Trei noutăţi semnificative în noua Constituţie. SUNT CORECTE?!

Trei noutăţi semnificative în noua Constituţie. SUNT CORECTE?!

0 316
Noua ConstituÅ£ie se află abia la începuturile sale tatonante, într-un stadiu în care bunele intenÅ£ii afiÅŸate sunt extrem de fragile ÅŸi pretind să fie apărate cu toată puterea convingerilor democratice. Comisia de revizuire a ConstituÅ£iei a dat publicităţii (unde?) un document care conÅ£ine liniile principale pe care le va urma procesul de revizuire ÅŸi, totodată, limitele sale. În pofida laconismului acestui document se pot întrevedea de pe acum anumite tendinÅ£e. Câteva dintre ele merită o atenÅ£ie specială.
 
De la bun început se afirmă că „Forma de guvernământ a statului român este republica parlamentară”. Acest lucru poate fi înÅ£eles în două feluri: pe de o parte devine clar că discuÅ£ia despre monarhie este încă odată lăsată deoparte; pe de altă parte se afirmă cu limpezime că România se desparte de modelul semi-prezidenÅ£ial copiat cu derogări nefericite după ConstituÅ£ia FranÅ£ei. Ulterior nu se arată nimic cu privire la modul de alegere al preÅŸedintelui, ceea ce lasă toate posibilităţile deschise. Se spune totuÅŸi că „preÅŸedintele României are atribuÅ£ii de reprezentare internă ÅŸi externă”, ceea ce în principiu înseamnă că noua ConstituÅ£ie intenÅ£ionează să renunÅ£e la executivul bicefal, care a fost iniÅ£iat prin ConstituÅ£ia din 1991.
Se arată de asemenea că primul ministru participă la Consiliul European ceea ce înseamnă de fapt că cele mai importante aribuÅ£ii executive ale preÅŸedintelui vor fi eliminate. E adevărat că ÅŸi un preÅŸedinte ales prin vot universal direct poate fi limitat la atribuÅ£ii de reprezentare, dar ar fi la fel de firesc ca preÅŸedintele să fie ales în parlament, ca în cele mai multe republici parlamentare. În sfârÅŸit există astăzi în România împrejurări politice ÅŸi psihologice care par potrivnice unei reforme mai coerente, care să accepte fără ezitări toate atributele parlamentarismului. În orice caz la acest capitol multe lucruri rămân să fie lămurite.
 
Un al doilea aspect, am spune aproape revoluÅ£ionar, este acela referitor la referendumul de iniÅ£iativă populară. „Referendumul poate fi iniÅ£iat ÅŸi de cel puÅ£in 500.000 de mii de cetăţenei cu drept de vot provenind din cel puÅ£in jumătate din judeÅ£ele ţării. VoinÅ£a poporului exprimată prin referendum va fi legiferată în mod obligatoriu în maximum 6 luni de la data referendumului, în caz contrar, Camera DeputaÅ£ilor ÅŸi Senatul sunt dizolvate de drept.” Găsim aici nu doar un avans democratic semnificativ, dar ÅŸi o polemică implicită cu modul în care a tratat preÅŸedintele Traian Băsescu problema referendumului. În viziunea acestui document un referendum capabil să invalideze Parlamentul este numai unul de iniÅ£iativă populară. Este o soluÅ£ie corectă căci un referendum iniÅ£iat „de sus”, pe teme alese cu subtext ÅŸi promovate manipulator, nu ar putea fi considerată ca o veritabilă expresie a voinÅ£ei populare.
 
Un al treilea aspect care exprimă o noutate "remarcanta" este acela referitor la Articolul 1 din ConstituÅ£ie. Pentru prima dată după 1990 un document de această natură admite să facă o trimitere care este extrem de preÅ£ioasă (ramane de vazut…) nu doar pentru români, dar ÅŸi pentru ungurii din Transilvania. „România este un stat de drept, democratic ÅŸi social, în care demnitatea omului, drepturile ÅŸi libertăţile cetăţenilor (…) reprezintă valori supreme, în spiritul tradiÅ£iilor democratice ale poporului român, ale DeclaraÅ£iei de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 ÅŸi ale idealurilor RevoluÅ£iei din decembrie 1989”. Dacă viitoarea ConstituÅ£ie va consacra această trimitere ÅŸi mai ales dacă va incorpora consecinÅ£ele ei fireÅŸti, atunci vom asista cu adevărat la un eveniment politic de mare însemnătate". Acesta a fost articolul la niste modoficari constitutionale despre care a aflat, cum vedem, deocamdata doar Deutsche Welle
 
Comentariu obligatoriu: Aceasta reformulare a faimosului si importantului Art. 1, alin. 3 din Constitutie este extrem de periculoasa, pentru ca va introduce in Constitutie urmatoarea prevedere a Declaratiei de la Alba Iulia: „Fiecare popor se va instrui, administra È™i judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său È™i fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare È™i la guvernarea țării în proporÈ›ie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.” Aceasta fraza, care avea justificarea ei la momentul respectiv – dar de la care a trecut aproape un secol, un Razboi Mondial devastator, (cu Ungaria aliat fidel al lui Hitler!) si reconfirmarea Tratatului de la Trianon prin Tratatul de la Versailles – va permite astazi proclamarea si recunoasterea internationala a unui Tinut Secuiesc, in conformitate cu acest articol din noua Constitutie.
 

COMENTARII

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.