Vinerea Seaca si Sambata Mare
Vinerea Mare este ultima vineri dinaintea Sarbatorii de Pasti (din Saptamana Mare ) si se mai numeste si Vinerea Patimilor ( ziua patimilor si rastignirii lui Iisus) sau Vinerea Seaca (pentru ca e zi de post negru pentru cei mai multi romni, adica nu mananca si nu beau nimic toata ziua).
Postul negru este tinut in credinta ca Dumnezeu il va feri pe cel care posteste de toate bolile, il va face sa fie sanatos si sa-i mearga bine tot restul anului.
In timp ce oamenii mai n varsta se spovedesc si se mpartasesc de mai multe ori pe an, cei tineri merg pentru aceste lucruri doar o data pe an, in Vinerea Pastilor.
Conform traditiei, Vinerea Mare este ziua scaldatului: se crede ca cel care se cufunda de trei ori in apa rece in Vinerea Seaca, va fi sanatos tot anul.
Se spune ca daca ploua n Vinerea Seaca anul va fi bogat, cu recolte ndestulatoare, iar daca nu ploua, anul va fi secetos, neroditor.
Ultima zi de peregatire a Pastilor Sambata mare este ultima zi de pregatire a Pastilor, cand gospodinele pregatesc cea mai mare parte a mancarurilor traditionale, definitiveaza curatenia si fac ultimele retusuri la hainele pe care le vor imbraca la Inviere si in zilele de Pasti.
Traditii in sambata mare: se sacrifica, in mod ritual, mielul, si se prepara cighirul, friptura si borsul de miel.
Spre deosebire de sarbatoarea Craciunului, de Paste nu se pregatesc foarte multe feluri de mancare, de unde si zicatoarea, frecventa in Bucovina: "Craciunul este satul, Iar Pastele este fudul."
Pe vremuri era obligatoriu ca femeile sa imbrace, la slujba de Inviere si in zilele de Pasti, macar o camasa noua, cusuta in orele de taina ale POSTULUI.
