Excedentul bugetar al Brașovului, motiv de gâlceavă electorală

Atacurile publice învălmășindu-se la adresa primarului Brașovului, Allen Coliban, iar alegerile locale apropiindu-se, acesta a decis să iasă retoric în peisaj și să justifice excedentul bugetar al Brașovului, adică banii necheltuiți prin investiții pe obiective necesare brașovenilor, invocând greaua moștenire.
Adică delăsarea administrației Scripcaru, spune Coliban, care ar fi înregistrat un excedent mult mai mare în ultimii ani ai prezenței fostului primar în funcție. Mai mult, primarul justifică prestația sa prin bugetul municipiului crescut în ultimii ani în cifre absolute, comparativ cu anii Scripcaru, fără a lua în calcul deprecierea leului și rata inflației.
Asta, în contextul în care subprefectul Lucian Pătrașcu, potențial contracandidat al actualului primar din partea PSD Brașov susține că excedentul respectiv ar putea fi folosit pentru introducerea gratuității pe mijloacele de transport în comun pentru brașovenii cu venituri sub 3000 de lei. Propunere la care primarul s-ar opune vehement.
Mai mult, Coliban acuză și Guvernul României de blocaj în plata facturilor către furnizori în ultimele luni ale anului trecut:

George Scripcaru era mai econom decât Allen Coliban, dar construia mai mult
„Realitatea e că excedentul bugetar al Brașovului a scăzut foarte mult în perioada 2020-2023, față de 2016 – 2019. Iar asta înseamnă, de fapt, performanță administrativă.
Așadar …
– în 2017, la un buget de 915,4 milioane de lei, excedentul a fost de 349,6 milioane. 38,2% din buget.
– în 2018, la un buget de 812,1 milioane lei, excedentul a fost de 297,1 milioane. 36,59%.
– în 2021, am avut buget de 1,33 miliarde, excedentul a fost de 135 de milioane. 10,1% din buget.
– în 2022, la un buget de 1,29 miliarde, am avut excedent de 158,4 milioane. 12,27%.

Media perioadei 2020 – 2023 este „stricată” de anul 2023. Când am avut excedent de 256,89 milioane, la un buget de 1,65 miliarde lei. De ce s-a întâmplat asta?
Pentru că Guvernul României a obligat administrațiile locale ca în ultimele 3 luni din 2023 să nu mai achite facturi. Asta pentru ca bugetul național să se încadreze în niște ținte impuse de la nivel european.
Revenind, realitatea arată că în perioada 2016 – 2019, procentul excedentului bugetar, raportat la bugetele anuale a fost, în medie, de 33.31%.
În perioada 2020 – 2023, același procent a fost, în medie, de doar 13,59%” a postat explicativ primarul Brașovului ieri pe contul său de socializare.

Excedentul bugetar mai mic nu are corespondență în realitatea edilitară a Brașovului
Există totuși o nedumerire apăsătoare în privința utilizării bugetului municipiului în ultimii ani, având în vedere eșecurile în angajarea construirii marilor proiecte ale Brașovului, acestea rămânând la stadiul de studii de fezabilitate, cu excepția Sălii Polivalente.
Ne referim aici la Spitalul de Pneumo-Infecțioase, la Spitalul Regional, la pasajele din zona Gării și Bartolomeu, la asfaltările necesare și pe străzile adiacente nu numai pe bulevardele principale, la asfaltarea trotuarelor, la marile parcuri verzi ale Inelului Brassovia și la reconfigurarea platformei industriale de la Rulmentul în parc verde, etc.etc.etc. În vremea lui Scripcaru, cu un buget mai mic se construia și se renova mult mai mult, tot Brașovul era un șantier, iar proiectul verde al transportului în comun este tot opera sa. Iar Scripcaru nu aplica niciun fel de restricție la plăți pentru constructori, ordonată de guvern. Asta, cu un excedent bugetar anual mult mai mare.
Ministrul Adrian Veștea îl provoca în urmă cu o săptămână pe Allen Coliban să arate exact ce a construit în Brașov, în afară de piste pentru skateboarduri și foarte puține pentru biciclete, și acelea doar promise. În aceste condiții nu ne este suficient de clar pe ce s-au dus banii Brașovului, în ce găuri negre ale unor proiecte ecologiste fantasmagorice, pe ce noian de studii de fezabilitate și de prefezabilitate, adică pe ce teanc de hârtii emanate de tot felul de ong-uri parazitare s-au irosit banii brașovenilor.
Că procesul de emitere a autorizațiilor de construire este aproape blocat în Primărie. Pentru că un excedent bugetar mai mic ar fi trebuit să corespundă unui avânt al construirii proiectelor publice considerabil crescut, or, nu se zărește nimic relevant care să fie și palpabil.
În schimb ni se prezintă tot felul de desene pentru tot felul de pasaje, parcări și piste velo-trotinetiste, nerealizabile în viitorul imediat, adică în acest an. Iată anomalia care se zărește la prima parcurgere a situației excedentului bugetar prezentată de Allen Coliban.
Or mai fi și altele, care vor fi dezvăluite în săptămânile ce urmează.

Libiu Mateescu   

Share on Facebook

Tweet

Follow us