ£iei Astra Română, a atras în jurul personalităţii sale 18 ediÅ£ii ale Congresului InternaÅ£ional „Identitatea culturală a tuturor românilor".

 

Iata ultimul interviu acordat , inainte de a trece in lumea celor drepti, anul acesta, in luna august!

– Reporter: Dacă ar fi să descrieÅ£i Peninsula Balcanică din timpurile străvechi, de la extinderea Imperiului Roman în Balcani, începând cu anul 143 î.Chr., cu ce aÅ£i începe?

– Cristea Sandu Timoc: Tot Balcanul a fost românesc! Tot! De la Marea Egee, din MunÅ£ii Pindului, la Adriatica, din DalmaÅ£ia, la Marea Neagră ÅŸi până la Dunăre, a fost un singur popor: poporul român. Singurul popor existent în marginea de sud a acestui teritoriu, în epoca formării românilor ca neam daco- latin, au fost grecii, însă ei ocupau zonele de lângă mări ÅŸi mai puÅ£in câmpiile ÅŸi aproape deloc munÅ£ii. Pentru cel puÅ£in ÅŸapte secole după Hristos, adevărata Românie Mare a fost Peninsula Balcanică…

Timpurile se schimbă, năvălesc slavii în secolul al VII-lea, peste încă ÅŸapte sute de ani vin turcii (1453), apoi, în părÅ£ile de apus, coboară austriecii, iar poporul român din Balcani se împrăştie, se împuÅ£inează, în unele zone chiar dispare, cum ar fi Muntenegru ÅŸi Bosnia-HerÅ£egovina.

Pe lângă aromânii din Macedonia ÅŸi Pind, din Albania ÅŸi Bulgaria, rămân să reziste compact, până în ziua de azi, daco-românii din Timoc (200 de localităţi în Serbia, 100 în Bulgaria – 30 în jurul Vidinului plus 70 de-a lungul Dunării, pâna la mare).

Ei au avut parte de domnia a cel puÅ£in cinci voievozi români, începând cu Basarab I Întemeietorul, în secolul al XIV-lea, până la Matei Basarab. AceÅŸti domnitori au construit mai multe mănăstiri ÅŸi biserici româneÅŸti în sudul Dunării, decât în nord, deoarece românii stăpâneau acel Å£inut din timpuri străvechi, Dunărea nefiind niciodată, până la 1918, graniţă între fraÅ£i. Dacă ne gândim la marele Basarab I, el a ridicat o mănăstire la Cladova, pe râul Saina (azi în ruine), una la MânăstiriÅ£a (tot în ruine) ÅŸi una la Vradna (care există ÅŸi acum, fiind ocupată de călugăriÅ£e sârboaice).

 

– Reporter: Sârbii, ca ÅŸi bulgarii, copiindu-i pe greci, spun că românii din Balcani sunt sârbi, greci sau bulgari latinizaÅ£i. Putem accepta o astfel de interpretare politică în locul adevărului istoric? De ce, de-a lungul secolelor ÅŸi până în ziua de azi, au manifestat bulgarii ÅŸi sârbii atâta adversitate împotriva românilor?

– Cristea Sandu Timoc: Asta mă întreb ÅŸi eu… Dacă sub Tito am avut 23 de ani interdicÅ£ie să-mi văd casa părintească ÅŸi mormintele părinÅ£ilor, iar sub MiloÅŸevici, alÅ£i 22 de ani, mă întreb ce rău le-am făcut, în afară de aceea că am afirmat sus ÅŸi tare că fraÅ£ii mei din Timoc sunt români lipsiÅ£i de orice drept elementar? De ce m-au tratat ca pe un străin la mine acasă?

Ca să răspund totuÅŸi la întrebare, cred că se poartă astfel cu noi fiindcă au văzut că suntem o naÅ£ie moale. ToÅ£i, ÅŸi grecul, ÅŸi bulgarul, ÅŸi albanezul, ÅŸi sârbul vor să ne zdrobească, văzând cât suntem de moi, cât de mult îndurăm… .

Apoi, ar mai fi ÅŸi alte motive. Spre exemplu, grecii. GândiÅ£i-vă că, pâna la Cuza, 1/6 din averile mănăstireÅŸti de la nord de Dunăre erau în mâna grecilor. Prin secularizarea averilor mănăstireÅŸti, grecii au pierdut totul. Pe de altă parte, ei urăsc bogăţia ÅŸi vrednicia aromânilor, urăsc inteligenÅ£a, mărinimia, spiritul liberal al multor intelectuali ÅŸi magnaÅ£i aromâni.

Vorbind de sârbi, ei ne urăsc pentru că ne-am luat Banatul înapoi in 1918. Socotesc că au fost stăpâni acolo ÅŸi au pierdut bogăţia păstorilor aÅŸa-ziÅŸi vlahi, Pentru că noi am deÅ£inut cele mai bune pământuri (doar eram băştinaÅŸi, ce-ar fi dorit?), pentru că suntem diferiÅ£i, suntem latini, aparÅ£inem unei mari familii de popoare vest-europene. În fine, bulgarii ne urăsc pentru acelaÅŸi lucru, dar ÅŸi pentru că ne-am luat Dobrogea. Ar fi dorit-o toată, până la ConstanÅ£a, nu doar cele două judeÅ£e din Cadrilater. S-au bătut mult pentru asta.

Mă simt obligat să vorbesc în orice ocazie despre existenÅ£a ÅŸi necazurile românilor din Bulgaria, Serbia, Grecia, Albania ÅŸi din celelalte ţări din regiune, care s-au întemeiat târziu, pe os românesc.

Există o conjuraÅ£ie împotriva cuvântului „român", atât la Sofia, cât ÅŸi la Belgrad sau Atena. Neromânii doresc uitarea acestui cuvânt, au dezvoltat politici de stat care urmăsesc acest cuvânt ca pe un… terorist, ca pe un… stigmat al diavolului. Ei ar dori ca românii balcanici să nu mai aibă nici o legătură cu Å£ara de la nordul Dunării, să se Å£ină drept o naÅ£ie nouă, cu o limbă diferită, astfel că ajutorul ÅŸi interesul României pentru fiii ei din sud să nu mai aibă obiect.

 

– Reporter: Dacă sârbii nu dau drepturi minorităţii române din Timoc, au făcut oare tot ce era normal să facă politicienii României de după 1989, pentru a-i ajuta să supravieÅ£uiască pe daco-românii din Timoc ÅŸi pe aromânii din restul zonei balcanice?

– Cristea Sandu Timoc: Doar din întâmplare. O excepÅ£ie a facut preÅŸedintele Băsescu, când s-a arătat interesat si de românii din jurul României.

DeclaraÅ£iile au fost frumoase, promisiunile sârbilor ÅŸi bulgarilor par ferme, dar, imediat după încheierea protocolului unei vizite, "teroarea" anti-românească reîncepe.

Bulgarii au scăpat de constrângerile UE, de dinainte de aderare, ne-au păcălit pe toÅ£i, de la BucureÅŸti, la Bruxelles. Dar sârbii nu mai trebuie lăsaÅ£i să-ÅŸi bată joc; dacă nu dau drepturi minorităţii române din Timoc, România poate să blocheze aderarea lor la UE. O mare ÅŸansă, pierdută, a avut fostul preÅŸedinte Iliescu. A fost la Belgrad,a venit si in Timoc, a primit asigurari…

În anii războiului din Bosnia, peste 1.000 de cisterne de motorină au tranzitat România, din Rusia spre Belgrad ÅŸi spre front. Atunci să fi spus d-l Iliescu: până aici! Trec cisternele cu o condiÅ£ie: recunoaÅŸteÅ£i statutul juridic al românilor timoceni, acordaÅ£i-le dreptul la limba română, la ÅŸcoli, la biserici! Să-i fi văzut pe fraÅ£ii sârbi cum se conformau… Altminteri, ei nu preaÅŸtiu de prietenie, de înÅ£elegeri mutuale, de bună vecinătate, nici măcar de reciprocitate (sârbii din România au toate drepturile posibile!).

Am auzit ca s-au taiat si puÅ£inele fonduri pentru românii minoritari din jurul ţării ! Dacă, totuÅŸi, au fost tăiate, e o lipsă de cultură politică din partea politicienilor români. Ponta, cand a fost aici a promis…

Dai tu atâÅ£ia bani unui grupuleÅ£ de sârbi cu reprezenare parlamentara (croaÅ£ilor , bulgarilor, ruÅŸilor,grecilor, alÅ£i bani), ÅŸi românilor timoceni nu le dai măcar zece mii de euro!? Nouă, aici, la ASTRA, dacă ne-ar da ,tot ar fi bine, tot am mai face ceva treabă, o revistă, un site pe Internet, un buletin, un transport de abecedare.

 Am impresia că, în instinctul majorităţii românilor, sentimentul naÅ£ional a adormit de tot. Mai dăinuie puÅ£in în Transilvania ÅŸi în Banat, dar în rest îi mort. Si mai e ceva: cred că politicienilor români le e frică de românii din sudul Dunării, de românii de pe pământul lui Decebal ÅŸi Traian. Ei nu-i cunsoc pe timoceni. Timocenii încă n-au fost sârbizaÅ£i, încă n-au fost bulgarizaÅ£i. Dar politicienii români nu-ÅŸi dau seama că sârbii ÅŸi bulgarii vor ca ÅŸi românii să-i urască! Asta ar fi bucuria lor cea mare…

 

(Revista „Dacia Aureliană" este editată online;

puteţi scrie la email: astra_romana_timisoara@yahoo.com)