O nouă super analiză marca Radu Golban –
Drumul spre convergența bio-digitală? (1)

Netezește oare corona, înțeleasă ca presiune selectivă fascistoidă, drumul spre convergența bio-digitală?
Dr. Klaus Schwab, fondatorul Forumului Economic Mondial, vede în pandemie o șansă de ameliorare a lumii. În cartea lui intitulată „A patra revoluție industrială”, Schwab descrie cum ar arăta viitorul bio-digital al omenirii. Contopirea dintre om și mașină, propagată între timp de numeroase guverne din întreaga lume, s-ar putea să fi fost, în același timp, elementul declanșator al pandemiei cu care ne confruntăm în prezent[1].
Pradă unui delir narcisic care-i îndeamnă să pună capăt îmbătrânirii omului, să-l vindece, chipurile, de numeroase boli, să optimizeze specia homo sapiens și să făurească o ființă superioară din punct de vedere fizic și psihic, oamenii de știință și sponsorii lor riscă să arunce lumea în vâltoarea haosului. Sau poate că ordinea mondială vizată de tehnocrați nu este decât un nume nou pentru un mai vechi proiect mistic de tranchilizare sau docilizare a omului?
Ar putea, oare, structurile similare prionilor[2] din interiorul noului virus SARS-CoV-2 – structuri care, cum s-a dovedit, produc simptome neurodegenerative[3] – să fie consecința celei mai moderne nanotehnologii și a biologiei sintetice, care, grăbite să examineze punctul de intersecție dintre om și computer, intervin în delicate procese neuronale și, astfel, ucid sau mutilează milioane de oameni?
Prionii sunt proteine prezente în organismul omului și al vertebratelor. În eventualitatea unei plieri anormale, ei pot să declanșeze afecțiuni letale ca ESB (encefalopatia spongiformă bovină), Alzheimer, Parkinson, insomnia fatală familială, boala Creutzfeldt-Jakob etc. Istoria înfrumusețată a felului în care au fost descoperite – în 1982 – aceste proteine toxice începe cu profesorul Stanley Prusiner, laureat al Premiului Nobel (1997). Ele fuseseră cercetate însă anterior, sub numele de „virus lent” sau de „amiloidoze”[4], de către alt laureat Nobel, dr. Daniel Gajdusek. În treacăt fie spus, acești prioni pot fi produși și pe cale artificială, în laborator[5].

Întrucât, genetic vorbind[6], nu toți oamenii sunt predispuși la afecțiuni prionice, o asemenea pandemie prionică ar putea să declanșeze și o presiune evoluționisto-fascistoidă, în urma căreia n-ar supraviețui decât aceia dintre oameni la care organismul nu semnalează „erori“ după updatarea sintetică, în timp ce alți oameni mor de o boală neurodegenerativă care, cel puțin la început, se anunță a fi „umană“: o simplă „afecțiune respiratorie”[7]. În orice caz, joncțiunea dintre om și mașină nu poate fi realizată în lipsa acestor tehnologii[8] și nu orice organism este imun la ele. În calitate de „descoperitor”, profesorul Prusiner a avut și privilegiul de a alege un nume pentru aceste proteine infecțioase.
Într-un interviu din 2018, publicat în „World Neurology”[9], înzestratul neurolog povestește cum a ajuns la denumirea de prion. Acest aspect e deosebit de interesant, mai ales că a influențat întreaga cercetare din domeniu. Venerabilul om de știință spune, pentru început, că a dorit un nume special pentru descoperirea sa și că, nefiind cunoscător de greacă, ci mai degrabă de latină, nu prea știa, pare-se, cui să i se adreseze, în 1982, pentru a da nume acestei structuri proteice.
Într-un interviu cu profesorul Lanska, Prusiner explică în ce fel a indentificat termenul „prioni” și ce preferințe a avut pentru sonoritatea acestui cuvânt. Din respectivul interviu reiese limpede că Prusiner s-a gândit foarte serios să creeze un cuvânt formidabil. Ideile formulate de el în vederea găsirii unei denumiri potrivite au fost influențate și de exemplul pseudonimului lui Edith Piaf, o cântăreață pe care o adora.
Această explicație e de-a dreptul neobișnuită pentru un neurolog. Permiteți-mi să explic: în calitatea de neurulog, el trebuie să se fi întâlnit la un moment dat cu terapia neurochirurgicală a trepanației. Executarea unei găuri circulare în cutia craniană reprezintă azi, ca și în Antichitate, o intervenție neurochirurgicală. O serie de studii arheologice indică faptul că această tehnică medicală s-a răspândit începând din neolitic[10].

Primele relatări despre infecțiile virale ale sistemului nervos central datează din epoca babiloniană, iar trepanația a fost, poate, în zorii civilizației, cel mai timpuriu tratament contra acestor boli, așa cum sublinează Sandra Amor în articolul intitulat „Virusinfektionen des Zentralnervensystems” (Infecții virale ale sistemului nervos central). Și în cazul bolii Creutzfeldt-Jakob găsim – în studiul „Determinants of Creutzfeldt-Jakob disease –  A Genetic epidemiological study” (Factori determinanți ai bolii Creutzfeldt-Jakob) Un studiu epidemiologic genetic] al lui Ester Coes – utilizarea trepanației împotriva simptomelor induse de această boală. În lucrarea intitulată „Discovery of the First Hippocratic Cranial Trepanation from Greek Colony of Himera, Sicily (6^th-5^th century B.C.)” [Descoperirea primei trepanații craniene hipocratice din colonia greacă Himera, Sicilia (sec. VI–V î.H.)], Pierre F. Fabbri arată cum a utilizat Hipocrat „prionul“ (modilus) pentru a efectua trepanații[11]. Era vorba de un sfredel perforant, prevăzut cu o coroană dințată. Această coroană dințată a instrumentului rotativ execută o deschidere în oasele cutiei craniene. Cuvântul „prion” își are originea în greacă și înseamnă „fierăstrău“.

Nu mi se pare lipsit de relevanță faptul că profesorul Prusiner a dat agentului patogen al creierului spongiform (poros ca un burete) – pentru care, în Antichitate, se efectuau trepanații menite să trateze hipertensiunea intracraniană – tocmai un nume ce desemnează instrumentul de perforare a craniului.
Arheologii vorbesc despre „priono-sfredele perforante” (Prionen-Kronenbohrer), iar un renumit neurolog, mai familiarizat cu trepanația decât specialiști din oricare alte domenii ale medicinei, se gândește la Edith Piaf?!
Din articolul „Die Geschichte der Prionen-Krankheit” (Istoria bolii prionice) de F. Galassi, publicat în revista medicală „The Lancet”[12], aflăm că Hipocrat a descris pentru prima oară aceste encefalopatii spongiforme. E posibil ca un reputat specialist în medicină, cum este profesorul Prusiner, să ne ascundă ceva?
Hipocrat, părintele fondator al medicinei moderne, a descris utilizarea prionului (a sfredelului perforant), menit să le aducă alinare pacienților în suferință. La mai bine de două mii de ani de atunci, acest laureat al Premiului Nobel – alt pionier al medicinei – denumește întâmplător agentul patogen răspunzător de apariția bolii descrise de Hipocrat după instrumentul utilizat în Antichitate în scopuri terapeutice: fierăstrăul sau sfredelul perforant[13].

Lucrurile devin de-a dreptul mistice dacă aruncăm o privire asupra altor analize etimologice ale cuvântului. În anul 2020, lingvistul și profesorul american Anatholy Liberman de la University of Minesota a examinat îndeaproape termenul „prion” în două articole publicate pe blogul de etimologie al Universității Oxford[14].
În primul articol, intitulat Some of Our Tools [Câteva dintre uneltele noastre], savantul explică relația lingvistică dintre „prion“, Pfriem (sulă [germ.]), Ahlen (id.), auger (sfredel [engl.]) și nauger, o veche armă nordică.
Într-adevăr, numeroși arheologi se referă la trepanație ca la un procedeu de creare a „celui de-al treilea ochi”[15]. Încă din Antichitate, această intervenție era menită să impulsioneze performanțele gândirii, precum și înclinațiile spirituale. Se pare că existau încă de atunci câțiva oameni interesați de ameliorarea capacităților lor cognitive prin intervenții medicale. Organizațiile care practică astăzi această deschidere a cutiei craniene la oameni sunt înspăimântătoare, frizând nebunia[16]. E de domeniul speculației dacă the third eye (al treilea ochi [engl.]) are legătură, în engleză, cu unealta awl (sulă [engl.]), dacă das dritte Auge (al treilea ochi [germ.]) are legătură cu englezescul auger și dacă, etimologic vorbind, organul văzului provine din procedeul de perforare a cutiei craniene.
În schimb, este incontestabil că atât sula, cât și prionul se raportează la o deschidere mistică, la o perforare a cutiei craniene. „Auger” desemnează și azi un perforator pentru găuri circulare.

Ec. dr. Radu Golban
Sursa: art-emis.ro
Aranjament grafic – I.M.

[1] https://obamawhitehouse.archives.gov/sites/default/files/microsites/ostp/bioecon-%28%23%20023SUPP%29%20NSF-NBIC.pdf, https://www.itas.kit.edu/pub/v/2008/coen08a.pdf Microsoft Word – HP 16 CT Endredaktion.doc (kit.edu),  Nano-Bio-Info-Cogno: Wenn Wissenschaftsdisziplinen verschmelzen (admin.ch), https://rm.coe.int/rathenau-report-e/1680307575Chancen und Herausforderungen konvergierender Technologien | News | CORDIS | European Commission (europa.eu), Nano-Bio-Info-Cogno: Wenn Wissenschaftsdisziplinen verschmelzen (admin.ch), https://rm.coe.int/rathenau-report-e/1680307575, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2253268/
[2] SARS-CoV-2 spike protein interactions with amyloidogenic proteins: Potential clues to [1] SARS-CoV-2 spike protein interactions with amyloidogenic proteins: Potential clues to neurodegeneration (nih.gov), SARS-CoV-2 Prion-Like Domains in Spike Proteins Enable Higher Affinity to ACE2 – HMI (hmi-us.com), View of A CONCISE IN SILICO PREDICTION REPORT OF A POTENTIAL PRION-LIKE DOMAIN IN SARS-COV-2 POLYPROTEIN (jmbfs.org)
[3] Brain Sciences | Free Full-Text | Can SARS-CoV-2 Infection Lead to Neurodegeneration and Parkinson’s Disease? (mdpi.com)
[4] Kuru and its contribution to medicine | Philosophical Transactions of the Royal Society B: Biological Sciences (royalsocietypublishing.org)
[5] 481 – Fantasy of a Virus.pdf (science-connections.com), 481 – Fantasy of a Virus.pdf (science-connections.com), Transmissibility of systemic amyloidosis by a prion-like mechanism | PNAS, Genetic control of nucleation and polymerization of host precursors to infectious amyloids in the transmissible amyloidoses of brain | British Medical Bulletin | Oxford Academic (oup.com)

[6] Why does SARS-CoV-2 hit in different ways? Host genetic factors can influence the acquisition or the course of COVID-19 (binasss.sa.cr), https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7030913/, DCs-based therapies: potential strategies in severe SARS-CoV-2 infection (nih.gov), Structural basis for the complete resistance of the human prion protein mutant G127V to prion disease | Scientific Reports (nature.com), Expression of GPI-anchored SARS-CoV-2 receptor binding domain in mammalian cells for serological use (nih.gov), Cells Expressing Anchorless Prion Protein Are Resistant to Scrapie Infection | Journal of Virology (asm.org), 2006.01968.pdf (arxiv.org)
[7] CJD mimics and chameleons | Practical Neurology (bmj.com), Distinct pathological phenotypes of Creutzfeldt-Jakob disease in recipients of prion-contaminated growth hormone | Acta Neuropathologica Communications | Full Text (biomedcentral.com), Creutzfeldt-Jakob Disease (CJD) – Brain, Spinal Cord, and Nerve Disorders – MSD Manual Consumer Version (msdmanuals.com)
[9]  Stanley Prusiner on the Origin of the Term Prion (worldneurologyonline.com)
[10] Geschichte der Tiermedizin: 5000 Jahre Tierheilkunde – Angela von den Driesch, Joris Peters – Google Books   
[11]  Discovery of the First Hippocratic Cranial Trepanation from the Greek colony of Himera, Sicily (6th-5th century B.C.) – Paleopatologia, (PDF) (Fabbri-Noce,-Masieri-Caramella-Valentino-Vassallo) Partial Cranial Trephination by Means of Hippocrates’ Trypanon from 5th Century BC. Himera (Sicily, Italy)(2010) | Stefano Vassallo – Academia.edu   
[12] The history of prion disease – The Lancet Neurology
[13] Krontrepan (kugener.com) 
[14] Some of our tools: “awl” | OUPblog, Etymology gleanings for March 2020 | OUPblog
[15] 34 SciELO – Brazil – Evolving story: trepanation and self-trepanation to enhance brain function Evolving story: trepanation and self-trepanation to enhance brain function, Trephination – an overview | ScienceDirect Topics 
[16] An Interview with the Woman Who Drilled a Hole in Her Head to Open Up Her Mind (vice.com), BBC News | UK | Cure-all hole in the head? 
[17] Lokis Wette mit den Zwergen – Geschichte-Wissen
[18] Der Stoff, aus dem die Zombies sind (vice.com)
[19] Exploring Biodigital Convergence – Policy Horizons Canada
[20] AA amyloid in human food chain is a possible biohazard | Scientific Reports (nature.com), Mobile phone electromagnetic radiation affects Amyloid Precursor Protein and α-synuclein metabolism in SH-SY5Y cells – ScienceDirect, Acceleration of amyloid protein A amyloidosis by amyloid-like synthetic fibrils (nih.gov), Kuru and its contribution to medicine | Philosophical Transactions of the Royal Society B: Biological Sciences (royalsocietypublishing.org)
[21] Forschungszentrum Jülich – Meldungen – Neue Untersuchung der Wechselwirkung zwischen PrP und Beta-Amyloid (fz-juelich.de)
[22] Kuru and its contribution to medicine (nih.gov), Serum amyloid A and protein AA: Molecular mechanisms of a transmissible amyloidosis – ScienceDirect
[23] D. Carleton Gajdusek – Nobel Lecture (nobelprize.org) 
[24] Prion-based nanomaterials and their emerging applications (nih.gov), Prions as Bioweapons? | Defence IQ, SciELO – Brasil – Prions: the danger of biochemical weapons Prions: the danger of biochemical weapons
[25] Behavioral abnormalities in prion protein knockout mice and the potential relevance of PrPC for the cytoskeleton (nih.gov)
[26] [27] Prion theory: Induction of Prion Diseases by Nanoparticles Conversion (Prpc To Prpsc) Related to Electromagnetic Field (juniperpublishers.com)
[28] Internet of Everything: Die Vernetzung von Mensch, Maschine und Künstliche Intelligenz – IOX GmbH (ioxlab.de)
[29] Frontiers | Unraveling Risk Genes of COVID-19 by Multi-Omics Integrative Analyses | Medicine (frontiersin.org),A SARS-CoV-2 protein interaction map reveals targets for drug repurposing (nature.com),Cells Expressing Anchorless Prion Protein Are Resistant to Scrapie Infection | Journal of Virology (asm.org)

Share on Facebook

Tweet

Follow us