Ludovic Orban se face că nu înţelege cum funcţionează SISTEMUL
Crede că dizgraţia e rezervată doar altora. Se zbate, se agită, se amăgeşte şi refuză evidenţele căderii sale libere.
Desigur, ştie o mulţime de istorii compromiţătoare despre Câţu şi aliaţii acestuia din vârful PNL. Sunt convins că şi despre Klaus Iohannis ştie. Şi, cuprins de furia descoperirii că a fost trădat, îşi imaginează că spunând public “lucruşoare” despre ei şi insinuând că la o adică va spune şi “LUCRURI” aceştia se vor speria şi vor bate în retragere.
Ultimele lui declaraţii, prin care joacă la intimidare, trădează panică şi nechibzuinţă.
Iată ce declara, în faţa membrilor PNL Botoşani, despre colegii săi de la guvernare:
“Uitaţi-vă la spectrul politic! Mulţi din cei care sunt actori astăzi nici nu ştiu foarte bine ce vor, sunt complet impredictibili, nu au coeziune în acţiune. […] Nu au niciun fel de competenţă şi capabilitate în materie de guvernare”.
În aceeaşi declaraţie de la Botoşani Ludovic Orban atacă nucleul dur al susţinătorilor lui Câţu:
“Deşi am fost părăsit în timpul negocierilor de echipa de negociere votată de PNL – trebuie să ştiţi lucrul ăsta: preşedintele PNL a fost lăsat singur la negocierile pentru formarea acestei coaliţii şi negocierile pentru formarea Guvernului. Am fost părăsit de Rareş Bogdan, de Raluca Turcan, de Robert Sighiartău, care nu numai că m-au părăsit în timpul negocierilor, ci au încercat să provoace convocarea nestatutară a unui Birou Politic Naţional în pline negocieri pentru a arunca în aer formarea coaliţiei”.
Palma i-a fost întoarsă cu un pumn. Ultragiat, gangsterul curcubeic Rareş Bogdan a sărit la bătaie ca ars, zgomotos şi patetic cum îl ştim, fluturând şantajul ca în vremurile romantice ale mafiei:
„Nu cred că e declarația lui Ludovic Orban. E atât de ușor de demontat, încât pur și simplu nu cred că Ludovic Orban face astfel de greșeli în fața unor colegi care teoretic nu au cum să verifice. Nu cred că domnia-sa nu era conștient că o astfel de declarație pe care o spune chiar și pentru o încercare de victimizare a sa nu poate ieși în spațiul public. Din păcate, e a treia locație în care spune asta: a mai spus-o și la Timișoara, a mai spus-o și la Arad, noi am ales să considerăm că se va opri și că nu va continua cu aceste informații neadevărate. Cred însă că va reveni și că va explica, pentru că un conflict public și scoaterea rufelor la tarabă nu ajută românii și România. […]
Nu cred că aruncând cu zoaie poți să câștigi teren în PNL. Dacă e ca cineva să fie supărat și să vorbească, eu sunt acela. Răbdarea mea, nervii mei au limite. Nu ar fi foarte bine pentru nimeni ca eu să mă apuc să vorbesc. Sper ca domnul Orban să retracteze și să-și vadă de problemele lui, de trecerea legilor prin Parlament și de tergiversarea legilor prin Camera Deputaților”.
O replică asemănătoare a dat şi doamna Ţurcan, cu binecunoscuta-i candoare de clasa pregatitoare, dar nu vreau să încarc acest articol cu prea multe producţii ale rotativei de partid.
Esenţa e că zvâcnirea necugetată a domnului Orban împotriva voinţei sistemului a dus la scoaterea pumnalelor din şosete. Pentru că, să fie limpede şi acelora nu tocmai familiarizaţi cu democraţia românească: alegerile acestea din PNL nu vor fi nicidecum lăsate la voinţa liberă a alegătorilor. Ele vor fi controlate la sânge de sistem, prin intermediul preşedintelui Iohannis, şi, la nevoie, prin mijloacele specifice ale sistemului care includ: avertismente de la binevoitori dintre cele mai explicite şi “convingătoare”, intimidări subtile, compromiteri prin presa de propagandă şi chiar folosirea pisicii negre a justiţiei ca armă decisivă de exterminare dacă împricinatul nu înţelege de vorbă bună.
S-a ajuns la un aşa nivel de asmuţire al dulăilor penelişti împotriva lui Orban încât se vede de la o poştă, prin toată butaforia de camuflaj, unda verde primită de la Cotroceni.
Tentativa preşedintelui liberal de a-şi păstra / atrage susţinători prin vizite în judeţe şi conferinţe patetico – belicoase precum aceea de la Botoşani, mi se pare deconcertant de puerilă pentru un politician cu experienţa sa. Cum de nu înţelege că jocurile au fost făcute şi că nu dânsul este preferatul?
Eu sunt sigur că doar se face că nu înţelege cum funcţionează sistemul şi că inacceptarea sentinţei acestuia e doar de moment si se datorează unei trecatoare iluzii de omnipotenţă întreţinute de lingăii săi.
Întrevăd trei posibile forme de deznodământ:
* Dacă sistemul va fi sigur, cu o lună înainte de Congres, că premierul Câţu are asigurată o majoritate confortabilă, Ludovic Orban va fi lăsat să concureze şi va pierde “democratic”;
* Dacă estimările sistemului vor fi că la Congres se anunţă o luptă echilibrată, cu rezultat incert, Ludovic Orban va fi determinat să se retragă înainte de alegeri, din motive “personale”;
* După ce îi va trece febra belicoasă de acum şi va înţelege că experimentul Dragnea poate fi replicat şi pentru domnia sa, Ludovic Orban va face singur un pas înapoi sperând să salveze măcar preşedinţia Camerei Deputaţilor.
Bineînţeles că nu o va salva, dar e greu să-ţi păstrezi luciditatea în astfel de momente.
Și cine plânge de mila viermelui? NIMENI!
Noi, ca brașoveni, nu putem uita că i-a susținut pe moldoveanul împuțit și pe cioara borâtă!