Genetica dementei: transmiterea prin oglinda!

Singura şansă a AUR, destul de mică, trebuie spus, este să acţioneze rapid. Să nu dea timp sistemului să-l prindă pe pregătiri malefice şi să-l anihileze.
Mocneşte furia în popor! N-aş fi crezut, dar explozia AUR asta dovedeşte. S-a agăţat poporul de aceşti haiduci ca înecatul de pai.
Cheia succesului lor a fost elementul surpriză. Dacă acum s-ar întoarce timpul cu o lună în urmă, vă garantez că AUR n-ar mai intra în Parlament. Nu pentru că s-ar injumătăţi numărul votanţilor săi ci pentru că sistemul, prevenit, l-ar scoate din joc înainte de ziua mersului la urne prin mijloacele lui specifice.
Pe lângă uriaşele atuuri de resurse şi instrumente îndelung exersate, sistemul are şi o vulnerabilitate structurală: filtrele lui interne, birocraţia luării deciziilor. Adică, lentoarea!

Acum, deja, s-au pus în mişcare mecanismele preliminare de anihilare a AUR. Discreditarea liderilor, aflarea sau fabricarea de păcate pentru şantaj, alimentarea discordiei interne, racolarea etc., adică primele litere din abecedarul diversionistului. Altfel spus, a început construirea infrastructurii de demolare a duşmanului prins în cătare. Ceea ce-i mai ţine la ralanti pe demolatori, cu muniţie încă de manevră în raniţă, sunt definitivarea şi aprobarea planului de luptă. Aici e nevoie de complicităţi înalte, de cooperări securizate şi de armonizări “inter arme”.

După cum se vede de la o poştă, divizia de presă a bluraţilor s-a pus, cu sârg, pe treabă. Fără dovezi temeinice, fără scrupule deontologice, a început să injecteze în societate primele otrăvuri anti AUR: că aceştia sunt “criminali de la revoluţie, legionari, infractori de drept comun, mahalagii, ţate”, într-un cuvânt: pegra!
E, însă, doar faza pregătitoare. Până la anihilarea propriuzisă mai e nevoie de câţiva paşi operativi, care necesită, cum ziceam, oarece timp: documentarea informativă, fabricarea unor dosare penale, activarea culoarelor din justiţie, obţinerea undei verzi de sus, inclusiv de la stăpânii din afara graniţelor.
De-asta susţin: e o luptă contracronometru între membrii noului partid şi cei care le-au pus gând rău.

Nu cred că AUR va avea la dispoziţie mai mult de şase luni pentru a încerca să-şi securizeze supravieţuirea politică. Pericolul care îi paşte e după modelul PPDD: lideri arestaţi, parlamentari deturnaţi spre alte partide, desfiinţarea prin disipare.
Singurul mod de rezistenţă, cu şanse, la ce li se pregăteşte, este mobilizarea de urgenţă a unui grup civic masiv de susţinere şi protecţie. Dintre votanţii lor radicali, dispuşi ca la primul apel, la primele ameninţări, să invadeze străzile şi să îi apere.
Dacă Simion şi ai lui, care, acum, sunt asaltaţi din toate părţile şi din toate mediile sociale de adeziuni entuziaste la AUR, vor şti să răspundă rezonant acestei energii uriaşe care vine spre ei, dacă vor fi capabili să transforme acest val de aşteptări la limita disperării în acţiuni tranşante de coagulare patriotică în jurul valorilor creştine şi naţionale, pot avea o şansă.

Prea puternicii zilei, iohaniştii, liberalii, haştagiştii, sorosiştii nu se tem, în beţia atotputerniciei lor, decât de un singur lucru: de furia necontrolabilă a maselor. Când, la primele acţiuni abuzive ale sistemului faţă de liderii şi membrii AUR, vor ieşi în stradă 10 000 de protestatari pe care SRI să nu-i poată controla sau deturna, vom putea spune că abuzatorii se clatină. Ca bulgarele de zapada a inceput sa se rostogoleasca.
Miraculosul AUR a apărut ca o duplicare, în oglindă, a USR. Comparaţia rezistă, cu atât mai mult cu cât în oglindă stânga devine dreapta şi viceversa.
Aşa cum celor de la USR li s-a permis (chiar au fost încurajaţi) să folosească decisiv strada în lupta politică, nu văd de ce ar sării unii în sus, acum, dacă AUR ar proceda la fel, evident cu alţi combatanţi.

Se face mare tam-tam în jurul avocatei Şoşoacă. Că e gălăgioasă, că e stridentă, că e intolerantă, că are un discurs fascist. Se uită însă că, în oglindă, au existat şi există încă modele de discurs extremist de la care domnia sa poate fi revendicată: CTP, Marin Ceauşescu, Andrei Caramitru, Mălin Bot, Cosette Chichirău, Angi Şerban.
De ce doar Şoşoacă e rea? Cohorta asta de derbedei antinaţionali şi anticreştini e bună?
Mi se pare culmea ipocriziei şi a autodescalificării morale ce fac unii deontologi ai sistemului (autointitulaţi filozofi şi raţionalişti) care se arată oripilaţi, şocaţi, consternaţi de apariţia AUR în peisajul nostru parlamentar.
Eu nu spun că AUR ar fi ceva exemplar. Dar, ca imagine în oglindă a unor oribilităţi de stânga care şi-au bătut joc ani la rând de ideea naţională, de români, de religie, AUR pare că a apărut dintr-o necesitate socială imperioasă: aceea de echilibrare a extremelor. Ceea ce îi conferă şi misiune şi legitimitate.

Nu-mi place doamna Şoşoacă, tot aşa cum nu-mi plac CTP, Marin Ceauşescu, Andrei Caramitru. Ceea ce mă face însă să o consider mai utilă acestor vremuri decât susnumiţii este faptul că apără nişte valori pe care ceilalţi nu doar că le dispreţuiesc, dar le şi atacă mişeleşte: patriotismul şi religia creştină.
Refuzul unor parlamentari USR de a jura pe biblie este cea mai oribilă ofensă pe care aceştia au putut-o aduce votanţilor lor credincioşi.

Alegerile din 6 decembrie şi consecinţele lor imediate conferă tot mai multă acoperire în realitate vorbelor Sfântului Apostol Pavel citate recent de Patriarhul Daniel: “Dumnezeu nu se lasă batjocorit”!
Această acoperire în realitate nu s-a încheiat. Ea este în plină desfăşurare, iar aşteptările sunt mari.
Să nu ne pierdem speranţa!

Contele de Saint Germain

Share on Facebook

Tweet

Follow us