Incredibil pe mâna cui a ajuns supraviețuirea Cerbului de Aur, Doina Gradea și Allen Coliban!
A enumera toate superstarurile mondiale ale muzicii de toate categoriile care au performat pe scena festivalului brașovean Cerbul de Aur începând cu 1968 este pe cât de anevoios pe atât de inutil. Pe internet sunt nenumărate site-uri și materiale de presă pe această temă pentru doritori. Dacă omitem vreun nume, nu ne vom simți vinovați de minciună prin omisiune? Și sunt atâtea…și atât de celebre…
Să revenim totuși la ideea de reinventare propusă de primarul Allen Coliban, cea la care se opune răspicat Doina Gradea, șefa TVR sau ce-o fi. Această idee nu are conținut până acum, nu a fost substanțiată în vreun fel. S-a emis doar o posibilă comparație cu niște deziderate gen Untold și altele, nu le mai reținem pentru că nu contează, nu reprezintă nimic pe plan muzical internațional și nici tradițional sau cultural pentru români. Pentru brașoveni nici atâta.
Orice reinventare pornește de la o necesitate de schimbare, de transfigurare a ceea ce este în ceea ce ar trebui să fie. ,,Nu tot ceea ce este așa ar și trebui să fie,, afirma Immanuel Kant, afirmație care are calitatea de a fi adevărată. Dar ce ar trebui să devină Cerbul de Aur în afară de ceea ce a fost?
Un festival luminos răsărit din adâncul proletcultismului ca Afrodita din spuma mării
În vremea comunismului, încă lejer al anilor 68-69, Cerbul de Aur a răsărit din nimicul ideologiei muzicale proletcultiste, probabil din nevoia lui Ceaușescu de a demonstra Occidentului desprinderea de Moscova și de închistarea culturii bolșevice. 1968 a fost anno mirabilis pentru muzica românească, atunci s-au lansat voci internaționale memorabile, dar și românești. Nu vom exemplifica pentru a nu omite.
Ulterior după patru ediții festivalul a fost oprit în 1972, după ce deja concura la prestigiu cu San Remo. Ceaușescu se înstăpânise ferm la conducerea României și, limitat cultural cum era, i se părea că muzica promovată pe scena festivalului nu este destul de angajantă ideologic, nu semnifică suficient efortul clasei muncitoare în construirea societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintarea spre comunism. Sau, cum ar spune neomarxiștii progresiști de astăzi, nu este suficient de avangardistă, de cool.
Avangardist nu este nici decorul arhitectonic al Pieței Sfatului, lipsec laserele și construcțiile din sticla și oțel.
Beneficiază însă de aprecierile entuziaste a tuturor superstarurilor care au concertat pe scena Cerbului de Aur. Iarăși nu enumerăm pentru a nu omite.
Nu beneficiază însă de aprecierea pianistului director de Filarmonică, subaltern al primarului și angajat al unei instituții a Consiliului Local.
Oare de ce, când marii pianiști internaționali, menționați în schimb de istoria muzicii, care s-au perindat pe scena Cerbului apreciau că dimpotrivă? Să fie dorința de menținere în funcție? Probabil.
Oricum, ni se pare hilar că a ajuns o nulitate ca Doina Gradea să apere Cerbul deAur și tradiția sa, iar un primar tânăr, căruia abia i s-a uscat cerneala de pe mandat, să-l conteste.
Libiu Mateescu
În perioada Festivalului hotelurile și restaurantele din Brașov Zărnești Predeal Sinaia Râșnov Codlea și toată zona vor fi aproape pline.
Pentru o săptămână horeca o să meargă la turație aproape maximă.
Măi dragilor, voi n-aveți după ce bea apă și veniți cu texte.