Jurnalul lui Georgel (V)
M-am trezit că n-am visat nimic azi noapte. Zero, negru, nimic, pfoaiiii, nasol de nasol zic eu că așa mi s-a întâmplat când ma luat mascați, n-am visat nimic vreo doua nopți. Asta ma pune pe gânduri că am stat peste weekend cu băieții și ne-am gândit ce să mai promit că fac, că am cam promis de toate si am făcut ce am vrut și ce sa putut, când s-a putut că nici eu nu sunt de capul meu pe aici și mai vin băieți mari și mai bat obrazul și mă amenință că am rămas cu ratele în urmă la libertate.
În fine m-am dus la birou de dimineață că am avut eu așa o idee dar nu le-am spus la slugoi, am stat sa vad ce zic ei că aș face eu ca să mă voteze lumea, dar slabuț, ăștia nu prea știu cu ce se mănâncă asta.
Slabi și prostovani cu studii. Eu am tăcut că sunt pățit, ăștia de prostălăi și slugoi ce sunt ei se duc să mă deie în gât nu că mi-ar păsa că și acolo sunt oamenii mei, dar așa de chestie că vin și se roagă de mine după aia poate scap ceva pe jos că amantele sunt scumpe și băieți sunt tineri și le râvnește inima carne proaspătă de căprioară și bani pe carduri și altele. Proști, proști dar cu ăștia defilăm, cu ăștia ne ajutăm. Așa că ideea din capul meu o mai țin, nici nu o scriu.
Și de când m-am trezit am așa o poftă de covrigi din ăia de făcea Chiricheș odată, merg bine cu sana care face bine la stomac. L-am sunat pe Oprică, băăă urâtule, băi patron de cârciumă de Piața Sfatului, ia du-te tu și vino cu patru covrigi și o sana la mine la birou, i-ai și lui Angelica ceva să roadă și ea. Din ăia de la Chiricheș cu sare și cu mac vreau, vezi dacă nu sunt eu îi bagi în dulăpiorul de la birou. Că mă tot călca pe nervi unul de l-au trimis de la București nu știu ce căcăt de șef pe la unii de se roagă Mandolină Îmbuteliatul la sticlă să vorbesc cu el, să îl ajut cu ceva.
Și vine ăla și zice că el e șeful la masonii din România și că mă roagă în numele organizației să-l ajut cu un spațiu să facă un nu știu ce templu. Stau așa, mă uit la el, ce dracu a vrut să spună, că de auzit eu am mai auzit de masoni, dracu să îi ia, dar de ce le trebuie la ăștia templu, care e un fel de biserică, când eu știu că ăștia sunt cu satanele, Doamne Iartă și Păzește, adică să facă un fel de biserică pentru draci, mai bine tac din gură că mă fac de căcăt, că ăsta e și bine îmbrăcat, are și ceas scump și pantofi mișto și și miroase bine. Și zic eu, da mai bine îmi explicați și mie care e treaba asta cu masonii că n-am prea citit, nu m-a pasionat, eu colo de sanchi, că numai la covrigi lui Chiricheș îmi statea capul nici nu-l mai auzeam pe ăsta. Că eu nu am prea citit la viața mea că am înțeles de mic că la școala vieții nu se învață din cărți, trebuie să stai geană pe șmecheri ca să înveți combinația.
În fine zicea ăsta ceva cu zidari, cu biserici și catedrale, cu unire, cu mă rog ce tot zicea el, și tot vorbea și eu tot la covrigi ăia mă găndeam și ăsta tot zicea și tot zicea. Și la un moment dat îi zic una așa să o simtă la ficat, să mă lase dracului în pace să mă duc la covrigi mei că nu mai termina și ăia reci nu sunt buni și zic că da bine de zidit am auzit că știți să zidiți la Templul Umanități, dar așa rigips știți să puneți la interioare?
La lavabilă vă descurcați? Bine, vroiam să văd ce față face, prea avea el costum de calitate, spilcuit așa scos din cutie și toți dinții albi și perfecți ( ce îi urăsc eu pe ăștia care au și arată că au, nu sunt ca mine din popor, îi mănâncă în cur să se dea ei boieri ca să-i urască lumea pe stradă ).
I-am luat piuitul prostului, a dat-o în bâlbâială. Păiiii dă-te mă morcovule din fața mea, cu dracii tăi și cu zidari și cu mă-ta călare pe ei, tu vii să ceri pomană când numai dinți din gura ta fac cât o garsonieră ?
Băi conspirație mondială, aici vii să dai nu să iei, cu mandolină după tine să te duci, cum vă găsesc eu pe voi toți marțafoii și farmazoni lui pește cu mâna întinsă pe la poarta primăriei. Numai dă-mi, dă-mi, dă-mi! Lasă că te sun eu, tu verifică dacă ai rețea și baterie la telefon. Auzi mă ține din covrigi cu sana spilcuitul ăsta venit să rânjească porțelanul la mine. Băiiii, aici vii aplecat cu capul jos ca să facem treabă să fie toată lumea mulțumită, nu faci tu templu de satane la mine în oraș, băăăăi. Marș afară și să nu te mai văd, băi papion. Maaaarș!
Într-un final am ajuns și la covrigi, erau reci, i-am mâncat în silă că se fărâmițau pe covor și poate mai vine careva de mă fac de căcăcat că am dat covrig pe jos. Azi nu sunt în formă, se vede pe mine, mi-au pus ăștia ceva în cafea cum i-a pus Putin lui prostul ăla de l-a otrăvit.
Că îi cred în stare, numai să fure și să mintă toți, hoți până la Dumnezeu, cum ai luat ochii de pe portofel, cum nu mai ai chenzina în el. Auzi, dar dacă fac cumva să bea Coliban o cafea din asta otrăvită, să-l dau cu cracii în sus prin spitale vreo săptămână să apară tras la față ca Susanu. Greu că ăsta are apucături de corporatist, bea numai Ciocomoko de la cafenea, din aia cu lapte de cuc și aromă de căcăreze de maimuță, cafea din aia scumpă, că îi stă în gât un ness frecat cum trebuie, să te pună un-doi pe picioare….ehe….numai din ăștia avem acum, nu mai știu ei aia ce e greu.
Iară suna Orban…pfoai l-o fi sunat ăla că l-am dat afară din primărie și iară începe să se plângă la mine, tu-l în cur pe mă-sa de machitor. Na, i-am dat ocupat, să nu mă deranjeze că nu mă simt bine. Te sun eu, stai lângă telefon băi bufonule bețivan care ești. Nu mă mai suna că sunt ocupat, am eu o idee cum să fac să râmăn primar până mor, de mă îmbălsămează ăștia în Piața Sfatului ca pe Lenin. Dar nu le spun, eu fac, pfoai, când le-o fac, îi las cu gura căscată de proști ce sunt. Urăsc prostovani ca ăștia care fură puțin și riscant, care fură de foame, n-au talent la ciordit masiv ca să te faci om. Fură așa de un pachet de țigări și o sută de salam din ăla ieftin pe franzelă și se mai miră când îi ia mascați.
Aș ciordi ceva așa ca să mă dezmorțesc dar stă ăștia cu ochii pe mine, trebuie să stau cuminte o vreme până trec alegerile că am auzit că vor să mă înfunde ca să mă scoată din primărie, să pună pe altul. Brrrrr, de aia mă simt eu așa acum, am o presimțire și nici n-am visat de vreo 2 nopți nimic, să nu dea dracu să vină iar mascații după mine să mă ducă în nenorocirea aia de beci unde pute a varză. Dar îi rezolv eu nu rămân treburile așa. De aia sunt eu așa apatic și depresiv acum, toți sunt călare pe mine, să cedez, să greșesc să stea să râdă de mine să mă de afară cu șuturi în cur.
Să mă gândesc ce m-ar înveseli….aaaaa….să îi dau un șut în cur lui Mihai Costel, că ăsta stă de frică și tace din gură că cică vrea să fie primar, băăăăiii bărbiță, tu ascultă aici ce îți spun eu, tu te duci să îți cauți servici, nu mai stai pe aici pe salariu de viceprimar să împingi aerul. Gata, marș la muncă, la lopată să vezi cum e când îți e greu băăăăăi pantaloni strâmți pe cur.
Acum mă duc un pic la prietenul meu la restaurant la separeu să beau ceva că sunt cam depresiv și fără chef și ăștia toți mi-au pus gând rău să mă facă. Mă ascund eu acolo singur și trag un whiskey din ăla bun, ascult o muzică poate dorm bine la noapte și mai visez să le fac la ăștia una mare de tot. Hai pa,
Jorhe de Buriuenesco
