Cum isi face doctoraş / fostul conaş Trăienaş…
şacalul cel naparlit si chior stătea plictisit în faţa vizuinii. Si deodata trece felin, vulpea cea blonda şi vestita :
– Dar ce faci tu aicea, coconas – Trăineas, cel cu pile la oras?
– Ce să fac şi eu… îmi scriu lucrarea de doctorat.
– Zău, si tu? Şi despre ce scrii tu acolo, în lucrarea aia! Caci toata viata n-ai insailat decat „informari” ?
– Despre cum se beleşte blana de pe vulpe… daca nu beleste bine ce trebuie!
– Ha, ha, ha, ce tâmpenie ! Şi cine o să creadă aşa ceva?
– Dacă nu mă crezi, hai cu mine în vizuină să-ţi arăt!
După numai câteva minute iese coconasul – Traian cu blana vulpii pe umar, o aseaza la uscat şi se pune din nou pe scris,
de parcă nu s-a întâmplat nimic. Mai trece ceva vreme, vine lupul cu falci de buldog …
– Ce faci aici, ma, sacal fara cal?
– Ce să fac şi eu… îmi scriu lucrarea de doctorat.
– Zău? Şi despre ce scrii tu acolo, în lucrarea aia de doctorat?
– Despre cum se beleşte blana de pe lupul cel rau.
– Ha, ha, ha, ce tâmpenie! Tu te-ai gasit? Şi cine o să creadă aşa ceva?
– Dacă nu mă crezi, hai cu mine în vizuină să-ţi arăt!
După numai câteva minute iese din vizuină cu blana lupului pe brat, o pune la uscat şi se aşază din nou, pe scris.
Mai trece ceva vreme, vine ursul:
– Ce faci, ma naparlitule ?
– Ce să fac şi eu… îmi scriu lucrarea de doctorat…
– Zău? Şi ce vrei sa scrii în lucrarea aia a ta ?
– Uite ,m-am gandit la o „lucrare” despre cum se beleşte blana de pe urs.
– Ha, ha, ha, parca te-ar ” indruma” Bombonel sa-ti iasa culoarea… la spalat! Cine să creadă aşa ceva?
– Dacă nu mă crezi, hai cu mine în vizuină să-ţi arăt!
După numai un sfert de ora iese marinelul Trăienas cu blana ursului, o pune la uscat şi se aşază din nou la masa,
de parcă nu s-ar fi întâmplat nimic.
În cele din urmă iese, inalta si satisfacuta, chiar Leoaica Codrutza. Isi mangaie burta plina, îşi ia „la revedere” de la Traienaş
şi îi spune tare, sa auda toate lighioanele din padure, să o mai caute dacă îl mai stresează cineva.
MORALA: Nu contează tema aleasa la lucrarea de doctorat, contează doar pe cine ti-ai pus ca îndrumător stiintific…
– Dar ce faci tu aicea, coconas – Trăineas, cel cu pile la oras?
– Ce să fac şi eu… îmi scriu lucrarea de doctorat.
– Zău, si tu? Şi despre ce scrii tu acolo, în lucrarea aia! Caci toata viata n-ai insailat decat „informari” ?
– Despre cum se beleşte blana de pe vulpe… daca nu beleste bine ce trebuie!
– Ha, ha, ha, ce tâmpenie ! Şi cine o să creadă aşa ceva?
– Dacă nu mă crezi, hai cu mine în vizuină să-ţi arăt!
După numai câteva minute iese coconasul – Traian cu blana vulpii pe umar, o aseaza la uscat şi se pune din nou pe scris,
de parcă nu s-a întâmplat nimic. Mai trece ceva vreme, vine lupul cu falci de buldog …
– Ce faci aici, ma, sacal fara cal?
– Ce să fac şi eu… îmi scriu lucrarea de doctorat.
– Zău? Şi despre ce scrii tu acolo, în lucrarea aia de doctorat?
– Despre cum se beleşte blana de pe lupul cel rau.
– Ha, ha, ha, ce tâmpenie! Tu te-ai gasit? Şi cine o să creadă aşa ceva?
– Dacă nu mă crezi, hai cu mine în vizuină să-ţi arăt!
După numai câteva minute iese din vizuină cu blana lupului pe brat, o pune la uscat şi se aşază din nou, pe scris.
Mai trece ceva vreme, vine ursul:
– Ce faci, ma naparlitule ?
– Ce să fac şi eu… îmi scriu lucrarea de doctorat…
– Zău? Şi ce vrei sa scrii în lucrarea aia a ta ?
– Uite ,m-am gandit la o „lucrare” despre cum se beleşte blana de pe urs.
– Ha, ha, ha, parca te-ar ” indruma” Bombonel sa-ti iasa culoarea… la spalat! Cine să creadă aşa ceva?
– Dacă nu mă crezi, hai cu mine în vizuină să-ţi arăt!
După numai un sfert de ora iese marinelul Trăienas cu blana ursului, o pune la uscat şi se aşază din nou la masa,
de parcă nu s-ar fi întâmplat nimic.
În cele din urmă iese, inalta si satisfacuta, chiar Leoaica Codrutza. Isi mangaie burta plina, îşi ia „la revedere” de la Traienaş
şi îi spune tare, sa auda toate lighioanele din padure, să o mai caute dacă îl mai stresează cineva.
MORALA: Nu contează tema aleasa la lucrarea de doctorat, contează doar pe cine ti-ai pus ca îndrumător stiintific…
