BISERICA „ADORMIREA MAICII DOMNULUI” DIN CĂUȘENI REDESCHISĂ
„Sic Mundus Creatus Est (Astfel a fost creată lumea)”
Prin credință în Hristos a fost recreată lumea! Indiscutabil. Nașterea lui Iisus Hristos a pus începutul erei noi. Sfântul Andrei este cel care pentru prima dată l-a făcut cunoscut pe Hristos, spunându-i fratelui său Simon (Petru) că l-a aflat pe Mesia.
Iar stră-strămoșii noștri Dacii au fost primul popor din lume creștinat prin credință, benevol, nu forțat, prin forța pelerinajului Sfântului Andrei în spațiul pontic. De aceea, Sfântului Andrei i se mai spune şi Apostolul cel dintâi chemat al Domnului.
Andrei a fost primul, care a făcut cunoscută Evanghelia geto-dacilor din teritoriul dintre Dunăre şi Marea Neagră. Ucenicul Sfântului Ioan Botezătorul, lui Andrei i-a revenit sarcina de a propovădui evanghelia în Bitinia, Bizantia, Tracia şi Macedonia, cu ţinuturile din jurul Mării Negre, până la Dunăre şi Sciţia (Dobrogea) şi până în Crimeea.
Cercetătorii spun că Apostolul Andrei a fost primul, care a făcut cunoscută Evanghelia geto-dacilor din teritoriul dintre Dunăre şi Marea Neagră, iar din acest motiv este considerat creştinătorul poporului român.
„Sfântul Apostol Andrei ne-a creştinat şi a săvârşit prima Sfânta Liturghie pe pământul României. El ne-a eliberat de demoni şi de patimi şi ne-a unit cu Hristos prin jertfă şi Liturghie. El ne-a învăţat cum să ne mântuim prin smerenie, prin rugăciune şi prin iubire”, spunea părintele Ilie Cleopa.
Pentru românii ortodocşi, „este o mare bucurie şi onoare” să fi primit Evanghelia de la Apostolul Andrei, primul chemat la apostolat, cel care i-a convertit la creştinism pe strămoşii sciţi şi traci, spune și preotul Paul Palencsar.
„Cel ce ne-a făcut creştini, Sfântul Apostol Andrei, face parte din inima colegiului apostolic, omul care timp de trei ani a umblat cu Hristos pe drumurile Palestinei, i-a ascultat cuvintele şi a văzut minunile pe care Dumnezeu întrupat le-a făcut pe pământ. De aceea, este esenţial să revendicăm calitatea de creştini apostolici, nu ca act de mândrie, ci pentru a nu uita cât de mult ne iubeşte Dumnezeu şi Sfântul Apostol Andrei”, e de părere părintele.
Astăzi în România cea mai veche biserică este Peștera Sfântului Apostol Andrei din apropierea localității Ion Corvin din județul Constanța, în care se presupune că apostolul Andr3ei a locuit în a. 34 d.hr.
Dacă este să dăm crezare mărturiilor ruseşti, conform cărora Sf. Apostol Andrei va ajunge din Palestina și Levant până în interiorul Ucrainei şi Rusiei (în Crimeea-n.n.), putem trage concluzia că în traseul său spre nord, Andrei a ajuns pe drumul, care şerpuia de-a lungul litoralului pontic, inclusiv, pe litoralul Mării Negre din Basarabia de sud de astăzi.
Așadar este posibil să fi vizitat numeroasele colonii greceşti din zona Mării Negre: Olbia, Tyras, Istros (Histria), Tomis, Calatis, Dionysopolis, Odessos şi Mesembria. Actualul Căușeni este o localitate din sudul Basarabiei, aflată aproximativ pe acest traseu.
Causeni este o localitate, atestata documentar încă din vremea Sfântului Ștefan cel Mare, din anul 1455. Tot cam din aceeași perioada datează și Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, daca nu chiar mai din-nainte, care se consideră cea mai veche în Basarabia (la est de Prut).
Vechea localitate Căușeni a fost, secole la rând, o mare capitală a hanilor tătari. Istoria localitatii incepe cu momentul anexarii Basarabiei la pamantul rusesc, nimic despre vechea.
Actuala biserică din Căușeni a fost construită aproximativ între secolele XVII-XVIII, avându-i ca zugravi pe Stanciul Radu și Voicul, iar ctitori fiind Grigore Callimachi și mitropolitul Proilaviei Daniil. Pictura locasului, de o frumusete și o bogăție aparte, datează din anul 1763.
Biserica este pe jumatate îngropată în pamant, spre a fi cât mai putin stânjenitoare pentru musulmanii păgâni. În acea vreme, se pedepsea cu moartea ridicarea oricărui lăcaș mai mare decât un oștean călare pe cal. Lucrările la biserică se făceau noaptea, iar ziua locul era acoperit cu lemne și iarbă, iar aspectul exterior a fost lucrat după aspectul unui hambar.
Forma actuală a bisericii datează din anii 1763-1767, când aceasta a fost parțial reconstruită. Deasupra intrării în biserică se află și astăzi o lespede de piatră, scrisa în limba greacă, marturie a rânduielilor din vremea atârnării bisericii de Constantinopol.
Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Căușeni este una dintre minunatele biserici ortodoxe românești din Basarabia. Trecută atat de mult cu vederea și adesea complet uitată, bisericuța ține piept timpului, neclintită în credința și mărturia ei românească. Despre această bisericuță scrie și marele preot și poet Alexe Mateevici, originar al locului:
„În Bugeac, la Căușeni / Dorm strămoșii moldoveni/.
Numai pietre de mormânt / Mai păstreaz-a lor cuvânt./
Căușenii-s loc bătrân,/ Târg tătar, lăcaș creștin,/
Cine știe ce oșteni / Au mai fost la Căușeni./
Marmori frânte se găsesc / Și cu scris latin, grecesc./
Mai desfunzi pe-aicea muchii / Scrise și cu alte buchii./
Cât privești, tot pietre vechi / Stau de strajă, la priveghi” (Alexe Mateevici).
Timp de peste o sută de ani de „eliberare creștină rusească” biserica ajunsese la momentul unirii Basarabiei cu Țara într-o stare extrem de degradată (v. foto de mai jos). Cât costă declarațiile de astăzi ale oficialilor de la „Mitropolita Chișinăului și a Întregii Moldove” (să înțelgem și a celei de peste Prut!) că ea este moștenitoarea „Eparhiei Chișinăului și a Hotinului” fondată voluntar prin ordinul țarului Alexandru I (nu printr-o procedură ecumenică!), dacă au lăsat practic să dispară cea mai veche biserică din Basarabia.
Ulterior a venit perioada sovietică rusească de după 1940-1944, când mai toate bisericile din Basarabia au fost închise, distruse, transformate în depozite și locuri de distracții, astfel că în perioada de după independență biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Căușeni ajunsese la un grad avansat de deteriorare.
Salvarea acestui patrimoniu cultural și duhovnicesc român a venit de la creștinii neortodocși americani (spre deosebire de „ortodocșii ruși”, care au lăsat-o să piară). Proiectul de conservare și restaurare a bisericii a fost coordonat de Centrul de Cercetări Arheologice din Republica Moldova. Acesta a fost realizat cu sprijinul financiar al Ambasadei SUA în Republica Moldova de apr. un milion de dolari, acordat din Fondul Ambasadorilor SUA pentru Conservarea Culturii. Totodată, lucrările de infrastructură, sistematizare și amenajare a terenului aferent, precum și cele de reconstrucție a spațiilor auxiliare și instalare a sistemelor inginerești au fost coordonate de Muzeul Național de Artă al Moldovei, din mijloace financiare din bugetul de stat.
Pictura murală a bisericii a fost restaurată pe parcursul a peste șapte ani de către o echipă de restauratori din România. După o perioadă lungă de restaurare în a. 2024 biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Căușeni, aflată în custodia Muzeului Național de Artă al Moldovei, a revenit în circuitul turistic național. Astfel pe 30 martie 2024 a avut loc redeschiderea bisericii „Adormirea Maicii Domnului” de la Căușeni. Prezentă la redeschidere președintele Republicii Moldova Maia Sandu, în prezența ambasadorului SUA Kent D. Logsdon, a menționat că asemenea lăcașuri unice „ne fac mândri și ne unesc, așa cum uniți au fost în credința în Dumnezeu înaintașii noștri care au ridicat această biserică, noaptea, în ciuda oricăror riscuri. Vom continua să păstrăm și să îngrijim tradițiile și monumentele noastre și să le promovăm în toată lumea”.
Să fim mândri de moștenirea inestimabilă lăsată de strămoșii noștri în pofida tuturor intemperiilor timpurilor vitregi.
