Ziua lui Mihai Eminescu – intre elogiu sincer si cliseu ridicol

Ziua lui Mihai Eminescu – intre elogiu sincer si cliseu ridicol

0 107

Ziua de nastere a poetului „nepereche”, consemnata de Titu Maiorescu la data de 15 ianuarie 1850, a devenit un prilej de intalnire a intelelectualilor, de evenimente de natura elogioasa si „comemorativa” sau de fanfaronada ieftina de dragul „bon tonului”.
Ziua „poetului national”, care nu mai are nevoie de nicio introducere, Mihai Eminescu, trece, an de an, dupa cum bate vantul schimbarii: uneori neobservata si „neconsemnata”, alteori marcata de tot felul de activitati „eminescianiste”, gen: concursuri, festivaluri, decernari, reuniuni si nelipsitele recitaluri din poeziile arhicunoscute.
Unii folosesc aceasta zi pentru a-si aminti cu drag de poet si se induiosaza la gandul indus de cateva versuri scrise cu mare har pe care le-au invatat, fie mecanic, de pe bancile scolii, fie din curiozitate, rasfoind paginile dintr-o carte prafuita din biblioteca de acasa. Caci, nu-i asa, cine nu are macar un volum de poezii printre celelalte tiparituri care alcatuiesc biblioteca, mai mult sau mai putin stufoasa, dar personala, a fiecaruia?!
Altii, cei mai multi, din pacate, sunt supra-saturati de Eminescu. Cliseele la adresa persoanei sale, dar si a Eului poetic, fac din acest poet un „bun public” care-si pierde din misterul Intimitatii. Este greu sa te mai apropii de Eminescu dupa ce ai fost indepartat de toate aceste „locuri comune” si ai repetat papagaliceste niste sintagme transformate in catacreze.
Metafora eminescianismului s-a pierdut, ar zice unii! A disparut, nu numai din manualele de literatura romana, ci si de pe strazile Romaniei. Incepe sa se piarda in negura vremurilor cu atat mai mult cu cat unicitatea acestui eveniment este „stirbita” anul acesta de transformarea acestei date in Ziua Culturii Nationale, uitandu-se a se mentiona macar numele de Mihai Eminescu. Legea potrivit careia aceasta zi primeste minunata distinctie a fost promulgata de Traian Basescu, la 6 decembrie 2010.
Anul acesta, 2011, se implinesc exact 161 de ani de la nasterea sa. Evenimente festiviste vor fi in toata tara, dupa cum vuiesc ziarele.
Va fi sarbatorit, asadar, in Capitala, dar si in tara, la Botosani, Ipotesti, Orsova, Sibiu, dar si la Chisinau, prin simpozioane, lansari de carte si spectacole.
La Orsova, in mod special, se pregateste ceva deosebit. Nu vrem sa anticipam, dar suntem de parere ca din aceasta manifestare de elogiere, ce urmeaza a fi organizata, nu poate sa iasa decat un biet spectacol de gen burlesco-grotesc. Consilierii locali vor recita cuminti, stand drepti, ca atunci cand erau ridicati din banci de doamna invatatoare, cateva versuri, privind cu respect catre bustul poetului plasat la loc de cinste in orasul lor.
Decizia, considerata initial o gluma, a venit intr-o sedinta de consiliu de la finalul anul 2010, cand bugetul pentru organizarea „Festivalului International de poezie – Eminescu” a fost stabilit la 1.200 de lei, cu conditia ca fiecare consilier local sa recite cateva versuri din Eminescu.
Ulterior, hotararea nu a mai putut fi revocata, iar consilierii sunt asteptati sa spuna poeziile pregatite la festivalul organizat in parcul central situat in fata primariei din Orsova.
”Acum cativa ani, in metrou, doi adolescenti frumos incruntati, el si ea, cam de vreo 13-14 ani fiecare, m-au intrebat direct : „care este cea mai frumoasa poezie din literatura romana?”. Nu ma gandisem la asa ceva pana atunci. Cum sa decretezi un superlativ absolut printre Eminescu, Arghezi, Blaga, Bacovia, Nichita, Ioan Alexandru? Dar numaidecat am spus, fara umbra de indoiala: „Rugaciunea” lui Eminescu – si am inceput, halucinat, s-o recit… In astfel de ceasuri aniversare, nu va rog altceva, decat sa cautati aceasta poezie si sa v-o recitati in singuratate. Veti simti, pur si simplu, cum va ingenuncheaza sufletul. Mai multe… nu am sa va spun.”, povestea Dan C. Mihailescu, pentru ziarul Adevarul.

COMENTARII

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.