Viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, nu exagerează – sunt riscuri severe...

Viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, nu exagerează – sunt riscuri severe la adresa stabilităţii financiare din România!!

1 139

„Convingerea mea este că situaţia macroeconomică este administrabilă în România. Important este să ştim să folosim în mod înţelept resursele încât să modificăm modelul economic actual bazat pe consum, indus de politici prociclice şi să reaşezăm creşterea economică pe noi baze”, declară viceguvernatorul BNR Florin Georgescu.

La momentul actual nu se manifestă riscuri de natură severă la adresa stabilităţii financiare din România, nivelul general de risc este în creştere, similar evoluţiilor de pe plan global, a declarat, marţi, prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Florin Georgescu, la conferinţa de presă de lansare a Raportului asupra stabilităţii financiare.
„Concluzia principală care se desprinde din această a doua ediţie din anul 2019 a Raportului este că, la momentul actual, nu se manifestă riscuri de natură severă la adresa stabilităţii financiare din România. Cu toate acestea, nivel general de risc este în creştere, similar evoluţiilor pe plan global”, a spus Georgescu.

Acesta a afirmat că riscul cu privire la tensionarea macroeconomice interne este determinat de continuarea deteriorării deficitelor gemene, respectiv cel bugetar şi cel de cont curent.
„Deficitul bugetar este estimat, pentru finalul anului 2019, să depăşească semnificativ nivelul de 3% stabilit atât prin Legea responsabilităţii fiscal-bugetare, cât şi prin Pactul de Stabilitate şi Creştere al Uniunii Europene. Soldul negativ al contului curent este previzionat să ajungă la 5,1% din PIB. Pe plan regional, România consemnează deci cele mai ridicate valori ale celor două deficite.
În acest context, este important să reiterăm faptul că, la nivel naţional, se impune un mix echilibrat de politici macroeconomice, prin corecţii în privinţa politicii fiscal-bugetare, coroborat cu implementarea de reforme structurale care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung.
Având în vedere datele concrete ale problemei, opinăm că o corecţie graduală, dar care să fie pusă în practică începând cu anul 2020, ar aduce pe termen lung rezultate mai bune decât o ajustare bruscă a echilibrelor macroeconomice cu scopul declarat de a reduce în cel mai scurt timp deficitul bugetar”, a explicat oficialul BNR.

COMENTARII

  1. Analistul politic Alina Mungiu Pippidi face o analiză la sânge a măsurilor luate în ultima vreme de guvernarea Orban, considerând că bugetul propus de PNL pentru anul 2020 confirmă „cele mai rele profeții din ultimii doi ani”, acesta fiind orientat înspre instituțiile de forță care, în fapt, au fost cele care au câștigat alegerile și nu PNL, amintind în postarea sa și de folosirea tragediei de la Colectiv pentru incitarea oamenilor la ura împotriva unui sistem de sănătate ce acum va fi și mai puternic șubrezit de subfinanțarea prevăzută de liberali în Bugetul 2020.

    „Proiectul de buget al guvernului Orban confirmă cele mai rele profeții din ultimii doi ani: nu PNL a câștigat alegerile și implicit guvernarea, ci instituțiile de forță. În vreme ce politicienii se întrec în a incita lumea pe cazul Colectiv, unde subfinanțarea sistemului nostru de sănătate a fost dramatic expusă, proiectul noului buget pe anul 2020 a fost publicat de Ministerul de Finanțe și poate fi consultat aici. El propune tăieri drastice la Sănătate și la dezvoltare, cu creșteri masive la armată, interne și servicii secrete. Mare câștigător este SRI, o instituție care din anul 2015, de când a câștigat Klaus Iohannis alegerile, nu și-a mai publicat niciodată raportul pe care prin lege trebuie să îl prezinte Parlamentului, preferând să îl secretizeze, deși menirea acestui raport este controlul democratic al instituțiilor de forță. În plus, diverse categorii de pensionari își vor vedea afectate drepturile câștigate deja pentru ca să se poată asigura aceste sume pentru instituțiile de forță care par să fi câștigat alegerile, mai ales în detrimentul persoanelor și regiunilor defavorizate”.
    Politologul Pippidi vorbește despre votul din diaspora, care în general este dat de către oameni care nu sunt afectați de buget și schimbările de regim „pentru că ei nu trăiesc în România”, adresându-le acestora câteva întrebări la care răspunsul așteptat este unul care să țină de o adevărată conștiință civică și nu de slogane manipulative, așteptând de la aceștia și demonstrația unor proteste ale unei reale societăți civile.
    „Sutele de mii de oameni care au votat în diaspora pentru o schimbare de regim nu sunt afectați direct de acest buget, pentru că ei nu trăiesc în România.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.