Scripcaru şi-a obţinut motivarea după opt luni în dosarul Skoda! Cum şi-a...

Scripcaru şi-a obţinut motivarea după opt luni în dosarul Skoda! Cum şi-a motivat edilul escapadele, abuzurile si accidentele citiţi aici!

2 487

La nu mai puţin de opt luni de la achitarea lui George Scripcaru în dosarul Skoda, judecătoarea care l-a achitat pe primar, după 10 amânări consecutive ale pronunțării hotărârii, și-a motivat sentința. Cercetat pentru abuz în serviciu, primarul George Scripcaru a fost găsit nevinovat, iar celălalt inculpat, directorul RAT de la acea vreme, Cristian Radu, a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare.
Cum Cristian Radu dorea să facă contestaţie – la instanţa superioară, dar aceasta nu poate fi făpcută decât pe baza motivării instanţei, iote, motivarea achitării lui Scripcaru apare le opt luni după decizie şi reamintim, după ce sentinţa a fost amânată de zece ori. Record absolut!

Iată motivarea sentinței, sursa brasovtv.com:

R O M Â N I A
TRIBUNALUL BRAŞOV
SECŢIA PENALĂ

DOSAR NR. 5632/62/2016
SENTINŢA PENALĂ NR 123/S

Şedinţa publică din data de 01.07.2019
Cu participare : PROCUROR – DM – din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – DNA – Serviciul Teritorial Braşov

Pentru astăzi fiind amânată pronunţarea asupra cauzei penale privind pe inculpaţii:
SG (George Scripcaru) trimis în judecată, sub puterea măsurii preventive a controlului judiciar, pentru săvârşirea infracţiunilor de: abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal şi art. 5 Cod penal şi participaţie improprie la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul folos necuvenit, prev. de art. 52 alin. 3 Cod penal rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal, în final cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal,

RC trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de: abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal şi art. 5 Cod penal. Dezbaterile în prezenta cauză au fost înregistrate conform art.369 cod procedură penală. La apelul nominal făcut în şedinţă publică, la pronunţare, se constată lipsa părţilor.Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei, după care, Dezbaterile în cauza penală de faţă au avut loc în şedinţa publică din data de 27.02.2019, când părţile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de şedinţă din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanţa din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunţarea cauzei pentru data de 13.03.2019, 27.03.2019, 10.04.2019, 24.04.2019, 06.05.2019, 13.05.2019, 27.05.2019, 10.06.2019, 24.06.2019, 01.07.2019.</code></pre></li>

TRIBUNALUL:
Deliberând asupra cauzei penale de faţă reţine următoarele:

SESIZAREA INSTANŢEI
Prin rechizitoriul Ministerului Public Parchetul de pe lângă ICCJ DNA Serviciul Teritorial Braşov nr.214/P/2015 din data de 16.11.2016 au fost trimişi în judecată inculpaţii:

SG (George Scripcaru) pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal şi participaţie improprie la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul folos necuvenit, prev. de art. 52 alin. 3 Cod penal rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal, în final cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal şi

RC pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal.

Acuzațiile aduse inculpaţilor aşa cum sunt acestea descrise la secţiunea „ ÎN DREPT” a rechizitoriului constau în următoarele:

Inculpatul SG (George Scripcaru) în calitate de primar al municipiului Braşov, acţionând în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2007 – 2015, cu încălcarea prevederilor art. 61 şi art. 63 alin. 5 din Legea 215/2001, pentru a obţine foloase necuvenite pentru sine, constând în folosinţa exclusivă a unor autoturisme cu dotări de lux (tapiţerie piele, ventilaţie scaune, sistem navigaţie performant, sistem audio, tracţiune integrală, cutie de viteze automată, sistem bluetooth, trapă panoramică, sistem asistenţă parcare, etc.),fără suportarea costurilor pentru întreţinerea/utilizarea acestora (vinietă, asigurarea CASCO, RCA, ITP, revizii şi reparaţii), folosindu-se de influenţa reală avută asupra directorului general al RAT Braşov, i-a dat dispoziţii să achiziţioneze de la firma D SRL patru autoturisme marca SKODA, gama de vârf (la datele de 05.04.2007, 30.01.2008, 03.12.2008, 30.11.2008), cu încălcarea de către acesta a atribuţiilor proprii de serviciu, respectiv cele prevăzute de Legea 15/1990 (art. 5), art. 21 din Legea 15/1994, OUG 34/2006 (art. 2 şi art. 122), OUG 109/2001 (art. 23) şi din OG 119/1999 (art. 5), maşini care ulterior au fost puse în mod formal la dispoziţia Primăriei Braşov şi apoi în acest scop a semnat contractul de comodat nr. 4491 din 27.09.2007 şi actele adiţionale la acesta (actul adiţional nr. 1 din 01.02.2008, actul adiţional 2 din 27.09.2008, actul adiţional nr. 3 din 04.12.2008, actul adiţional 4 din 27.09.2009, actul adiţional nr. 5 din 17.10.2011, actul adiţional 6 din 03.01.2013) şi convenţia nr. 5204/12.09.2013 şi actul adiţional la aceasta din data de 12.09.2014 (după venirea la conducerea RAT a inculpatului RC), consecinţa fiind prejudicierea RAT Braşov, cu suma totală de 630.665,33 lei, reprezentând valoarea maşinilor achiziţionate şi cheltuielile suportate cu întreţinerea/utilizarea acestora.

Această faptă a fost încadrată în elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal şi art. 5 Cod penal.

În al doilea rând inculpatul SG (George Scripcaru), este acuzat de aceea că, în calitate de primar al municipiului Braşov, profitând de influenţa şi funcţia sa, pentru a ascunde faptul că autoturismele SKODA SUPERB date în mod succesiv în folosinţa Primăriei Braşov sunt utilizate în interesul său personal şi pentru a nu i se reţine permisul de conducere ca urmare a cumulării a 15 puncte de penalizare, a solicitat directorului PA ca în cazul în care pe adresa RAT Braşov vor veni înştiinţări sau solicitări de comunicare a numelui şoferului care a condus autoturismul care i-a fost predat, depistat în trafic că a depăşit viteza legală, să fie comunicat numele unui angajat al Regiei, care astfel să fie sancţionat contravenţional în locul său, acesta conformându-se, astfel că la data de 12.03.2009 agentul constatator din cadrul IPJ Prahova, fără vinovăţie, a încheiat procesul-verbal seria PHS nr. 18551 prin care martorul IM a fost sancţionat contravenţional cu 2 puncte amendă în valoare de 120 lei şi 2 puncte penalizare, menţionându-se că a depăşit viteza maxim admisă în localitatea Comarnic, conducând autoturismul SKODA cu nr. BV 71 XJT, deşi acesta fusese condus de inculpat, rezultatul fiind obţinerea pentru acesta de foloase necuvenite (constând în faptul că nu figurează cu sancţiuni contravenţionale și nu a plătit amendă).

Această faptă a fost încadrată în elementele constitutive ale infracţiunii de participaţie improprie la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul folos necuvenit, prev. de art. 52 alin. 3 Cod penal rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal.

Inculpatul RC în calitate de director general al RAT Braşov (funcţie deţinută în baza contractului de mandat nr. 4426/01.08.2013), în baza aceleaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2013-2015, în scopul facilitării utilizării în continuare de către inculpatul SG a autoturismului marca SKODA SUPERB ELEGANCE 2.8, 4X4, 260 CP, cutie automată, serie şasiu TMBCC93TXC9023848, achiziţionat de RAT Braşov în anul 2011 la preţul de 188.193,10 lei, exercitându-şi defectuos atribuţiile de serviciu şi încălcând dispoziţiile art. 5 din Legii 15/1990, art. 23 OUG 109/2011 şi art. 5 din OG 119/1999, a dispus întocmirea şi a semnat convenţia nr. 5204 din 12.09.2013 şi actul adiţional nr. 4 din 12.09.2014 la aceasta,prin care s-a acordat folosinţa gratuită a autoturismului susmenţionat în interesul personal al inculpatului SG şi ulterior a aprobat sumele de bani necesare pentru întreţinerea /utilizarea maşinii, deşi aceasta nu era necesar pentru realizarea obiectului de activitate al RAT Braşov, cauzând astfel un prejudiciu de 88.164,14 lei pentru RAT Braşov (reprezentând costurile de întreţinere pentru acest autoturism în perioada 2013-2015) şi obţinând foloase necuvenite pentru inculpatul SG constând în utilizarea autoturismului fără suportarea costurilor de întreţinere.

Această faptă a fost încadrată în elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal şi art. 5 Cod penal.

Starea de fapt care constituie obiectul judecăţii expusă în actul de sesizare constă în următoarele:
I) În ce priveşte infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal, săvârşită în legătură cu achiziţionarea şi punerea la dispoziţia inculpatului SG a 4 autoturisme cumpărate în acest scop de RAT Braşov, se arată următoarele:

        Prin O.G. 80/2001, privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice, s-a limitat numărul de autoturisme pe care-l puteau deţine autorităţile şi instituţiile publice, stabilindu-se în cazul consiliilor locale ale municipiilor reşedinţă de judeţ un număr maxim de 5 autoturisme (anexa 3). De asemenea, prin OUG 68/2012 s-au modificat prevederile art. 5 din OUG 80/2001 interzicându-se autorităţilor şi instituţiilor publice, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, să achiziţioneze autoturisme, cu capacitate cilindrică mai mare de 1.600 cm3 şi al căror preţ nu poate depăşi contravaloarea în lei a sumei de 18.000 euro inclusiv TVA.

        Se arată că, în acest context, după ce a devenit primar al municipiului Braşov în anul 2004, refuzând să utilizeze maşina fostului primar şi neputând să achiziţioneze alta datorită limitelor prevăzute de O.G.80/2001, inculpatul SG i-a cerut directorului PA să achiziţioneze, în numele RAT Braşov, un autoturism marca Skoda pe care să-l utilizeze, ulterior dând dispoziţii pentru achiziţionarea altora, atunci când apărea un model  nou, pretinzând dotări de lux (tapiţerie piele, sistem navigaţie performant, sistem audio, ventilaţie scaune etc.), care depăşeau necesităţile uzuale ale RAT şi pe care, o autoritate sau instituţie publică, nu ar fi putut să le solicite vreodată ca dotări ale autovehiculelor din parcul auto.

Se subliniază faptul că, ordinul dat, de inculpatul SG, directorului RAT Braşov este contrar legii, având în vedere faptul că acesta nu avea atribuţii directe privind activitatea RAT Braşov şi nu exista o obligaţie legală a conducerii societăţii de punere la dispoziţia Primăriei Braşov a vreunui bun din patrimoniul acesteia, precum şi că, atribuţiile primarului privitoare la serviciile publice de interes local sunt prevăzute art. 63 alin.1 5 lit. a) din Legea 215/2001, care stipulează că, primarul coordonează realizarea serviciilor publice de interes local prestate prin intermediul aparatului de specialitate sau prin intermediul organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local.

       Se precizează în continuare că, în realizarea acestei atribuţii, la nivelul Primăriei municipiului Braşov s-a înfiinţat în cadrul Direcţiei Tehnice, Compartimentul Transport şi Monitorizare, singurul funcţionar desemnat pentru această activitate, martora MF Crina, ocupându-se de verificarea respectării de către RAT Braşov a planului de servicii asumat prin contractul încheiat în anul 2006 şi de acordarea licenţelor de transport. Este redat în continuare un pasaj din declaraţia martorei MFC şi apoi se precizează că aceleaşi aspecte privitoare la nelegalitatea utilizării autoturismelor de către inculpatul SG rezultă şi din declaraţia martorului IDD, reprezentantul Ministerului Finanţelor în C.A. RAT Braşov.

       Se menţionează că RAT Braşov este subordonat Consiliului Local, preşedintele C.A. fiind reprezentantul acestuia în RAT Braşov, precum şi că, în acest sens sunt şi declaraţiile martorilor audiaţi, care au precizat că inculpatul SG, nu are atribuţii directe în ceea ce priveşte activitatea RAT Braşov, iar în fapt nici nu a fost interesat de aceasta, cu excepţia cazurilor când şi-a vizat propriul interes politic. Procurorul redă pasaje din declaraţiile martorilor CT, PS, IDD şi din declaraţia dată în calitate de suspect de RC.

În continuare se precizează că, urmare a dispoziţiei primite, directorul PA a solicitat la data de 20.08.2004 firmei D Braşov, deţinută şi administrată de CSM (persoană apropiată inculpatului SG) o ofertă pentru un autoturism cu dotări peste medie (sistem climatizare automată, ESP, airbag-uri, scaune din piele) şi care nu se justifica raportat la parcul auto deţinut de regie, iar la data de 23.08.2004 a primit o ofertă pentru un autoturism marca SKODA SUPERB CONFORT, cu dotări peste medie, la preţul de 22.517 euro. (vol. IV, f. 30-33)

Se afirmă că, pentru a da aparenţa de legalitate acestei achiziţii, la data de 31.08.2004 s-a supus aprobării consiliului de administraţie al RAT Braşov, care a hotărât modificarea listei de investiţii pentru anul 2004 cu această valoare. Formal la baza acestei hotărâri de aprobare a stat adresa nr. 10 372 din 25.08.2004 a Serviciului Tehnic din cadrul RAT, prin care s-a solicitat înlocuirea unui autoturism marca Dacia (BV.06.TSM), casat, cu unul de 1, 9 litri capacitate cilindrică. (vol. IV, f. 24-26) Nu este făcută nicio precizare legată de utilitatea sau necesitatea acestei achiziţii în aceşti parametri tehnici, martorii audiaţi declarând că referatul s-a întocmit astfel din dispoziţia directorului PA, în acest sens se menţionează declaraţia martorului CT, vol. II, f. 73-78.

        Ulterior, în baza facturii fiscale 6533567 din 27.10.2004, RAT Braşov a cumpărat de la D autoturismul respectiv, marca SKODA SUPERB CONFORT 1.9 TDI, serie şasiu TMBCU23U459083754, la preţul de  93.053 RON  (22.500 euro) achitat prin OP la data de 28.10.2004. La aceeaşi dată D a emis şi factura nr. 4366025 reprezentând servicii montare alarmă şi suport numere în valoare de 734 lei. Autoturismul susmenţionat a fost cumpărat de la Po România în baza comenzii din 17.09.2004, la preţul de 92.963 lei. (vol. IV, f. 34-38)

Procurorul arată că, din declaraţiile martorilor audiaţi a rezultat faptul că acest autoturism, a cărui motorizare şi dotări au fost stabilite prin înţelegere între primarul SG (George Scripcaru) şi directorul PA anterior şedinţei de CA de la RAT Braşov, a fost utilizat exclusiv de primarul SG, la fel ca şi celelalte autoturisme, de aceeaşi marcă, achiziţionate ulterior şi, este redat, în continuare, un pasaj din declaraţia martorului FC, (vol. II, f. 60-64. În continuare se arată că, din documentele puse la dispoziţie de RAT SA, pentru acest autoturism s-au efectuat cheltuieli în sumă totală de 42.357,45 lei, reprezentând costul reviziilor, ITP, vinietă, reparaţii, casco, RCA, impozit.

       În fine, se arată că, relativ la această faptă, nu s-a exercitat acţiunea penală întrucât, la momentul săvârşirii ei, art. 132 nu era prevăzut în Legea 78/2000, iar pe de altă parte a intervenit prescripţia răspunderii penale pentru infracţiunea de abuz în serviciu, însă procurorul arată că expunerea aspectelor de mai sus este relevantă pentru stabilirea contextului în care s-au săvârşit în mod continuat infracţiunile reţinute în sarcina celor doi inculpaţi.

În continuare se expun următoarele:
1) În anul 2007 era în vânzare un nou model SKODA Superb, iar inculpatul SG a dat dispoziţii pentru achiziţia unui nou autoturism care să-l înlocuiască pe cel achiziţionat în 2004, fără a avea vreo justificare obiectivă, dispoziţii executate prompt de PA, prin prisma relaţiilor de prietenie şi subordonare, descrise mai sus. Întrucât vechiul autoturism nu era necesar regiei, ca de altfel nici celelalte achiziţionate ulterior, s-a hotărât revânzarea către D a acestuia la valoarea rămasă neamortizată. Se arată că aceste aspecte rezultă din declaraţiile martorilor FCV, vol. II, f. 60-64, NI, vol. II, f. 88-93 şi RN, vol. II, 50-55), în expunere fiind redate pasaje din declaraţiile acestora.

Se precizează că, la data de 29.03.2007 Consiliul de Administraţie al RAT Braşov a aprobat revânzarea către D a autoturismului marca Skoda, achiziţionat în anul 2004 şi achiziţionarea unui alt autoturism nou marca Skoda, prin negociere cu o singură sursă fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, fără ca achiziţia să se încadreze în dispoziţiile art. 122 din OUG 34/2006 (se indică f. 48-50 din vol. IV). Deşi există această aprobare formală, martorii CT, preşedinte CA şi FC, fost director economic au arătat că nu s-a supus aprobării achiziţia vreunei alte maşini cu excepţia celei din anul 2004. Sunt redate pasaje din declaraţiile martorilor FCV, vol. II, f. 60-64 şi CT, vol. II, f. 73-78.

Urmare a acestor dispoziţii, angajaţii RAT Braşov au realizat apoi formalităţile necesare, astfel că la data de 05.04.2007 s-a încheiat contractul nr. 30 prin care RAT Braşov a vândut în sistem buy-back autoturismul marca Skoda model Superb 1,9 TDI cu nr. de înmatriculare BV 20 PMB la preţul de 54.731,72 lei (16.400 euro), autoturismul fiind predat către cumpărătoare la data de 10.04.2007. În cursul lunii iunie 2007 D a vândut către Po Leasing autoturismul achiziţionat de la RAT la preţul de 54.418 lei.

La aceeaşi dată, 05.04.2007, D SRL Braşov a vândut către RAT SA autoturismul marca SKODA model SUPERB AVANTGARDE 2,5 TDI/163 CP, DSG automată, serie şasiu TMBBG63U879016622, la preţul de 39.054 euro inclusiv TVA (echivalent lei 131.807,24 lei), contractul fiind semnat de directorul general al RAT SA PA şi de directorul economic, FC. (vol. IV, f.51-54) Autoturismul a fost înmatriculat cu nr. BV 71 XJT.

Expunerea continuă prin redarea unor pasaje din declaraţiile martorilor NI, vol. II, f. 88-93 şi RN, vol. II, f. 50-55 şi precizarea că, potrivit anexei 1 la contractul încheiat, autoturismul avea dotări (opţiuni) de lux faţă de varianta standard, care au fost plătite suplimentar, respectiv compartiment frigorific, volan piele, sistem navigaţie, culoare metalizată, tapiţerie piele, senzori de parcare etc. (vol. IV, f. 55).

Apoi se arată că, şi de această dată, la fel ca în 2004, pentru achiziţia maşinii s-a desfăşurat o procedură formală la RAT, întrucât din corespondenţa purtată cu Po România a rezultat că autoturismul aprobat de C.A., fără vreo justificare economică, fusese comandat de D încă din 20.02.2007, preţul de listă la vânzare fiind de 39.054 euro (preţ de dealer 36.711 euro).

Procurorul menţionează că, din declaraţiile martorilor audiaţi a rezultat că autoturismul achiziţionat a fost predat spre folosinţa exclusivă a inculpatului SG (George Scripcaru) chiar de la livrare, de această fiind încheiat contract de comodat, însă ulterior datei de predare, (sunt indicate declaraţiile martorilor CM, vol. II, f. 44-49 şi CDE, vol. II, f. 84-87), respectiv contractul de comodat nr. 4491 înregistrat la RAT Braşov la data de 27.09.2007 prin care acesta dădea în folosinţă gratuită Primăriei Mun. Braşov 5 autovehicule, printre care 4 marca Dacia, de valoare redusă şi acest autoturism SKODA achiziţionat din dispoziţia inculpatului SG, pentru o perioadă de 1 an, cu obligaţia de a suporta toate cheltuielile de întreţinere, reparaţii, asigurări. (vol. IV, f. 117).

Se arată că acest contract a fost întocmit de către oficiul juridic al RAT Braşov, la cererea directorului PA şi, procurorul subliniază că, societatea nu avea obligaţia şi nu putea să pună în mod legal la dispoziţia unei persoane fizice sau juridice cu titlu gratuit vreun bun din patrimoniu. Cu privire la aceste aspecte sunt indicate declaraţiile martorilor CSC, vol. II, 104-110, PA, vol. II, f. 15-23, CM, vol.II, f. 44-49, SN, vol. II, f. 94-99 şi IDD, vol. II, f. 116-120).

Se precizează că, potrivit raportului de constatare întocmit în cauză de specialistul DNA şi înscrisurilor de la dosar, pentru acest autoturism RAT Braşov a suportat cheltuieli în valoare totală de 36.349,64 lei (respectiv, 8.144,14 lei cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile, cheltuieli privind piesele de schimb, alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi, 780 lei cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate, 12.041,79 lei cheltuieli cu primele de asigurare, 15.383,70 lei cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor). Specialistul a mai stabilit că în mod nelegal RAT Braşov a dedus din baza impozabilă cheltuielile cu amortizarea şi cele cu întreţinerea şi raportat la care a diminuat taxele şi impozitele datorate la bugetul de stat.

       În ceea ce priveşte amortizarea acestui mijloc fix, specialistul DNA a stabilit că bunul a fost vândut înainte de perioada de amortizare şi care corespunde duratei de funcţionare,  iar punerea la dispoziţie cu titlu gratuit a acestui bun, este contrară prevederilor fiscale, respectiv  art. 24 alin.2 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, potrivit căruia una din condiţiile cumulative pe care trebuie să le îndeplinească orice imobilizare corporală pentru a fi considerat mijloc fix amortizabil, este cea prevăzută la lit. a), respectiv: „este deţinut şi utilizat în producţia, livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii, pentru a fi închiriat terţilor sau în scopuri administrative” şi art. 129 alin 4, lit. a din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, potrivit căruia este asimilată unei prestări de servicii efectuate cu plată „utilizarea temporară a bunurilor care fac parte din activele unei persoane impozabile, în scopuri care nu au legătură cu activitatea sa economică sau pentru a fi puse la dispoziţie, în vederea utilizării în mod gratuit, altor persoane, dacă taxa pentru bunurile respective a fost dedusă total sau parţial”. (vol. V, f. 147-199)

În continuare se arată că, la nici un an de la achiziţionare, acest autoturism a fost revândut firmei D, la data de 24.01.2008, preţul de revânzare fiind de 36.955 euro (TVA inclus), respectiv 140.429 lei, ajungându-se astfel ca dealerul să achiziționeze autoturismul la un preţ mai mare decât cel de vânzare la momentul aprilie 2007. Revânzarea a fost determinată de asemenea de dispoziţia inculpatului SG (George Scripcaru), care a dorit înlocuirea maşinii cu una nouă, model lansat la sfârşitul anului 2007. Pentru această vânzare nu există hotărâre de CA, fiind încălcate astfel dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 15/1994. în susţinere este redat un pasaj din declaraţia martorului IDD, vol. II, f. 116-120).

2). La data de 30.01.2008 s-a încheiat contractul de vânzare cumpărare nr.23 între D şi RAT Braşov, reprezentată de director general PA şi director economic FC, având ca obiect autoturismul marca SKODA SUPERB AVANTGARDE 2.8 V6 194CP serie şasiu TMBBT63U689017720. Preţul vânzării a fost de 36.955 euro, respectiv 140.429 lei cu TVA, din care 6.500 euro costul dotărilor opţionale, respectiv culoare metalizată, compartiment frigorific, pachet tapiţerie piele, sistem audio profesional, sistem navigaţie (se indică f. 71-75 din vol. IV). Sunt redate pasaje din declaraţia martorului SM, vol. II, f. 121-126)

Procurorul concluzionează că, în raport de declaraţia martorului NI, care a precizat că directorul PA nu alegea pe loc dotările opţionale, ci doar solicita lista, precum şi faptul că inculpatul SG a utilizat exclusiv acest autoturism, la fel ca şi pe celelalte care formează obiectul cauzei, ar rezulta fără dubiu că dotările suplimentare au fost solicitate de acesta. Autoturismul a fost achiziționat de D de la PO România la aceeaşi dată şi la acelaşi preţ, în baza facturii nr. FX 10014945, fiind comandat din 10.12.2007.

Apoi se arată că, după realizarea vânzării, prin actul adiţional nr. 1 din 01.02.2008 la contratul de comodat, s-a înlocuit autoturismul anterior cu cel nou achiziţionat, acesta din urmă fiind înmatriculat sub acelaşi număr pentru a nu atrage atenţia asupra schimbului. (vol. IV, f. 120), sens în care este redat un pasaj din declaraţia martorului CT, vol. II, f. 73-78).

Pentru acest autoturism, RAT SA a suportat cheltuieli de întreţinere şi service în valoare totală de 24.389,90 lei, (respectiv 3.039,29 lei cheltuieli cu întreţinerea si reparaţiile, cheltuieli privind piesele de schimb, alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi, 840 lei cheltuieli cu alte impozite, taxe si vărsăminte asimilate, 4.218,77 lei cheltuieli cu primele de asigurare, 16.389,90 lei cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor), iar pentru cumpărarea acestuia nu s-a desfăşurat nici un fel de procedură de achiziţie, nici măcar formală.

       Apoi se arată că, potrivit aceluiaşi raport de constatare întocmit de specialistul DNA şi pentru acest autoturism RAT Braşov a dedus cu încălcarea normelor fiscale cheltuieli cu amortizarea sau întreţinerea, având în vedere că bunul a fost dat în folosinţă gratuită, diminuând în această modalitate taxele datorate bugetului de stat.

În continuare se arată că, la nici un an de la achiziţie, pentru că pe piaţă a apărut un nou model dorit de inculpatul SG, cu un motor mai puternic, prin contractul de vânzare cumpărare nr. 85 din 03.12.2008 RAT SA Braşov a revândut maşina către D, la preţul de 124.066 RON (valoare de inventar rămasă neamortizată) (vol. IV, f. 78-80) .Pentru această vânzare nu există hotărâre de Consiliu de Administratţie la RAT Braşov, fiind încălcate astfel dispoziţiile Legii 15/1994.

3) Din dispoziţia inculpatului SG, la aceeaşi dată de 03.12.2008, RAT SA a achiziţionat un alt autoturism marca SKODA SUPERB ELEGANCE 2.8 (noul model) 4X4, V6, 260 CP, serie şasiu TMBCC93T8990020309 la preţul de 42.390,18 euro (echivalent a 165.532,95 lei), din care aproximativ 8.000 euro au costat dotările opţionale de lux, respectiv scaune încălzite faţă/spate cu reglaj termic separat, sound sistem cu 10 difuzoare, tapiţerie piele crem ivory, sistem telefon Bluetooth, volan îmbrăcat în piele. ( se indică f. 85-87 vol. IV şi sunt redate pasaje din declaraţiile martorilor NI, vol. II, f. 88-93 şi SM, vol. II, f. 121-126.

Se menţionează că, nici de această achiziţia autoturismului nu a fost justificată din punct de vedere economic de conducerea RAT, iar din declaraţiile martorilor audiaţi a rezultat faptul că, exceptând maşinile achiziţionate pentru primarul SG, Regia nu are în dotare autoturisme de valoare similară sens în care se indică declaraţiile martorilor CT, vol. II, f. 73-78 şi FC, vol. II, f. 60-64.

Factura fiscală nr. 2151 din 09.12.2008 a fost acceptată la plată de către RAT Braşov, iar autoturismul a fost livrat a doua zi după semnarea contractului, respectiv la data de 04.12.2008. Din înscrisurile de la dosar a reieşit faptul că autoturismul a fost achiziţionat de D de la Po România la data de 24.11.2008 (data livrării), la preţul de 143.186,62 RON.

       Autoturismul achiziţionat astfel a fost predat în baza unui  nou act adiţional la contractul de comodat, nr. 3 din 4.12.2008 (vol. IV, f. 123), fără să existe o justificare legală, în măsura în care orice agent economic achiziţionează bunuri în scopul desfăşurării de operaţiuni taxabile , fiind  înmatriculată sub acelaşi număr.

        Pentru acest autoturism RAT SA a suportat cheltuieli totale în valoare de 119.118,69 lei (respectiv 11.947,29 lei cheltuieli cu întreţinerea si reparaţiile, cheltuieli privind piesele de schimb, 11.988 lei cheltuieli cu alte impozite, taxe si vărsăminte asimilate, 27.563,74 lei cheltuieli cu primele de asigurare, 67.619,65 lei cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor. (vol. V, f. 147-199)

Deşi nu a existat o hotărâre de CA astfel cum impunea Legea 15/1994, prin contractul de vânzare cumpărare nr. 5665 din 30.11.2011 RAT SA a revândut către D autoturismul achiziţionat în decembrie 2008 la preţul de 91.035,42 lei, pe care cumpărătoarea l-a achitat către PO ROMÂNIA pentru achiziţia unui nou autoturism pentru inculpatul SG. (vol. IV, f. 89-92)

4). La aceeaşi dată, 30.11.2011, RAT Braşov a achiziţionat un model SKODA SUPERB ELEGANCE 2.8, din clasa de vârf, 4X4, 260 CP, cutie automată, serie şasiu TMBCC93TXC9023848, la preţul de 42.904,74 euro, respectiv 188.193, 10 lei, din care aproximativ 9.000 de euro au costat dotările opţionale, constând în sistem audio, sistem Bluetooth, tapiţerie piele cu scaune faţă ventilate, încălzire în scaune, sistem navigaţie, sistem asistent parcare, maşina fiind înmatriculată sub nr. BV.16.XYA.

Se precizează că, pentru achiziţia maşinii noi nu s-a desfăşurat nici un fel de procedură la RAT Braşov, nu există justificare economică şi nici o hotărâre de CA. Arată procurorul că, deşi contractul este încheiat de această dată direct cu PO ROMANIA, maşina dorită de primarul SG, a fost comandată tot de D SRL Braşov, la data de 02.11.2011, aspecte care ar rezulta din declaraţiile martorilor CH, vol. II, f. 56-59 şi FC, vol. II, f. 60-64 şi apoi se arată că, autoturismul astfel achiziţionat a fost predat încă de la livrare primarului, care l-a folosit exclusiv, la fel ca pe toate celelalte, însă abia prin actul adiţional nr. 6 din 03.01.2012 la contractul de comodat (vol. IV, f. 126), autoturismul se „predă” către Primăria Braşov.

Expunerea continuă prin raportare la momentul iunie 2013 când, la conducerea RAT Braşov, a fost numit inculpatul RC. Se precizează că acesta era membru într-un partid din opoziţie faţă de cel al inculpatului SG. Arată în continuare procurorul, că, acesta ar fi acceptat numirea la conducerea unui serviciu subordonat primăriei, întrucât partidul său nu avea majoritate în Consiliul Local Braşov, situaţie confirmată de martorii audiaţi (este redat un pasaj din declaraţia martorului CT, vol. II, f. 73-78).

Se precizează că, potrivit contractului de mandat nr. 4426/01.08.2013, inculpatul RC trebuia să-şi exercite funcţia cu loialitate şi în interesul regiei, îndeplinind actele necesare şi utile pentru realizarea obiectului de activitate al acesteia, fiind responsabil pentru luarea tuturor măsurilor aferente conducerii regiei (vol. I, f. 181-191).

Se menţionează că, apărarea inculpatului RC în sensul că fapta imputată a fost determinată de o acţiune de intimidare sau constrângere realizată de inculpatul SG, nu este susţinută de martorii audiaţi şi care în mod obiectiv ar fi putut să perceapă această atitudine, aceştia menţionând, că inculpaţii au avut dispute punctuale pe anumite aspecte legate de activitatea RAT Brașov, fără legătură cu maşina, reproşurile inculpatului SG vizând deopotrivă şi consiliul de administraţie; în acest sens sunt redate pasaje din declaraţiile martorilor PS, vol. II, f. 68-72, IDD, vol. II, f. 116-120 şi CT, vol. II, f. 73-78.

Arată procurorul că, după instalarea la conducerea RAT Braşov, inculpatul RC a solicitat informări, situaţii cu privire la contractele în curs de executare, pretinzând explicaţii angajaţilor sau punând în discuţia C.A. situaţia acestora iar acest fapt ar rezulta din declaraţiile martorilor IDD, vol. II, f. 116-120 şi CSC, vol. II, f. 104-110.

Apoi arată că ocuparea postului de director general al RAT Braşov s-a făcut de către inculpatul RC în contextul trimiterii în judecată a fostei conduceri a regiei în dosarul 10906/P/2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Braşov, fapt pentru care acesta a încercat să dea o aparenţă de legalitate contractului de comodat în baza căruia inculpatul SG utiliza autoturismul achiziţionat în anul 2011 şi a cărui prelungire trebuia dispusă.

       Inculpatul RC a solicitat înlocuirea contractului de comodat cu un contract intitulat „convenţie”, pentru a da aparenţa de legalitatea acestui demers de a pune la dispoziţia inculpatului SG un autoturism cu dotări de lux achiziţionat de RAT Braşov, în măsura în care clauzele rămâneau aceleaşi, respectiv primarul utiliza autoturismul în mod gratuit, iar RAT suporta în continuare toate cheltuielile.

Deşi în declaraţia dată inculpatul RC a precizat, pe de o parte, că inculpatul SG a exercitat presiuni asupra sa pentru prelungirea contractului (fapt neconfirmat), încercând astfel să sugereze ideea unei cauze de neimputabilitate, pe de altă parte, a arătat că a avut certitudinea că această convenţie este legală, fiindu-i confirmat acest aspect de către funcţionarii RAT Braşov.

Declaraţia sa nu se coroborează cu celelalte probe existente la dosar, martorii audiaţi precizând că inculpatul RC a fost cel care a iniţiat ideea întocmirii acestui contract intitulat „convenţie”, solicitând angajaţilor RAT Braşov doar redactarea lui.

Procurorul arată că, faptul că inculpatul RC a acţionat cu intenţie, în cunoştinţă de cauză, nefiind indus în eroare de angajaţii RAT Braşov cu privire la legalitatea unei convenţii rezultă şi din aceea că martorii audiaţi, angajaţi în compartimentul juridic, au arătat că şi în alte situaţii inculpatul le-a cerut să întocmească acte care nu erau conforme cu legea.

Se precizează în continuare că, faptul că, din înscrisurile depuse de inculpat în apărare, respectiv corespondenţă electronică purtată de acesta cu angajaţii din oficiu juridic rezultă că aceştia au redactat contractul intitulat convenţie, nu este de natură să înlăture răspunderea penală a inculpatului RC, în măsura în care acesta a solicitat întocmirea şi a semnat contractul având ca obiect punerea la dispoziţia inculpatului SG (George Scripcaru), în mod nelegal şi cu titlu gratuit a acestui autoturism, deşi cunoştea faptul că nu există o asemenea obligaţie din partea Regiei. (vol. I, f. 254-264).

Se subliniază faptul că, chiar inculpatul RC a menţionat în declaraţia dată că nu i s-a părut în ordine acel contract de comodat având acelaşi obiect, însă a urmărit acelaşi lucru, respectiv ca inculpatul SG să utilizeze în continuare autoturismul.

Procurorul precizează că această apărare nu poate fi reţinută în condiţiile în care, potrivit datelor publicate pe site-ul ratbv.ro, inculpatul RC este asociat în mai multe societăţi comerciale, unora prestându-le servicii de consultanţă şi „are expertiză în managementul regiilor autonome şi al societăţilor comerciale, organizaţiilor neguvernamentale”. Prin urmare, în mod obiectiv, se arată, inculpatul RC trebuia să cunoască principiul fiscal potrivit căruia bunurile unui agent economic trebuie utilizate în scopul obţinerii de venituri, precum şi principiul prevăzută de art. 5 din OG nr.119/1999 privitor la buna gestiune financiară a fondurilor şi patrimoniului public.

Mai arată procurorul că, membrii Consiliului de Adminstraţie al RAT Braşov, audiaţi ca martori, au precizat că inculpatul RC nu a pus în discuţia acestora încheierea unei convenţii cu Primăria Braşov având ca obiect maşina utilizată de inculpatul SG, ci doar a cerut o părere cu privire la întocmirea unui contract de comodat.

În acest context, se precizează, s-a încheiat convenţia nr. 5204 din 12.09.2013 prin care RAT SA a pus la dispoziţia Primăriei Braşov un număr de 5 autoturisme printre care şi cel achiziționat pentru primar, în scopul „exercitării drepturilor autorităţii rezultate din contractul privind serviciile de transport public local de călători nr. 68296/ 11.807 din 04.10.2006”, respectiv coordonarea şi controlul modului în care Regia realizează serviciul public de transport local. (vol. IV, f. 128-130)

Contractul a fost încheiat pentru o perioadă de un an, fiind semnat din partea primăriei Braşov de inculpatul SG, iar din partea RAT de directorul general, inculpatul RC. La expirarea termenului, convenţia a fost prelungită pentru o nouă perioadă de 1 an prin actul adiţional nr. 4 din 12.09.2014. Şi această „convenţie” reprezintă un contract de comodat, clauzele fiind proprii unui astfel de contract, nemodificate faţă de contractul anterior, iar autoturismul marca Skoda a fost utilizat în continuare de inculpatul SG, deşi, aşa cum am arătat în prima parte a expunerii, acesta nu avea atribuţii directe şi în fapt nu era interesat de activitatea curentă a RAT Braşov. Faptul că maşina care forma obiectul „convenției” era folosită de inculpatul SG (George Scripcaru) era notoriu, iar inculpatul RC a încercat doar să acopere printr-o denumire dată unui contract nelegalitatea pe care a perpetuat-o.

Mai mult, în contractul de prestări servicii din anul 2006, invocat pentru justificarea „convenţiei”, nu se prevedea vreun drept al Primăriei Braşov de a beneficia, cu titlu gratuit, de vreun bun din partea RAT Braşov, iar în realitate monitorizarea şi coordonarea activităţii o realiza un funcţionar din cadrul Primăriei Braşov, care se deplasa cu autobuzele RAT.

De asemenea, inculpatul RC nu a fost indus în eroare cu privire la legalitatea contractului intitulat „convenţie” în baza căruia inculpatul SG a utilizat în aceleaşi condiţii autoturismul achiziţionat în anul 2011, aspect care rezultă şi din aceea că ulterior a decontat cheltuielile de întreţinere, inclusiv achiziţiile pretinse de inculpatul SG, apreciindu-le, potrivit declaraţiei date, ca având caracter de continuitate.

Procurorul arată că, în anul 2015, pe fondul cercetărilor efectuate împotriva inculpatului SG în dosarul 12/P/2013 al DNA- Serviciul Teritorial Braşov, acesta a predat autoturismul folosit, care nu a mai fost revândut către D, propunându-se de către Serviciul Tehnic din cadrul RAT Braşov, prin adresa a din 05.01.2016, vânzarea la licitaţie publică, întrucât „depăşeşte necesităţile uzuale de utilizare din regie, atât pentru transportul de persoane cât şi pentru verificarea şi urmărirea activităţii”, recunoscându-se astfel că achiziţia acestui autoturism nu a fost necesară societăţii.

În continuare se menţionează faptul că din declaraţiile martorilor audiaţi a rezultat faptul că SG (George Scripcaru) a fost unicul utilizator al celor 4 autoturisme marca SKODA Superb achiziţionate de RAT, acestea intrând în posesia angajaţilor Regiei numai pentru revizii, reparaţii curente, în măsura în care un angajat D nu o prelua chiar el direct de la Primărie. Mai mult, în cazul ultimului autoturism SG (George Scripcaru) a pretins ca la momentul preluării pentru revizii sau ITP maşina să fie condusă de un şofer cu experiență pe astfel de vehicule (cutie automată, motorizare). Maşinile au fost folosite exclusiv de primar în interesul său personal, obţinând astfel un folos necuvenit.

În fine se precizează că, pentru acest ultim autoturism, RAT SA a suportat cheltuieli de întreţinere în sumă totală de 171.655,42 lei (11.391,97 lei cheltuieli cu întreținerea si reparațiile, cheltuieli privind piesele de schimb, alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi, 25.056 lei cheltuieli cu alte impozite, taxe si vărsăminte asimilate,14.216,85 lei cheltuieli cu primele de asigurare,120.990,60 lei cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor). Din acestea, din luna septembrie 2013 (după data numirii inculpatului RC la conducerea RAT) până la predarea autoturismului în septembrie 2015 au fost suportate cheltuieli  în sumă de 88.164, 14 lei. Ca şi în cazul celorlalte autoturisme, RAT Braşov a dedus cu încălcarea normelor fiscale cheltuielile cu amortizarea, întreţinerea, influenţând astfel taxele datorate bugetului statului, cum rezultă din raportul întocmit de specialistul DNA. (vol. V, f. 147-199)

II. În ceea ce priveşte infracţiunea de participaţie improprie la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul folos necuvenit, prev. de art. 52 alin. 3 Cod penal rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal – întocmirea procesului verbal de contravenţie pe numele martorului IM, sunt expuse următoarele:

În perioada 2007-2013 directorul RAT Braşov, PA, era cel care conducea şi dispunea cu privire la întreaga activitate a RAT Braşov, consultarea oficiului juridic sau a membrilor CA fiind una formală. Tot acesta era cel care ţinea legătura cu inculpatul SG, de la care primea dispoziţii pe care ulterior le transmitea mai departe angajaţilor RAT Braşov.

În baza acestei relaţii şi, pentru a avea susţinerea inculpatului SG, arată procurorul, directorul RAT Braşov a acceptat să-i cumpere acestuia autoturismele pe care le-a dorit, deşi depăşeau necesităţile uzuale din RAT Braşov, acţionând astfel contrar intereselor regiei de transport.

Probele administrate în prezenta cauză, dar şi cele obţinute în baza unor mandate de supraveghere tehnică în dosarul 12/P/2013 (vol. II, f. 128-148), au relevat faptul că inculpatul SG a fost unicul posesor al acestor autoturisme, pe care nu le-a utilizat pentru „monitorizarea” activităţii RAT, nefiind interesat în mod direct de aceasta, ci în interesul său personal, în deplasări atât pe raza municipiului Braşov cât şi în ţară, în special la Bucureşti, fără vreo legătură cu obiectul de activitate al RAT Braşov. De asemenea, din declaraţiile şi înscrisurile de la dosar a rezultat în aceste deplasări inculpatul SG (George Scripcaru) a depăşit în repetate rânduri viteza legală admisă pe respectivul sector de drum, în speţă DN1, fiind înregistrat de aparatele radar.

Întrucât RAT Braşov figura în baza de date privind evidenţa auto ca fiind proprietarul autoturismelor utilizate de inculpatul SG (George Scripcaru), în mod repetat Poliţia Rutieră a solicitat comunicarea datelor de identitate ale şoferilor care au condus autoturismele.

Profitând de faptul că în cadrul RAT Braşov „conducea singur” , iar membrii Consiliului de Administraţie sau ceilalţi directori nu-l confruntau şi nu-l contestau, directorul PA nu a înregistrat aceste solicitări ale poliţiei rutiere şi nu le-a transmis mai departe la Primăria Braşov, întrucât inculpatul SG nu putea justifica în vreun mod utilizarea autoturismului.

Modalitatea de lucru era următoarea: având controlul absolut asupra activităţii RAT Braşov, inclusiv asupra corespondenței în lipsa unui compartiment specializat (registratură), PA fie nu dispunea înregistrarea acestora, fie solicita angajaţilor din subordine rezolvarea lor, în sensul comunicării către poliţia rutieră a datelor unui salariat al RAT.

Procurorul arată că, din corespondenţa purtată cu inspectoratele de poliţie care au în administrare radarele fixe de pe DN1 a rezultat faptul că în mod repetat RAT Braşov nu a transmis datele şoferului care a condus autoturismul pus la dispoziţia inculpatului SG (George Scripcaru), fiind identificate următoarele situaţii (vol. III, f. 206-220):

la data de 20.03.2011, ora 16:52, autoturismul cu nr. de înmatriculare BV 7I XJT a fost înregistrat cu viteza de 81 km/h de radarul tip Gatso GTC-D amplasat pe DN1, la km 120, în localitatea Sinaia, sensul de mers Brașov-București. Prin adresa seria PHS, nr. 96067 din data de 23.03.2011 s-a solicitat RAT SA, proprietarul maşinii, datele de identificare ale persoanei care a condus la data si ora indicate, fără a se primi însă vreun răspuns. Precizăm că pentru această contravenţie prev. de art. 108 alin. 1 lit. a pct. 4 şi art. 99 alin. 2 din OUG 195/2002 sancţiunea este 2-3 puncte amendă/de penalizare (punctul amendă era la acel moment, potrivit HG 1993/2010, 67 de lei.)

la data de 04.03.2012, ora 14:27, autoturismul cu nr. de înmatriculare BV 16 XYA a fost înregistrat cu viteza de 83 km/h de radarul tip Gatso GTC-D amplasat pe DN1, la km 46 (localitatea Puchenii Mari), sensul de mers Ploiești-București. În urma acestei detecții a fost întocmită adresa de comunicare seria PHB, nr. 92135 din data de 07.03.2012 prin care au fost solicitate Regiei Autonome de Transport Brașov RA datele de identificare ale persoanei care a condus autoturismul la data si ora indicate, fără a se primi vreun răspuns. Precizăm că pentru această contravenţie prev. de art. 108 alin. 1 lit. a pct. 4 şi art. 99 alin. 2 din OUG 195/2002 sancţiunea este 2-3 puncte amendă/de penalizare (punctul amendă era la acel moment, potrivit HG 1225/2011, 70 de lei.)

la data de 18.09.2012, ora 18:11, autoturismul cu nr. de înmatriculare BV 16 XYA a fost înregistrat cu viteza de 82 km/h de radarul tip Gatso GTC-D amplasat pe DN1, la km 120 (localitatea Sinaia), sensul de mers București – Brașov, solicitându-se date cu privire la identitatea şoferului, prin adresa de comunicare seria PHS, nr. 147759 din data de 20.09.2012 , fără a se primi răspuns. Precizăm că pentru această contravenţie prev. de art. 108 alin. 1 lit. a pct. 4 şi art. 99 alin. 2 din OUG 195/2002 sancţiunea este 2-3 puncte amendă/de penalizare (punctul amendă era la acel moment, potrivit HG 1225/2011, 70 de lei.)

în data de 08.04.2013, ora 16:01, autoturismul cu nr. de înmatriculare BV16XYA a fost înregistrat cu viteza de 84 km/h de radarul tip Gatso GTC-D amplasat pe DN1, la km 120 (localitatea Sinaia), sensul de mers București – Brașov, fiind întocmită adresa de comunicare seria PHS, nr. 167761 din data de 16.04.2013 prin care s-au solicitat datele de identificare ale persoanei care a condus autoturismul. Nici de această dată nu s-a primit un răspuns. Precizăm că pentru această contravenţie prev. de art. 108 alin. 1 lit. a pct. 4 şi art. 99 alin. 2 din OUG 195/2002 sancţiunea este 2-3 puncte amendă/de penalizare (punctul amendă era la acel moment, potrivit HG 23/2013, 75 de lei.)

Întrucât solicitările politiei rutiere erau numeroase, în unele cazuri directorul PA a dispus ca salariaţii RAT Braşov să-şi asume săvârşirea acestor contravenţii, indicând de fiecare dată angajatul care trebuie să recunoască fapta contravenţională, iar secretara acestuia, martora CA, se ocupa de formalităţi.

Arată în continuare procurorul că, din corespondenţa purtată cu IPJ Prahova a rezultat că la data de 12.03.2009 s-a încheiat procesul-verbal seria PHS nr. 18551 prin care martorul IM a fost sancţionat contravenţional cu 2 puncte amendă în valoare de 120 lei şi 2 puncte penalizare menţionându-se că a depăşit viteza maxim admisă în localitatea Comarnic, conducând autoturismul SKODA cu nr. BV 71 XJT. (vol. III, f.221)

Din declaraţiile martorilor a rezultat că IM s-a supus practicii de la RAT Braşov comunicând datele sale secretarei directorului pentru a fi transmise poliţiei, deşi nu el a condus acel autoturism.

Potrivit fişei de evidenţă auto pentru inculpatul SG (George Scripcaru), acesta a fost depistat conducând cu depăşirea vitezei legale de poliţia rutieră Prahova, în aprilie 2007 (2 puncte penalizare), februarie 2009 (3 puncte penalizare), august 2014 (4 puncte penalizare) (vol. I, f. 208-209), însă din corespondenţa purtată cu această unitate de poliţie (vol. III, f. 238-240) a reieşit că sancțiunile nu au fost aplicate urmare a depistării de radarele fixe de pe DN1.

Procurorul menţionează că din coroborarea datelor furnizate de IPJ Prahova privitoare la necomunicare datelor de identitate ale şoferului care a condus autoturismele puse la dispoziţia inculpatului SG (George Scripcaru) în datele de 20.03.2011, 04.03.2012, 18.09.2012, 08.04.2013, cu declarațiile martorilor audiaţi, care au precizat că inculpatul făcea multe deplasări la Bucureşti, motiv pentru care veneau comunicări privitoare la săvârşirea unor contravenţii la regimul rutier (depăşirea vitezei legale), pe care angajaţii RAT Braşov trebuiau să le suporte, rezultă suficiente indicii că acesta a cunoscut şi a fost interesat de nesancţionarea sa contravenţională, în caz contrar ar fi dus la reţinerea permisului de conducere pentru cumularea a 15 puncte de penalizare, în conformitate cu art. 111 din OUG 195/2002.

        Mai arată procurorul că, tot din declaraţiile martorilor a reieşit faptul că, directorul PA conducea singur RAT Braşov, primind frecvent dispoziţii de la inculpatul SG (George Scripcaru) cu care purta discuţii cu uşile închise, atât la sediul RAT cât şi la primărie, unde era chemat de inculpat, discuţii la care nici măcar ceilalţi directori nu aveau acces.  Cu toate acestea, ordinele/dispoziţiile inculpatului SG (George Scripcaru) erau transmise angajaţilor RAT Braşov, directorul menţionând în mod direct că este ordinul acestuia, fie aceasta rezultând din context („s-a hotărât de la primărie”).

Procurorul menţionează că din coroborarea datelor din înscrisurile de la dosar şi din declaraţiile martorilor, rezultă fără dubiu că primarul SG a solicitat directorului RAT SA, PA, ca în cazul în care pe adresa Regiei vor veni înştiinţări sau solicitări de comunicare a numelui şoferului care a condus autoturismul predat primarului depistat că a depăşit viteza legală să fie comunicat numele unui angajat al Regiei, care astfel să fie sancţionat contravenţional în locul său. O dovadă în plus în acest sens rezultă şi din înscrisurile puse la dispoziţia organelor judiciare de ASTRA Asigurări ( societate la care autoturismul utilizat de inculpatul SG avea încheiată poliţă de asigurare), potrivit cărora accidentele în care a fost implicat inculpatul SG au fost declarate de alţi angajaţi RAT, la fel procedându-se şi în cazul avariilor cauzate de acesta autoturismelor cu nr. BV.71XJT sau BV.16.XJA, deşi inculpatul a fost unicul utilizator al acestora. (vol. III, f. 248-263). Precizează procurorul că, din declaraţiile martorilor CA şi SM ( sunt redate pasaje din aceste declarații depuse în volumul II la filele 79-83, respectiv 121-126) rezultă aceleași aspecte, respectiv că inculpatul SG (George Scripcaru) a cunoscut situaţia acestor amenzi şi a convenit cu directorul PA, cel puţin până la „revolta” angajaţilor RAT Braşov (care nu au mai fost de acord să fie sancţionați în locul primarului) ca procesele verbale de sancţionare contravenţională întocmite urmare a depistării sale pe DN1 de radarele fixe să fie întocmite cu date necorespunzătoare adevărului pe numele unui angajat RAT, obţinând în acest fel foloase necuvenite constând în faptul că nu figurează cu sancțiuni contravenționale, puncte de penalizare şi nu a plătit amendă.

        II. CERCETAREA JUDECĂTOREASCĂ

La termenul de judecată la care procedura de citare a fost legal îndeplinită, s-a dat citire actului de sesizare a instanţei (rechizitoriul nr.214P/2015 al DNA- Serviciul Teritorial Brașov), instanţa a pus în vedere inculpaţilor faptul că, potrivit dispoziţiilor art. 374 alin. 4 Cod de procedură penală pot solicita ca judecata să aibă loc numai în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a înscrisurilor noi pe care le pot prezenta în acest stadiu procesual, dacă recunosc în totalitate faptele reţinute în sarcina lor, cu consecinţa reducerii cu o treime a limitelor pedepsei închisorii prevăzute de lege pentru infracţiunile de care sunt acuzaţi, conform art. 396 alin. 10 Cod de procedură penală.

Inculpaţii au învederat pe rând instanţei că nu doresc să urmeze această procedură. Inculpatul SG (George Scripcaru) s-a prevalat de dreptul la tăcere, iar inculpatul RC, deși a solicitat a da declarație după administrarea probelor, la termenul acordat de instanță în acest sens, inculpatul nu conferit declarație ci a solicitat amânarea cauzei, cerere respinsă de instanță.

Instanţa a procedat, în condiţii de publicitate şi contradictorialitate, în mod nemijlocit pe parcursul cercetării judecătoreşti, la audierea martorilor menţionaţi în dispozitivul rechizitoriului şi care au răspuns chemării instanţei şi anume, la termenul din data de 15.09.2017, PL– filele 177-178; S (P) AC – filele 179-181; RN ­ – filele 182-183, IM – fila 184; la termenul din data de 20.10.2017, CM, filele 194-195, FCV, filele 196-197, CH, fila 198; la termenul din data de10.11.2017, CA, filele 210-211, PS filele 212-213 (volumul I dosar instanță); la termenul din data de 18.12.2017, CDE, fila 3; la termenul din data de 26.01.2018 CT filele 25-26; NI, filele 27-28, SN, filele 29-30; la termenul din data de 19.03.2018, SM, filele 45-46; la termenul din 23.04.2018, IDD- filele 53-55, la termenul din 23.05.2018, CEM filele 61-62; la termenul din 27.06.2018, MFC fila 68; CSC filele 69-70 (volumul II dosar instanță)

În aceeaşi etapă procesuală, s-a procedat şi la audierea martorilor propuşi în apărare de către inculpaţi și anume a martorilor MV, la termenul din data de 24.09.2018, fila 112-113 volumul II dosar instanță, BR, la termenul din data de 25.10.2018, fila 2 volumul IV dosar instanță și RC, la termenul din data de 23.11.2018, fila 10 volumul IV dosar instanță.

La dosar s-au depus înscrisuri în probațiune, respectiv:
        –partea civilă RATBv SA Brașov a depus la dosar procesele verbale de control financiar întocmite de Direcția Generală a Finanțelor Publice, Activitatea de Inspecție Fiscală în urma actvității de verficare a regiei, tematica controalelor fiind cauzele care au dus la înregistrarea pierderilor, perioadele cuprinse fiind 01.01.2007-30.06.2008, proces verbal 29.10.2008 și 01.01.2008-30.06.2009, proces verbal din data de 9.10.2009; decizia nr.6/27.01.2014 a Curții de Conturi ca urmare a acțiunii cu tema – controlul situației, evoluției și modului de administrare a patrimoniului public și privat al unităților administrativ teritoriale de către regii autonome de interes local și societăți comerciale cu capital integral sau majoritar al unităților administrativ teritoriale ­­-  în perioada 2010-2012; dispoziția obligatorie și raportul de inspecție economico-fianciară nr.93/23.04.2015, emise de ANAF, DGFP Brașov urmare a inspecției econmico-financiară la RATBv SA Brașov; decizia nr.10/18.03.2016 a Curții de Conturi ca urmare a acțiunii cu tema – controlul situației, evoluției și modului de administrare a patrimoniului public și privat al unităților administrativ teritoriale de către regii autonome de interes local și socoetăi comerciale cu capital integral sau majoritar al unităților administrativ teritoriale ­­-  în perioada 2013-2015;

        – în adresa nr.2934/22.10.2018, RATBv SA,  prin reprezentat precizează că în toată această perioadă s-au desfășurat anual și verificări în baza OUG nr.75/1999 privind activitatea de audit financiar asupra tuturor situațiilor financiar anuale ale Regiei Autonome de Transport Brașov și anexează situația cheltuielilor cu amortismentul  autoturismelor Skoda Superb pe perioada derulării contractului de comodat și convenției cu Primăria Municipiului Brașov.

Inculpatul SG (George Scripcaru) a depus prin avocatul său ales, un set de înscrisuri reprezentând adrese de răspuns emise de diferite instituții publice la solicitări formulate în baza Legii nr.554/2001 vizând existența în folosința acestora a unor autoturisme transmise cu acest titlu de alte instituții aflate sau nu în subordinea emitentului adresei depuse în volumul IV dosar instanță, filele 21-54.

III. Analizând şi coroborând întregul probatoriu administrat în cauză până la acest moment procesual, prin prisma obiectului judecăţii, astfel cum este definit în art.371 din Codul de procedură penală, instanţa reţine următoarele:

Regia autonomă de transport local Brașov se înființează, după intrarea în vigoare a Legii nr.15/ din 7 august 1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale, prin decizia nr. 385/13 decembrie 1990 a prefectului județului Brașov preluând gstionarea activității de transport local și de marfă pe raza municipiului Brașov. Transportul urban în comun de persoane a fost inclus între domeniile de activitate de interes local în care se puteau organiza regii autonome prin Hotărârea Guvernului nr.1330/1990. Prin Hotărârea Guvernului nr. 597/28 septembrie 1992, privind trecerea sub autoritatea consiliilor locale sau, după caz județene, a regiilor autonome și societăților comerciale cu capital integral de stat, care prestează servicii publice de interes local sau județean, regia autonomă de transport a fost trecută sub autoritatea Consiliului Local al Municipiului Brașov.

Potrivit Legii nr.15/1990 cu modificările și completările ulterioare, regiile autonome sunt persoane juridice şi funcţionează pe bază de gestiune economică şi autonomie financiară. Regia autonomă este proprietara bunurilor din patrimoniul său. În exercitarea dreptului de proprietate, regia autonomă posedă, foloseşte şi dispune, în mod autonom, de bunurile pe care le are în patrimoniu, sau le culege fructele, după caz, în vederea realizării scopului pentru care a fost constituită. Pentru acoperirea eventualelor deficite, regiile autonome pot beneficia de subvenţii de la bugetul de stat sau de la bugetele locale ori pot contracta credite bancare.

        Regia autonomă de transport Brașov este întreprindere publică definită ca atare de OUG nr.109 din 30 noiembrie 2011 supusă controlului exercitat de autoritata tutelară – Consiliul Local Brașov potrivit competențelor conferite de lege ( art. 3 alin 1 lit a-d respectiv numirea/revocarea membrilor consiliului de administraţie; aprobarea planului de administrare elaborat de consiliul de administraţie; evaluarea periodică a activității consiliului de administraţie, pentru a se asigura, în numele statului sau al unităţii administrativ-teritoriale fondator, că sunt respectate principiile de eficienţă economică şi profitabilitate în funcţionarea regiei autonome; orice alte comepetnțe date prin lege).

Potrivit art. 4 din același act normativ, „Autoritatea publică tutelară şi Ministerul Finanţelor Publice nu pot interveni în activitatea de administrare şi conducere a întreprinderii publice. (2) Competenţa luării deciziilor de administrare şi a deciziilor de conducere a întreprinderii publice şi răspunderea, în condiţiile legii, pentru efectele acestora revine consiliului de administraţie şi directorilor, dacă le-au fost delegate atribuţiile de conducere, sau, după caz, consiliului de supraveghere şi directoratului”.

Regia Autonomă de Transport Brașov este administrată de un consiliu de administrație constituit în condițiile art. 5 din același act normativ. Potrivit legii, fac parte din consiliul de administrație, un reprezentant al Ministerului Finanţelor Publice, un reprezentant al autorităţii tutelare, 3 – 5 persoane cu experienţă în administrarea / managementul unor regii autonome sau societăţi comerciale profitabile din domeniul de activitate al regiei autonome, inclusiv societăţi comerciale din sectorul privat; membri consiliului de administrație sunt numiți de autoritatea publică tutelară şi de Ministerul Finanţelor Publice, în cazul reprezentantului acestei instituţii, durata mandatului consiliului neputând depăși 4 ani.

Potrivit art.9, consiliul de administraţie este însărcinat cu îndeplinirea tuturor actelor necesare şi utile pentru realizarea obiectului de activitate al regiei autonome având următoarele atribuții de bază:
a) aprobă direcţiile principale de activitate şi de dezvoltare a regiei autonome;
b) verifică funcţionarea sistemului de control intern/managerial, implementarea politicilor contabile şi realizarea planificării financiare;
c) numeşte şi revocă directorii şi stabileşte remuneraţia lor;
d) evaluează activitatea directorilor, verifică execuţia contractelor de mandat ale acestora;
e) elaborează raportul semestrial, prezentat autorităţii publice tutelare, privitor la activitatea regiei autonome, care include şi informaţii referitoare la execuţia contractelor de mandat ale directorilor.

Potrivit art. 16 alin 2) administratorii răspund pentru prejudiciile cauzate regiei prin actele îndeplinite de directori, când dauna nu s-ar fi produs dacă ei ar fi exercitat supravegherea impusă de îndatoririle funcţiei lor.

Atribuţiile de conducere executivă a regiei autonome pot fi delegate de consiliul de administraţie unuia sau mai multor directori, caz în care competenţa de reprezentare a regiei autonome aparţine directorului general.

Regia autonomă, prin consiliul de administraţie, încheie contracte de mandat cu directorii. Contractul de mandat este acordul de voinţă încheiat între regia autonomă, reprezentată de consiliul de administraţie, şi directorul general/directorii regiei autonome, care are ca obiect îndeplinirea unor obiective şi criterii de performanţă, aprobate de consiliul de administraţie. În contractul de mandat, alături de criteriile de performanţă specifice, se prevăd în mod obligatoriu obiective cuantificate privind reducerea obligaţiilor restante, reducerea pierderilor, creşterea profiturilor, a cifrei de afaceri, creşterea productivităţii muncii.În termen de 90 de zile de la numire, directorii elaborează şi prezintă consiliului de administraţie un plan de management pe durata mandatului şi pentru primul an de mandat, cuprinzând strategia de conducere pentru atingerea obiectivelor şi criteriilor de performanţă stabilite în contractele de mandat, plan ce trebuie corelat şi să dezvolte planul de administrare al consiliului de administraţie, fiind ulterior supus aprobării consiliului de administraţie.

        Potrivit art. 23, alin 1 directorii sunt responsabili cu luarea tuturor măsurilor aferente conducerii regiei autonome, în limitele obiectului de activitate al acesteia şi cu respectarea competenţelor exclusive rezervate de lege consiliului de administraţie.

Regia Autonomă de Transport Brașov este entitate publică, în sensul art.1 din OUG nr.119/1999, republicată,  privind controlul intern/managerial şi controlul financiar preventiv, dar și în sensul art. 3 lit m) din OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, entitate cu personalitate juridică, care utilizează/administrează fonduri publice şi/sau patrimoniu public și își realizează achiziţiile cu respectarea procedurilor prevăzute de OUG 34/2006.

Potrivit art. 5 alin 1) din OUG nr.119/1999, persoanele care gestionează fonduri publice sau patrimoniul public au obligaţia să realizeze o bună gestiune financiară prin asigurarea legalităţii, regularităţii, economicităţii, eficacităţii şi eficienţei în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului public.

În realizarea obiectului de activitate pentru care a fost înființată, între Regia Autonomă de Transport Brașov și Municipiul Brașov, a fost încheiat la data de 04.10.2006, pentru o perioadă de 10 ani începând cu data de 01 ianuarie 2007, contractul privind serviciile de transport public local de călători, înregistrat la RAT sub numărul 11807/2006 și la Primăria Brașov sub numărul 68269/2006.

Potrivit contractului, municipiul este responsabil pentru coordonarea generală a Serviciilor de Transport Public, plătește regiei subvenții pentru serviciile prestate, calculate  potrivit art. 5.2 din contract, cu obligația consiliului de administrație de a justifica, printr-un raport, cauzele depășirii nivelului maxim al cheltuielilor.

Contractul a suferit modificări ulterioare, potrivit celor 11 acte adiționale depuse la dosar, cu privire exclusiv la nivelul prețului/km cu excepția actului adițional nr. 10 din 22.02.2016 care modifică capitolul 5.2 „Subvenții”.

La nivelul Primăriei Brașov, în cadrul Direcției tehnice funcționează Compartimentul transport și monitorizare, misiunea acestuia fiind asigurarea respectării reglementărilor legale privind serviciul de transport local de persoane și de mărfuri ( transport public sau transport în cont propriu).

În perioada de referință în prezenta cauză, inculpatul SG a ocupat funcția de primar al municipiului Brașov.

În aceeași perioadă, la conducerea regiei, ocupând funcția de director general, s-a aflat până în iunie 2013 PA (decedat în luna iunie 2013). Funcția a fost ocupată ulterior de inculpatul RC, între acesta și consiliul de administrație al regiei fiind încheiat  contractul de mandat nr. 4426/01.08.2013.

Cercetările în prezenta cauză au vizat, așa cum s-a reținut la începutul expunerii, fapte săvârşite în perioada 2007-2015, constând în aceea că, inculpatul SG (George Scripcaru) ar fi, profitat de autoritatea şi influenţa dată de funcţia deţinută, precum şi de legătura sa cu PA și ar fi dat acestuia dispoziţii pentru achiziţionarea a 4 autoturisme cu dotări de lux (tapiţerie piele, ventilaţie scaune, sisteme de navigaţie şi audio performante), care, potrivit acuzării nu erau justificate pentru regie din punct de vedere al legalităţii şi oportunităţii, autoturisme pe care le-ar fi utilizat în interes personal, fără a suporta cheltuielile necesare întreţinerii acestor autoturisme, cheltuielile rămânând în sarcina regiei. Ulterior, după preluarea funcției de director general al regiei RC ar fi semmnat o convenție în baza căreia ar fi cedat folosința ultimului autoturism achiziționat, în favoarea primăriei cunoscând că acesta va fi în continuare folosit exclusiv de primar. Se susține că, faptele menționate au avut ca situație premisă intrarea în vigoare a două acte normative și anume, Ordonanța Guvernului nr. 80/2001, privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice, act normativ prin care s-a limitat numărul de autoturisme pe care-l puteau deţine autorităţile şi instituţiile publice, stabilindu-se în cazul consiliilor locale ale municipiilor reşedinţă de judeţ un număr maxim de 5 autoturisme și ordonanța de urgență a guvernului nr.68/2012 pentru modificarea și comletarea unor acte normative și reglementarea unor măsuri financiar fiscale, care modifică prevederile art. 5 din OG 80/2001 interzicându-se autorităţilor şi instituţiilor publice cu excepția instituțiilor din domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, să achiziţioneze autoturisme, cu capacitate cilindrică mai mare de 1.600 cm3 şi al căror preţ nu poate depăşi contravaloarea în lei a sumei de 18.000 euro inclusiv TVA.Faptul achiziționării și apoi transmiterii în folosința gratuită a primăriei a unor autoturisme în perioada 2007-2012 nu a fost contestat în cauză și, cu toate că inculpații s-au prevalat de dreptul la tăcere și-au formulat apărarea subliniind că, instituția de drept în temeiul căreia aceste autoturisme au fost folosite de către Primăria Municipiului Brașov, deși aparțineau în fapt Regiei autonome de transport, este împrumutul de folosință. Se mai afirmă că potrivit art. 977 vechiul cod civil și după intrarea în vigoare a noului Cod civil art. 1266, contractele se interpretează potrivit voinței concordante a părților iar nu după sensul literal al termenilor. Nu poate fi înlăturată această apărare întrucât, potrivit textului citat, interpretarea contractelor se face în sensul executării contractului potrivit voinței părților. Însă, potrivit dispozițiilor din codul civil împrumutul de folosință este contractul cu titlu gratuit prin care o parte- comodant, remite celeilalte părți numite comodatar, un bun mobil sau imobil, pentru a se folosi de acest bun, cu obligația de a-l restitui după un anumit timp. Comodatarul este ținut să păzească și să conserve bunul împrumutat cu prudența și diligența unui bun proprietar, nu poate folosi bunul decât în conformitate cu destinația acestuia determinată prin contract ori după natura bunului și nu poate permite unui terț să îl folosească decât cu aprobarea prealabilă a comodantului. Comodatarul suportă cheltuielile pe care le-a făcut pentru a folosi bunul și are dreptul de a-i fi rambursate cheltuielile pentru lucrările necesare asupra bunului care nu puteau fi prevăzute la încheierea contractului, atunci când comodantul înștiințat în prealabil, nu s-a opus efectuării lor ori când, din cauza urgenței lucrărilor, acesta nu a putut fi înștiințat în timp util. Ceea ce se impune a fi analizat în prezenta cauză din perspectiva acuzațiilor formulate nu este numai legalitatea unui contract de comodat pe care conducerile celor două instituții au ales a-l încheia pentru a da formă juridică unei presupuse dispoziții a primarului, ci dacă achiziția și apoi contractul au avut la bază o hotărâre a consiliului de administrație al regiei autonome, aceasta întrucât, în cazul unei astfel de entități publice, singurul organ de conducere, care avea competența de a aproba planul de investiții anual și de dispune cu privire la bunurile din patrimoniul propriu al regiei, era consiliul de administrație.

Modalitatea de achiziție a bunurilor date în folosință, respectiv dacă a fost respectată ori nu legislația în materia achizițiilor publice respectiv procedura prevăzută de OUG nr.34/2006 va face obiectul analizei de față numai în raport de acuzațiile aduse inculpatului RC. În primul rând se constată că, probele cu înscrisuri administrate în cauză denotă faptul că, Regia Autonomă de Transport Braşov a achiziționat, în perioada 2004 – 2012 un număr de 12 autoturisme – 6 marca Dacia Logan și 6 marca Skoda (astfel cum rezultă din adresa nr. 11073/07.09.2016 emisă de RAT Brașov, depusă la fila 116 din volumul IV al dup) o parte din acestea fiind date în folosință Primăriei Municipiului Brașov. Potrivit contractului de comodat nr.4491 din 27.09.2007,( fila 117 vol IV al dup) RAT Brașov a cedat folosința către Municipiul Brașov asupra a trei autoturisme marca Dacia 1310L și asupra unui autoturism marca Skoda Superb Avantgarde. Potrivit anexei 1 la contract autotrismele Dacia au fost repartizate serviciilor din cadrul primăriei, respectiv Serviciul Întabulări și Cadastru, Serviciul Amenajare Drumuri, Serviciul Salubrizare, Control Domeniu Public și Biroul Iluminat, iar autoturismul Skoda a fost repartizat cabinetului primar. Contractul a suferit modificări potrivit actelor adiționale ulterioare respectiv: -1/01.02.2008, ce a vizat numai înlocuirea autoturismului marca Skoda Superb Avantgarde 2,5V6, TDI/163CP cu autoturismul marca Skoda Superb Avantgarde 2,8V6,194CP (fila 120 vol IV dup) -2/27.09.2008, ce a vizat modificarea art.3- „durata contractului” ( fila 121); 3/04.12.2008 ce a vizat numai înlocuirea autoturismului marca Skoda Superb Avantgarde 2,8V6,194CP cu autoturismul marca Skoda Superb Elegance 3,6FSI V6 260CP (fila 122): 4/27.09.2009 ce a vizat modificarea art.3- „durata contractului” ( fila 123); 5/17.10.2011 ce a vizat înlocuirea a două dintre autoturismele marca Dacia 1310L cu alte două autoturisme marca Dacia model Logan 1,5 65Kw repartizate celor două cabinete de viceprimar din cadrul primăriei ( file 124 și 125) 6/03.01.2012 ce a vizat numai înlocuirea autoturismului marca Skoda Superb Elegance 3,6FSI V6 260CP cu un alt autoturism marca Skoda Superb, maro (fila 126) Contractul încetează la data de 12.09.2013 prin voința părților (act adițional nr.7/12.09.2013, fila 127) și ca efect al încheierii convenției nr.5204/12.09.2013 între aceleași părți contractante și având același obiect ca și contractul de comodat, cedarea folosinței gratuite asupra a 5 autoturisme ( 2 marca Dacia model 1310L, 2 marca Dacia model Logan și unul marca Skoda Superb- identificate cu date tehnice, aceleași autoturisme menționate în actele adiționale nr.5/17.10.2011și 6/03.01.2012 la contractul de comodat 4491 din 27.09.2007. Diferit față de contractul de comodat, convenția justifică cedarea celor cinci autoturisme prin raportare la contractul privind serviciile de transport public local de călători nr. 68296/11807/04.10.2006, intrevenit între regie și municipiu și precizează că scopul cedării folosinței autoturismelor este cel al realizării drepturilor și îndeplinirii obligațiilor asumate prin acest contract și anume: exercitarea coordonării generale a serviciilor de transport public, asgurarea controlului și supravegherii respectării de către regie a condițiilor din contract și a reglemntărilor naționale și locale privind transportul public, pentru a facilita intervenția (primăriei prin serviciile sale), în limitele atribuțiilor sale la cererea regiei, în rezolvarea problemelor în legătură cu serviciile de transport asigurate de regie, să monitorizeze îndeplinirea standardelor serviciilor oferite de regie, să se informeze privind prestarea serviciilor de transport public și exploatarea bunurilor date în administrare. Instanța constată că ancheta penală și acuzațiile formulate nu vizează autoturismele marca Dacia 1310L și Dacia Logan achiziționate de regie și date în folosința gratuită a primăriei, ci numai autoturismele marca Skoda despre care se afirmă că aveau o dotare și confort peste medie precum și că achiziționarea acestora a fost impusă directorului regiei PA de către primarul municipiului inculpatul SG (George Scripcaru). Ca atare, probațiunea în prezenta cauză a vizat următoarele aspecte: dispoziția dată de primarul municipiului, inculpatul SG, directorului general al Regiei autonome de Transport Brașov, PA, în sensul achiziționării în perioada 2004 – 2012 a unor autoturisme marca Skoda, de fiecare dată autoturismul vechi fiind înlocuit cu model nou de aceeași marcă folosirea exclusiv de către primarul municipiului a autoturismelor astfel achiziționate, în interes personal, fără a suporta însă cheltuielile de întreţinere. încălcarea de către directorii generali PA și RC a propriilor atribuții de serviciu prin aceea că nu au supus aprobării consilului de administrație investițiile efectuate pentru achiziționarea acestor autoturisme, investiții care depășeau necesitățile regiei și excedau obiectului său de activitate. În primul rând înscrisurile depuse la dosar de Regia Autonomă de Transport, societățile D și PO România denotă următoarele: în baza facturii fiscale 6533567 din 27.10.2004, RAT Braşov a cumpărat de la D autoturismul marca Skoda Superb Confort 1.9 TDI, serie şasiu TMBCU23U459083754, la preţul de 93.053 RON (22.500 euro) achitat prin OP la data de 28.10.2004. La aceeaşi dată D a emis şi factura nr. 4366025 reprezentând servicii montare alarmă şi suport numere în valoare de 734 lei.
Autoturismul susmenţionat a fost cumpărat de la Po România în baza comenzii din 17.09.2004, la preţul de 92.963 lei. (vol. IV dup, f. 34-38). conducerea RAT, a solicitat la data de 20.08.2004 firmei D Braşov, o ofertă pentru un autoturism iar la data de 23.08.2004 a primit o ofertă pentru un autoturism marca Skoda Superb Confort, cu dotări peste medie, la preţul de 22.517 euro. (vol. IV dup, f. 30-33) cu adresa nr. 10.372 din 25.08.2004 Serviciul Tehnic din cadrul RAT, a solicitat înlocuirea unui autoturism marca Dacia (BV.06.TSM), casat, cu unul de 1, 9 litri capacitate cilindrică (vol. IV, f. 24-26), la data de 31.08.2004 investiția s-a supus aprobării Consiliului de administraţie al RAT Braşov, care a hotărât modificarea listei de investiţii pentru anul 2004 cu această valoare; la data de 29.03.2007 Consiliul de Administraţie al RAT Braşov a aprobat revânzarea către D a autoturismului marca Skoda, achiziţionat în anul 2004 şi achiziţionarea unui alt autoturism nou marca Skoda ( hotărârea nr.4/2007, este semnată de președintele consiliului de administrație PA, filele 48-50, vol IV dup) la data de 05.04.2007 s-a încheiat contractul nr. 30 prin care RAT Braşov a vândut, în sistem buy-back, autoturismul marca Skoda model Superb 1,9 TDI cu nr. de înmatriculare BV 20 PMB la preţul de 54.731,72 lei (16.400 euro), autoturismul fiind predat către cumpărătoare la data de 10.04.2007. În cursul lunii iunie 2007 D a vândut către Po Leasing autoturismul achiziţionat de la RAT la preţul de 54.418 lei. la data de 05.04.2007, D SRL Braşov a vândut către RAT SA autoturismul marca Skoda model Superb Avantgarde 2,5 TDI/163 CP, DSG automată, serie şasiu TMBBG63U879016622, la preţul de 39.054 euro inclusiv TVA (echivalent lei 131.807,24 lei), contractul fiind semnat de directorul general al RAT SA PA şi de directorul economic, FC. (vol. IV dup, f.51-54) Autoturismul a fost înmatriculat cu nr. BV 71 XJT. din înscrisurile emise de Po România rezultă că autoturismul ce a făcut obiectul acestui contract a fost comandat de D la data de 20.02.2007, preţul de listă la vânzare fiind de 39.054 euro (preţ de dealer 36.711 euro), autoturismul a fost dat în folosință gratuită Primăriei Municipiului Braşov, alături de alte patru autoturisme marca Dacia, fiind în acest sens încheiat contract de comodat nr. 4491 înregistrat la RAT Braşov la data de 27.09.2007 pentru o perioadă de 1 an, cu obligaţia comodantului de a suporta toate cheltuielile de întreţinere, reparaţii, asigurări. (vol. IV, fila 117), întocmit de către oficiul juridic al RAT Braşov; ulterior, acest autoturism a fost revândut firmei D, la data de 24.01.2008, preţul de revânzare fiind de 36.955 euro (TVA inclus), respectiv 140.429 lei. la data de 30.01.2008 s-a încheiat contractul de vânzare cumpărare nr.23 între D şi RAT Braşov, reprezentată de director general PA şi director economic FC, având ca obiect autoturismul marca Skoda Superb Avantgarde 2.8 V6 194CP serie şasiu TMBBT63U689017720. Preţul vânzării a fost de 36.955 euro, respectiv 140.429 lei cu TVA, din care 6.500 euro costul dotărilor opţionale, respectiv culoare metalizată, compartiment frigorific, pachet tapiţerie piele, sistem audio profesional, sistem navigaţie (fila 71-75 din vol. IV dup); la data 01.02.2008 se încheie actul adiţional nr. 1 la contractul de comodat nr. 4491, în scopul înlocuirii autoturismului anterior marca Skoda Superb Confort 1.9 TDI, serie şasiu TMBCU23U459083754 cu cel nou achiziționat marca SKODA SUPERB AVANTGARDE 2.8 V6 194CP serie şasiu TMBBT63U689017720 celelalte clauze ale contractului fiind menținute (vol. IV, fila 120); la data de 03.12.2008 s-a încheiat contractul de vânzare cumpărare nr. 85 prin care RAT SA Braşov revinde acest ultim autoturism către D, la preţul de 124.066 RON (vol. IV dup, fila 78-80) la data de 03.12.2008, RAT SA a achiziţionat un alt autoturism marca SKODA SUPERB ELEGANCE 2.8 (noul model) 4X4, V6, 260 CP, serie şasiu TMBCC93T8990020309 la preţul de 42.390,18 euro (echivalent a 165.532,95 lei), potrivit facturii fiscale nr. 2151 din 09.12.2008, acesta fiind la data de 04.12.2008; la data de 04.12.2008 se încheie actul adiţional nr. 3 (volumul IV fila 123) la contractul de comodat nr. 4491, în scopul înlocuirii autoturismului marca Skoda Superb Avantgarde 2.8 V6 194CP serie şasiu TMBBT63U689017720, cu cel nou achiziționat la data de 03.12.2008; potrivit contractului de vânzare cumpărare nr. 5665 din 30.11.2011, RAT Brașov revinde către D autoturismul achiziţionat în 03.12. 2008 la preţul de 91.035,42 lei. (vol. IV dup, fila 89-92); D SRL Braşov lansează către Po Romania, la data de 02.11.2011, o comandă pentru autourismul model Skoda Superb Elegance 2.8, 4X4, 260 CP, cutie automată, serie şasiu TMBCC93TXC9023848; la data de 30.11.2011 între RAT Braşov și Po Romania se încheie contractul de vânzare- cumpărare având ca obiect autotrismul marca Skoda model Superb Elegance 2.8, 4X4, 260 CP, cutie automată, serie şasiu TMBCC93TXC9023848, la preţul de 42.904,74 euro, respectiv 188.193,10 lei, ulterior înmatriculată de RAT Brașov sub nr. BV.16.XYA și predată apoi către Primăria Braşov prin actul adiţional nr. 6 din 03.01.2012 la contractul de comodat (vol. IV dup, fila 126). cu adresa nr.15 din 05.01.2016, Serviciul Tehnic și Mecanic Șef din cadrul Regiei Autonome de Transport Brașov solicită consiliului de administrație al regiei a analiza posibilitatea valorificării prin licitație publică a autoturismului marca SKODA Superb nr. înmatriculare BV 16 XYA, achiziționat în anul 2011 în vederea derulării contractului de comodat cu Primăria Municipiului Brașov reintrodus în exploatare în cadrul regiei la încetarea convenției în anul 2015, considerând ineficientă utiliarea autoturismului în activitatea de producție dat fiind gradul de echipare și confort echivalent autoturismelor de clasă superioară și caracteristici tehnice care depășesc necesitățile uzuale de utilizare din regie, atâtt pentru transportul de persoane cât și pentru verificarea și urmărirea activității pe trasee. Din declarațiile martorilor, membri ai consiliului de administrație al regiei în perioada de referință, respectiv CT (2004 – 2011, 2012-2017), IDD (2013), PS (începând cu 2013), al martorilor angajați ai regiei în serviciile tehnice sau directori ai departamentelor, CM (angajat al RAT din anul 1977, șef serviciu tehnic în perioada 2000-2013, director tehnic din anul 2013 ), RN (angajat al RAT din anul 1973, în serviciul tehnic din anul 1977, persoană care s-a ocupat de recepția autovehiculelor achizionate de RAT), FCV ( director economic al RAT în anul 2004), CA (secretară a directorilor până în anul 2013), SN (angajat RAT din anul 1982, șef compartiment operațiuni), SM (director tehnic în perioada 1990- aprilie 2008, director exploatare aprilie 2008- ianuarie 2010), martorii CH, CDE angajați ai Primăriei Municipiului Brașov, chiar dacă aceștia în fața instanței și-au nuanțat declarațiile, rezultă cu certitudine că autoturismele Skoda atât cel achiziționat inițial în anul 2004, cât și cele achiziționate ulterior prin revânzarea celui vechi în sistem- buy back și achiziționarea unui nou model din aceeași marcă au fost folosite de inculpatul SG și achiziționate de regie din dispoziția directorului PA. Niciunul dintre acești martorii nu a putut relata în ce condiții se hotăra schimbarea autoturismelor sau care era persoana care alegea modelul noului autoturism cumpărat după revânzarea celui vechi în sistem buy-back, însă toți cei audiați au avut reprezentarea că directorul Pa fost cel care a luat aceste hotărâri, precum și că acesta ar fi avut o relație apropiată cu inculpatul SG, fiind de la sine înțeles că acesta urma a folosi autoturismul nou. Unele dintre aceste aspecte au fost însă lămurite de martorul NI care a deținut funcția de director vânzări în cadrul SC D SRL în perioada 2000-2013, iar din anul 2007 a coordonat și activitatea service. Acesta a precizat că directorul P era cel care făcea comenzile pentru autoturisme și tot el era ce care iniția tranzacțiile buy-back, alegea modelul din catalogul care îi era pus la dispoziție de martor și, după o perioadă, se întorcea la sediul D cu o solicitare în care erau menționate toate dotările pe care trebuia să le aibă noul autoturism. În ceea ce privește valoarea de răscumpărare, aceasta era calculată de martor dar P impusese condiția ca această valoare să nu fie mai mare decât cea cu care mașina figura în contabilitatea regiei. Afirmă martorul că, din punctul său de vedere, toate tranzacțiile au fost profitabile pentru D, cu excepția celei din anul 2007, când a acceptat a cumpăra mașina la prețul de inventar al regiei, deși suma era mai mare decât ar fi oferit în mod normal, dar justifică aceasta prin aceea că autoturismul a fost defect și imaginea societății a avut de suferit. Același martor precizează că toate autorismele au necesitat reparații ca urmare a tamponărilor sau accidentelor însă reparațiile au fost suportate de asigurator, toate mașinile fiind asigurate CASCO. Despre modalitatea în care s-a hotărât la nivelul conducerii regiei achiziția autoturismelor și apoi încheierea contractului de comodat declară FCV, martor care, în anul 2004 ocupa funcția de director economic. Acesta a arătat că, în anul 2004, s-a modificat lista de investiții în scopul achiziționării a două autoturisme, aceasta fiind singura investiție de acest fel supusă aprobării consiliului de administrație. A precizat martorul că, din discuțiile avute cu PA a aflat că primarul a refuzat să folosească autoturismul fostului primar și „s-a hotărât” achiziționarea de către regie a unui autoturism pe care acesta să îl folosească. În declarația dată la urmărire penală martorul a precizat că și-a dat seama că „SG a hotărât acest lucru”. În declarația dată în fața instanței martorul a explicat: „am afirmat în faţa procurorului că mi-am dat seama că SG a hotărât acest lucru întrucât eu nu aveam o comunicare directă cu dl primar, întreaga comunicare se făcea prin directorul PA și am presupus că primarul a hotărât achiziţia autoturismelor. Am presupus ceea ce am arătat mai sus pentru că nu există o hotărâre de consiliu local în acest sens”. De remarcat este afirmația martorului care reflectă de altfel viziunea tuturor celor audiați în prezenta cauză, afirmație potrivit căreia exista o relație de subordonare între consiliul local și regie, precum și că directorul primea dispoziții de la primar, că între ce doi era o relație specială. În fața instanței martorul a precizat „în anul 2004 nu exista nici un înscris care să ateste donaţia maşinii către primărie. Abia în anul 2007 domnul director împreună cu oficiul juridic au hotărât încheierea unui contract de comodat pentru a legaliza această donaţie. Oficiul juridic era responsabil pentru legalitatea documentului. Îmi amintesc că în anul 2007 s-a întocmit un referat către CA pentru aprobarea achiziţionării în sistem buy back a unui autoturism pentru a-l înlocui pe cel dat în folosința primăriei de la D acesta fiind unicul distribuitor de autoturisme SKODA. Eu am semnat referatul împreună cu C si S. Cred că l-a întocmit C. Aspectele cuprinse în referat au fost discutate de către noi respectiv despre faptul că era posibilă achiziţionarea de la o sursă unică.” Martorul CM confirmă declarația martoului FCV precizând că, în cursul anului 2007, directorul tehnic de la data respectivă, SM i-a cerut părerea referitor la modalitatea în care regia putea achiziționa în mod legal un autoturism marca Skoda, că și-ar fi exprimat opinia în sensul că se putea face achiziția prin negociere cu o singră sursă, că a întocmit un referat cu propunere de achiziţie, referat semnat atât de directorul tehnic cât și de directorul economic și care a fost supus aprobării consiliului de administraţie, că nu i s-a cerut părerea asupra oportunității achiziției și nu a întrebat care este motivul achiziției. Martorul a cunoscut despre achizițiile ulterioare respectiv revânzarea autoturismului vechi în sistemul buy-back și achiziționarea unuia nou. Cu privire la contractul de comodat martorul precizează că actul i-a fost prezentat pentru a verifica datele tehnice ale autoturismelor date în folosința primăriei, că nu cunoaște cine a decis cedarea folosinței către primărie dar bănuiește că decizia a fost a directorului general de la acea vreme PA. Cunoaște de asemenea că ulterior, o dată pe an, s-au întocmit acte adiționale la contractul respectiv prin care s-a prelungit perioada în care regia ceda folosința autoturismelor, că acestui contract i-a succedat o convenție modificată de asemenea prin acte adiționale. Faptul că în perioada în care a ocupat funcția de director general, fiind și președinte al consiliului de administrație, PA era cel care lua hotărârile în ceea ce privea activitatea în general a regiei rezultă din declarația martorului CT. Acest martor era la data audierilor în prezenta cauză președintele consiliului de administrație al regiei, și a făcut parte din acest consiliu începând cu anul 2004. Martorul relatează modalitatea în care se desfășurau ședințele consiliului, precizează că se întâlneau, în medie, o dată la o lună și jumătate, dar au fost situații în care se întâlneau și la 3 luni, primeau ordinea de zi de la PA când se prezentau la ședință astfel că nu aveau timp de studiu și în general hotărau asupra achizițiilor publice și a petițiilor. Menționează că a luat la cunoștință de existența unei hotărâri a consilului din anul 2004 prin care s-a aprobat demararea achiziției de mașini care să fie date Primăriei Brașov – Serviciul Monitorizare de la secretarul consiliului, în timpul cercetărilor în prezenta cauză, precum și că nu a cunoscut despre existența contractului de comodat și și-a exprimat opinia în sensul că, în acest caz, era necesară aprobarea consiliului de administrație. În declarațiile sale martorul a precizat faptul că PA urma practic direcția impusă de primar, că deși niciodată nu a afirmat direct „dacă primarul vrea așa trebuie să facem” li se adresa spunându-le „ de la primărie se vrea” sau „m-a certat primarul că nu am făcut așa” Relația dintre directorul PA și primarul municipiului a fost percepută direct de către martorul SM, care în anul 2008 ocupa funcția de director tehnic. În declarația sa dată la urmărire penală martorul a arătat că, anterior anului 2008, regia a achiziționat un autoturism marca Skoa Superb de la D și cunoaște că acel autoturism a fost cumăpărat la dorința primarului SG. Precizează că în acest sens a exitat o discuție între primar și directorul P, conținutul discuției fiind comunicat de P celorlalți directori adjuncți cu prilejul unei ședințe operative. Martorul a afirmat că nu li s-au comunicat motivele pentru care primarul a solicitat achiziția acestui autoturism și nici de ce a fost aleasă marca Skoda, și își exprimă părerea personală în sensul că primarul avea nevoie de mașină pentru a se deplasa la București, fiind în acea vreme președintele PDL. Un an mai târziu, cu ocazia altei discuții purtată cu PA, martorul a aflat că primarul dorește ca acel autorism să fie schimbat cu unul mai puternic „întrucât îi este necesar la drumurile pe care le face la București”. În continuare martorul își expune percepția cu privire la relația dintre PA și SG precizând că, în opinia sa „ mai degrabă P era supus primarului decât prieten. De multe ori P era certat de primar pentru activitatea profesională” , iar în declarația dată în fața instanței a menționat: „relaţia dintre domnul P și primar era una subordonat –şef. Eu nu cred că cineva se duce cu plăcere la şeful lui sau este posibil să meargă dar nu cred că era cazul domnului P pentru că în permanenţă ceva nu era în ordine în oraş fie cu staţiile, fie cu mijloacele de transport în comun, nu pot să spun nici că era o situaţie tensionată între cei doi. Când lipsea domnul P mă suna pe mine primarul şi îmi spunea aceste lucruri astfel că am perceput direct relaţia dintre cei doi”. Din declarația martorului RN nu rezultă numai procedura adoptată la nivelul celor două instituții relativ la predarea-primirea autoturismelor după achiziția lor de către regie ci și faptul că autoturismele marca Skoda au fost folosite exclusiv de primarul municipiului. Astfel martorul relatează că după ce i se prezentau contractele de vânzare-cumpărare încheiate pentru a-și nota specificațiile tehnice și în baza cărora făcea recepția, se deplasa la D din dispoziția verbală a directorului PA, directă sau prin intermediul șefului serviciu, pentru a recepționa autoturismele care erau predate ulterior primăriei respectiv șefului serviciului administrativ din cadrul primăriei. Martorul RN a explicat care era procedura precizând că, în cazul revânzării în sistemul buy-back, mașina veche era deja evaluată la momentul predării către D, prețul fiind cuprins în contract și era adusă de unul dintre șoferii primăriei, că de regulă el era cel care preda reprezentantului primăriei autoturismul nou însă a existat și situația în care autoturismul nou nu era pregătit pentru livrare și atunci a fost preluat direct de un reprezentant al primăriei. Același martor precizează că preda cheile autoturismelor, certificatul de înmatriculare și asigurarea, carțile de identitate rămânând la secțiile RAT cărora le erau repartizate aceste autoturisme. În declarația dată în fața instanței martorul explică că afirmația făcută în declarația de urmărire penală potrivit căreia, inculpatul SG a pretins ca doar un șofer cu experiență să preia unul dintre autoturisme menționând: „este vorba despre un autoturism marca Skoda ultimul din anul 2011 care a fost predat către primărie purtând numere provizorii de înmatriculare pentru că fusese preluat de la D fără carte de identitate. Trebuia să merg la RAR să îi fac omologarea pentru eliberarea cărții de identitate. Fiind o mașină automată mai pretențioasă ea m-am dus personal să o conduc. Cel care m-a trimis să iau masina de la primărie și să o duc la RAR a fost domnul P. Mi-a spus că nu are cine să conduca mașina fiind cu cutie automată. Am avut o relație bună cu domnul P dar și cu ceilalți directori. Eu așa am înțeles și de aceea am declarat în felul acesta la procuror, că cerința era a primarului personal să meargă un șofer care știe să conducă o mașină automată”. CH lucrează în cadrul primăriei din anul 2008, este Șef Serviciu Administrativ din anul 2016, și potrivit declarației sale a relaționat exclusiv cu RN în ceea ce privește autoturismele preluate de la RAT. Acesta a arătat în declarația dată în fața instanței că răspundea de parcul auto, iar în ceea ce privește autoturismele primite de la regie ţinea legătura cu RN care era cel care prelua autoturismele atunci când se impunea inspecţia tehnică sau revizia periodică, activități efectuate de regie, pe cheltuiala regiei. În ceea ce privește cheltuielile cu combustibilul acestea erau suportate de primărie sub forma bonurilor valorice, bonuri care erau predate utilizatorilor autoturismelor și care făceau decontul în baza foilor de parcurs completate de șoferi. A menționat martorul că autoturismul Skoda predat cabinetului primarului a fost condus de șoferul acestuia pe perioada în care a existat acest post în primărie și apoi exclusiv de primar. Niciunul dintre martorii audiați nu a fost în măsură a da explicații suplimentare cu privire la contractul de comodat încheiat în anul 2007, și nici martora CC a cărei semnătură este plasată alături de semnătura directorului general PA, a directorului economic FC la finalul contractului, calitatea acesteia fiind de consilier juridic. În declarațiile sale martora a precizat, după ce i s-a pus la dispoziție contractul, că acesta apare a fi fost redactat la oficiul juridic. Afirmă că actul a fost redactat din dispoziția directorului și nu li s-a cerut punctul de vedere cu privire la obiectul contractului, iar datele tehnice au fost puse la dispoziție de serviciul tehnic. Aceleași aspecte le precizează martora și cu privire la actele adiționale precizând că i-au fost puse la dispoziție datele tehnice și i s-a transmis că trebuie redactat actul. Aceeași martoră declară despre modalitatea în care regia era condusă în perioada în care PA ocupa funcția de director general menționând în declarația dată în cursul urmăririi penale: „domnul director conducea singur regia iar în ceea ce mă privește relația mea cu acesta consta în aceea de a-mi spune ce dorește să se analizeze sau să se facă…domnul director era președintele consiliului de administrație al RAT și ședințele se țineau efectiv.. domnul director era cel care aprecia asupra documentelor care ajungeau în CA, punând o rezoluție..” În perioada în care martora CC a ocupat postul de șef oficiu juridic, în cadrul acestui departament a lucrat și martora S (fostă P) C. Potrivit declarației dată de martoră la instanță (filele 179-181 volumul I), aceasta a ocupat funcția de jurist la regia autonomă de transport începând cu anul 2000, iar din anul 2002, directorul PA i-a cerut să întocmească actele specifice secretariatului consiliului de administrație. Martora precizează că nu își amintește ca în consiliul de administrație să se fi pus problema achiziției unor autoturisme care să fie puse la dispoziția primăriei, precizează că inculpatul SG a fost de mai multe ori la RAT în acea perioadă și chiar la ședințele Consiliului și apreciază relația dintre acesta și PA a fi una cordială explicând ulterior că înțelege prin aceasta „o relație familială mai mult decât ar trebui să își permită un subordonat cu superiorul său”. Martora nu poate oferi amănunte despre încheierea contractului de comodat, însă a precizat cu privire la activitatea de monitorizare de către primărie a activității regiei că, „relația regiei cu primăria era desfășurată de serviciile din cadrul regiei, serviciul tehnic și serviciul monitorizare producție; toate solicitările privind necesarul unității erau contrasemnate de unul dintre directori; dacă mașinile puse la dispoziția primăriei ar fi fost folosite de cei care veneau în control acest fapt ar fi fost cunoscut în primul rând de directorul general și apoi de directorii de resort” Toate aceste probe conduc la concluzia certă asupra faptului că achiziționarea în perioada 2004 – 2012 a unor autoturisme marca Skoda a fost hotărâtă exclusiv de directorul general al Regiei Autonome de Transport Brașov, PA, în anul 2004, consultarea consiliului de administrație la acel moment fiind una formală. În acest sens se va reține ceea ce rezultă evident din declarația martorului CT, respectiv faptul că materialele erau puse la dispoziția membrilor consiliului în ședință astfel că nu aveau timp pentru studiu. Ulterior, în afara tranzacțiilor din anul 2007, privind revânzarea în sistem buy-back a primului autoturism achiziționat în anul 2004 și corelativ, achiziționarea noului model Skoda, care au fost în același mod supuse aprobării consiliului de administrație, pentru niciuna dintre tranzacțiile ulterioare nu a fost consultat organul colectiv de conducere. Pe baza acelorași probe se va reține și faptul că solicitarea achiziționării primului autoturism în anul 2004 și apoi schimbarea anuală, în perioada 2007 – 2012 a autoturismelor cu altele noi, modele ale aceleiași mărci, a aparținut conducerii primăriei municipiului Brașov, în concret inculpatului SG. În acest sens se va reține declarația martorului FC, director economic în perioada de referință, care a semnat atât contractul de comodat în anul 2007, dar și actele adiționale ulterioare, alături de directorul general PA (acte semnate și de șefa oficiului juridic CC, în condițiile explicate de acești martori în declarațiile lor), martor care a arătat că avea cunoștință despre faptul că autoturismele erau dedicate primăriei și a presupus că „primarul a hotărât achiziția autoturismelor”, iar presupunerea sa se baza pe faptul că nu exista o hotărâre de consiliu în acest sens, dar și declarația martorului SM care a afirmat că a perceput direct relația dintre PA și primarul municipiului, precum și că a luat la cunoștință direct de la PA de această decizie privind achiziția de autoturisme. Vom observa contextul în care persoanele aflate la conducerea celor două instituții au luat această hotărâre, respectiv ca regia autonomă de transport, entitate aflată în subordinea consiliului local al municipiului să aducă în patrimoniul propriu un număr de autoturisme pe care să le ofere spre folosință primăriei și anume, acela al limitării numărului de autoturisme pe care-l puteau deţine autorităţile şi instituţiile publice cu excepția instituțiilor din domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale, la un număr maxim de 5 autoturisme cu capacitate cilindrică care nu putea depăși 1.600 cm3 şi al căror preţ nu putea depăşi contravaloarea în lei a sumei de 18.000 euro inclusiv TVA, prin Ordonanța Guvernului nr. 80/2001, privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice modificată prin ordonanța de urgență a guvernului nr.68/2012 pentru modificarea și completarea unor acte normative și reglementarea unor măsuri financiar fiscale. Aceleași probe au fost de natură a demonstra faptul că autoturismele Skoda au fost folosite în marea majoritate a timpului de către primarul municipiului, inculpatul SG, atât în deplasările pe care acestea le făcea la București cât și în municipiu, stare de fapt care a durat până în anul 2015 când ultimul autoturism Skoda achiziționat a fost predat regiei. Nu vom continua însă analiza în ce privește încălcarea de către fostul director al regiei, PA a atribuțiilor de serviciu constând în aceea că ar fi acționat în contra interselor regiei și ar fi luat măsuri aferente conducerii regiei autonome, în afara limitelor obiectului de activitate al acesteia şi cu nerespectarea competenţelor exclusive rezervate de lege consiliului de administraţie,precum și că ar fi ignorat dispozițiile art. 5 alin 1) din OUG nr.119/1999, prin aceea că în calitatea pe care o avea gestiona fonduri publice și avea obligaţia să realizeze o bună gestiune financiară prin asigurarea legalităţii, regularităţii, economicităţii, eficacităţii şi eficienţei în utilizarea acestor fonduri, ori că ar fi acționat cu nerespectarea dispozițiilor OUG nr.34/2006, întrucât, cercetările în prezenta cauză nu l-au vizat pe PA care decedase anterior formulării denunțului ce a stat la baza începerii urmăririi penale în prezenta cauză, ci pe inculpatul SG acuzat de încălcarea propriilor atribuții de serviciu, respectiv a art. 61 şi art. 63 alin. 5 din Legea 215/2001 în scopul de a obţine foloase necuvenite pentru sine, constând în „folosirea în interes personal a unor autoturisme de lux fără plata cheltuielilor de întreținere consecinţa fiind prejudicierea RAT Braşov, cu suma totală de 630.665,33 lei, reprezentând valoarea maşinilor achiziţionate şi cheltuielile suportate cu întreţinerea/utilizarea acestora. Textul art. 297 Cod penal incriminează sub denumirea marginală de abuz în serviciu, fapta funcționarului public care, în execitarea atribuțiilor de serviciu nu îndeplinește un act sau în îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice ( aliniatul 1). Pentru a stabili în concret dacă un comportament se circumscrie acestei infracțiuni trebuie analizate actele normative ce reglementează acea activitate. Neîndeplinirea unui act presupune omisiunea cu știință de a-l efectua, deși potrivit atribuțiilor de serviciu, îndeplinirea acestuia era obligatorie. S-a arătat în doctrină că îndeplinirea defectuoasă a unui act înseamnă îndeplinirea neadecvată a actului respectiv; defectuozitatea în îndeplinire poate privi conținutul, forma sau întinderea îndeplinirii, momentul efectuării, condițiile de efectuare. În baza Deciziei nr.405 din 15 iunie 2016, dispozițiile alineatul 1 al art.297 Cod penal sunt constituționale în măsura în care, prin sintagma îndeplinește în mod defectuos se înțelege îndeplinește prin încălcarea legii.
Ca urmare, comportamentul interzis trebuie analizat numai prin raportare la atribuții de serviciu reglementate expres în legislația primară. Inculpatul SG este acuzat de încălcarea propriilor atribuții de serviciu, potrivit acuzării dispoziția dată directorului general al regiei autonome privind achiziția unor autototurisme echivalând cu încălcarea dispozițiilor art. 61 şi art. 63 alin. 5 lit a) din Legea 215/2001. Art. 61 din legea nr.215/2001 cuprinde următoarele dispoziții:
(1) Primarul îndeplineşte o funcţie de autoritate publică.
(2) Primarul asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a prevederilor Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui României, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului, a hotărârilor consiliului local; dispune măsurile necesare şi acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor şi instrucţiunilor cu caracter normativ ale miniştrilor, ale celorlalţi conducători ai autorităţilor administraţiei publice centrale, ale prefectului, precum şi a hotărârilor consiliului judeţean, în condiţiile legii.
(3) Pentru punerea în aplicare a activităţilor date în competenţa sa prin actele normative prevăzute la alin. (2), primarul beneficiază de un aparat de specialitate, pe care îl conduce.
(4) Aparatul de specialitate al primarului este structurat pe compartimente funcţionale, în condiţiile legii. Compartimentele funcţionale ale acestuia sunt încadrate cu funcţionari publici şi personal contractual.
(5) Primarul conduce serviciile publice locale. Art. 63 alin 1 lit d) și 5 lit a) din Legea nr.2015 cuprinde următoarele dispoziții: (1) Primarul îndeplineşte următoarele categorii principale de atribuţii: d) atribuţii privind serviciile publice asigurate cetăţenilor;
(5) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. d), primarul: a) coordonează realizarea serviciilor publice de interes local prestate prin intermediul aparatului de specialitate sau prin intermediul organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local. Toate aceste dispoziții conțin atribuții generale și vizează activitatea de gestionare concretă a activităților curente privind serviciile publice asigurate cetățenilor. Un presupus comportament interzis nu poate fi analizat prin prisma acestor dispoziții. În ipoteza în care am reține că primarul și-a încălcat atribuția prevăzută de art.61 alin 5 și art. 63 alin 1 lit a) ar fi trebuit a fi administrate probe în sensul că nu ar fi condus și coordonat realizarea serviciilor publice or nu acesta a fost obiectul judecății. Nu se poate reține nici teza acuzării în sensul că dând dispoziții directorului general privind achiziția unor autoturisme chiar în interesul său propriu, primarul ar fi condus singur serviciile locale de transport și prin aceasta și-ar fi încălcat atribuțiile de serviciu. Tot astfel, dacă exista sau nu obligație legală a RAT Braşov de a pune la dispoziția primăriei vreun bun din propriul patrimoniu nu are nicio legătură cu atribuțiile de serviciu ale primarului. Acuzația adusă inculpatului SG (George Scripcaru) ar fi putut fi încadrată eventual într-o formă de participație penală la infracțiunea de abuz în serviciu sau o altă infracțiune de serviciu săvârșită de PA dacă, s-ar fi dovedit dincolo de orice dubiu că PA ar fi săvârșit acea faptă cu vinovăție precum și că inculpatul l-ar fi determinat/sprijinit cu intenție pe acesta să săvârșească acea faptă dar și că avea sau ar fi trebuit să aibă reprezentarea că acea faptă intră în sfera ilicitului penal și avea drept urmare fraudarea entității publice.
O schimbarea de încadrare juridică în acest sens ar fi de natură a schimba obiectul și limitele judecății așa cum sunt definite de art.371 Cod procedură penală și o încălcare a art.6 paragraf 3 lit.a CEDO, potrivit căruia o persoană acuzată penal trebuie să fie informată în cel mai scurt timp şi de o manieră detaliată asupra cauzei acuzaţiei, adică a faptelor materiale care sunt puse în sarcina sa, precum şi asupra naturii acuzaţiei, respectiv încadrarea juridică a faptelor.
Constatând că fapta inculpatului analizată prin prisma textelor de lege indicate a fi fost încălcate nu se înscrie în elementele de tipicitate ale infracţiunii de abuz în serviciu, singura soluție ce poate fi adoptată cu privire la această acuzație adusă inculpatului SG este aceea a achitării în temeiul art.16 alin 1 lit b) teza a I a Cod procedură penală. În anul 2013,la conducerea RAT Braşov a fost numit inculpatul RC. Între acesta și consiliul local s-a încheiat contractul de mandat nr. 4426/01.08.2013. La data la care inculpatul Radu Crstian a preluat conducerea regiei, autoturismul model Skoda Superb Elegance 2.8, 4X4, 260 CP, cutie automată, serie şasiu TMBCC93TXC9023848 fusese predat către Primăria Braşov prin actul adiţional nr. 6 din 03.01.2012 la contractul de comodat. Acest autoturism fusese achiziționat de regie în baza contractului de vânzare- cumpărare intervenit la data de 30.11.2011 între RAT Braşov și Po Romania, autoturism comandat de D SRL Braşov la data de 02.11.2011 și înmatriculat de RAT Brașov sub nr. BV.16.XYA. Procedura de achiziție a fost aceeași ca și în cazul celorlalte autoturisme Skoda, respectiv așa cum rezultă din coroborarea declarațiilor martorilor audiați, PA a fost cel care a solicitat dealer-ului oferta, a ales dotările tehnice și apoi a încheiat contractul de vânzare cumpărare și în acest caz autoturismul fiind predat scriptic ulterior spre folosință primăriei, în fapt fiind utilizat cu precădere de inculpatul SG (George Scripcaru). Ceea ce se impută inculpatului RC este faptul că acesta a solicitat încheierea convenţiei nr. 5204 din 12.09.2013 prin care RAT SA a pus la dispoziţia Primăriei Braşov un număr de 5 autoturisme printre care şi cel sus menționat și care este vizat de ancheta din prezenta cauză, în scopul „exercitării drepturilor autorităţii rezultate din contractul privind serviciile de transport public local de călători nr. 68296/ 11.807 din 04.10.2006”, respectiv coordonarea şi controlul modului în care Regia realizează serviciul public de transport local, pentru o perioadă de un an, fiind semnat din partea primăriei Braşov de șeful serviciului administrativ CH, MV-biroul juridic, de RC care a semnat pentru directorul economic, TM și apoi de primar, inculpatul SG (George Scripcaru), iar din partea RAT, pentru șef oficiu juridic a semnat CP (S), directorul economic Cristinel F și de directorul general, inculpatul RC ( filele 129-130 volumul IV dup). Actul a fost redactat de martora S(fostă P)C la solicitarea expresă a inculpatului RC. Martora a precizat în declarația sa faptul că a adus la cunoștința directorului faptul că un astfel de act încalcă dispozițiile legale. În declarația sa martora a precizat:„ RC mi-a spus că SG (George Scripcaru) i-a cerut să îi pună la dispoziţia aceste autoturisme şi mi-a spus că trebuie să găsesc soluţia să facem acest lucru. Mi- amintesc că exprimarea lui RC a fost „ trebuie să îi dăm masinile” … când RC mi-a solicitat să găsesc o soluţie legală de încheiere a unui contract cu primăria….eu i-am spus că nu se poate acesta a replicat că dacă nu ţin pasul cu el nu are nevoie de un „târâie brâu”. Martora a relatat că datele tehnice ale autoturismelor i-au fost furnizate de serviciul tehnic, deși niciunul dintre anagajații acestui serviciu nu poate confirma acest aspect. Deși noul act a fost intitulat „convenție”, acesta reia ad literam clauzele contractului de comodat astfel cum acesta a fost modificat prin ultimul act adițional în ceea ce ce privește bunurile date în folosința gratuită a primăriei însă conține în plus față de contractul de comodat așa cum arătam în precedent, justificarea cedării folosinței. Audiat în cursul urmăririi penale, după aducerea la cunoștința sa a calității de suspect, inculpatul RC a declarat că la momentul la care a preluat conducerea RAT în calitate de director general situația regiei era una dificilă, „angajații erau în grevă iar regia nu avea lichidități pentru achitarea unor obligații”. CC i-a adus la cunoștință că expira un contract pentru o mașină, „o Skoda care era dată domnului primar”. Inculpatul precizează că i s-a spus că trebuie întocmit un act adițional, dar, cum nu i s-a părut în regulă, le-a cerut să găsească o modalitate legală pentru ca mașina să poată fi utilizată în continuare. Menționează inculpatul, „m-am simțit obligat să prelungesc într-un fel această poveste cu mașina inițiată pe vremea directorului P simțind presiune din partea lui SG (George Scripcaru) …prin atitudinea acestuia din acea perioadă…l-am întrebat ce facem cu mașina și mi-a spus, binențeles prelungim, nu mi-a spus în concret ce contract să facem dar mi-a spus să găsesc o modalitate să utilizeze mașina în continuare”. Inculpatul RC subliniază: „ așa am înțeles și lucrurile erau clare”. Întrebat fiind cine a avut ideea raportării convenției la contractul de comodat, inculpatul răspunde „cred că de la juridic în contextul discuțiilor purtate”, precum și că a primit convenția pe e-mail iar CC l-ar fi asigurat că acea convenție era legală. Cu privire la modalitatea decontării cheltuielilor pentru autoturismul Skoda, inculpatul a precizat că nu își amintește să fi primit referate separate pentru acesta, precum și că mașina nu era o prioritate pentru el iar directorii nu au semnalat probleme cu privire la achizițiile pentru acesata. La întrebarea care a fost motivul pentru care în convenție s-a stipulat că regia suportă cheltuielile pentru acest autoturism, inculpatul răspunde „avea caracter de continuitate,așa a venit din urmă și pentru mine era același lucru”. Inculpatul a afirmat că o posibilă consecință a neîncheieirii unui astfel de contract cu primăria ar fi fost blocajul financiar, inculpatul explicând că regia depindea foarte mult de primărie. În finalul declarației inculpatul a subliniat că nu și-a pus probleme de legalitate iar angajații din serviciul juridic nu i-au semnalat probleme de legalitate. Din declarațiile martorilor audiați rezultă însă o altă stare de fapt. Astfel, așa cum am reținut în precedent, actul intitulat convenție a fost redactat de martora S(fostă P)C la solicitarea inculpatului RC. Martora CC a relatat că a luat la cunoștiință de actul în discuție cu ocazia audierii sale de către procuror, precum și că nu a semnat actul respectiv, ci acesta a fost semnat de CP, colega sa. Nici CEM nu poate relata condițiile în care s-a încheiat actul intitulat convenție și nu cunoaște conținutul acestui act și nici scopul pentru care a fost încheiat. CEM a relatat în declarațiile sale care era modalitatea în care se încheiau contractele în cadrul regiei. A menționat martorul că, în general, în ceea ce privește legalitatea contractelor era cerută și părerea serviciului juridic fără a putea spune concret dacă și în cazul convenției nr. 5204 din 12.09.2013 regula s-a aplicat. A arătat că oportunitatea încheierii contractelor era stabilită la nivelul conducerii RAT. Apoi a precizat că „fiecare departament se ocupa de contractele specifice încheiate in derularea activităţii şi de asemenea semnala necesitatea prelungirii unor contracte. Semnătura mea era mai mult formală” și atesta că acestea erau mai înainte verificate „practic semnătura mea se baza pe munca depusă de acel angajat”. „Oficiul juridic nu păstra contractele ci acestea erau arhivate la fiecare departament. Activitatea de redactare a contractelor si actelor adiţionale întocmite la nivelul RAT cu excepţiile arătate anterior respectiv contracte încheiate de departamente, era desfăşurată de CP si BR. CP nu a venit la mine niciodată să se consulte cu privire la convenţia in discuţie în prezenta cauză aşa cum am arătat nici nu îmi aduc aminte de existenţa acestei convenţii”.În același sens este și declarația martorei BR care a arătat:„ Aplicam viza de legalitate pe contractele încheiate de departamentele RAT . Fiecare departament întocmea contractul, eu verificam existenta referatului care presupunea o analiză anterioară a necesităţii încheierii acelui act, condiţiile de formă şi celelalte condiţii de egalitate pe care trebuia să le îndeplinească contractul. Nu îmi amintesc să fi fost discuţii despre oportunitatea sau nu a unei achiziţii”. FC a declarat că ideea înlocuirii contractului de comodat cu convenția a fost a lui RC.„ Nu ne-a explicat de ce dar a găsit în contractul încheiat cu Primăria Brașov o prevedere în sensul că funcționarii din primărie ne verifică activitatea și s-a gândit să înlocuim forma de contract” În declarația dată în cursul cercetării judecătorești martorul a arătat:„ Am discutat despre faptul că acel contract de comodat nu era tocmai legal pentru că noi suportam toate cheltuielile de întreţinere. Afirm faptul că acele cheltuieli se recuperau practic din subvenția acordată de primărie” Faptul că justificarea încheierii convenției prin inserarea scopului – exercitarea drepturilor autorităţii rezultate din contractul privind serviciile de transport public local de călători nr. 68296/ 11.807 din 04.10.2006 a fost formală rezultă din declarația martorei MF care a declarat:„ compartimentul nostru se ocupa de verificarea documentelor specifice în vederea acordării subvenţiilor și gratuităţilor. Nu aveam în atribuţii verificarea stării patrimoniului RAT, ceea ce verificam noi era respectarea planului de transport dar urmăream și alţi indicatori de pildă respectarea orelor de pornire din staţia iniţială, curăţenia în mijloacele de transport şi, prin sondaj, numărul de călători per cursă. Noi plecam de la primărie pe jos , deplasările nu le făceam cu ajutorul vreunei maşini. Compartimentul nostru nu a avut niciodată alocată vreo maşină dată în folosinţă de către RAT în vederea îndeplinirii atribuţiilor noastre de serviciu”. Cedarea folosinței autoturismelor nu a fost supusă aprobării consiliului de administrație de către RC, în acest sens fiind declarația martorului PS al cărui mandat în consiliul de administrație s-a derulat în perioada 2012-2016. Tot astfel, martorul IDDa declarat: „niciodată în CA nu s-a pus în discuţie încheierea vreunui contract de comodat. Am auzit însă discuţii între angajaţii RAT cu privire la faptul că acest contract ar trebui schimbat. Personal nu aş fi fost de acord cu încheierea unui contract de comodat întrucât acesta presupune predarea cu titlul gratuit a unui bun aparţinând regiei , bun care produce cheltuieli iar eu nu pot accepta ideea de a transmite un asemenea bun în această modalitate , bun care produce cheltuieli într-o parte si venituri în altă parte. Mă refer la beneficiile pe care le-ar fi putut obţine cineva din utilizarea acelui bun.Nu îmi amintesc exact când am auzit aceste discuţii insă este posibil să fi fost ulterior decesului lui PA… Dl RC nu a adus in discutia CA schimbarea contractului de comodat cu o convenţie”. În declarația sa dată la urmărire penală martorul a arătat că la sfârșitul mandatului a aflat de la CT că primarul folosise o mașină a regiei. Precizează „îmi amintesc că parcă domnul R a încercat să pună în discuție un punct care nu era pe ordinea de zi respectiv înlocuirea unui contract de comodat încheiat cu primăria cu o convenție. I-am spus că nu se pot face contracte de comodat ci doar oneroase și am oprit discuția. Nu ne-a spus că era vorba despre mașina primarului.. cred că cerea un sfat, așa am perceput. Ceilalți membri au fost de acord cu mine. Așa cum am spus o societate comercială nu poate pune la dispoziția unei persoane cu titlu gratuit un bun indiferent cum s-ar chema acel contract.Trebuie acoperite cel puțin cheltuielile cu amortizarea și combustibilul”. Din toate aceste declarații rezultă că inițiativa înlocuirii contractului de comodat cu actul intitulat convenție i-a aparținut lui RC. Acesta a cunoscut faptul că regia nu putea transmite folosința gratuită a unui bun din patrimoniu și tocmai de aceea a încercat a găsi o justificare făcând referire la contractul de prestări servicii încheiat în anul 2006. În declarația dată în cursul urmăriri penale, inculpatul RC a expus care au fost circumstanțele în care a preluat conducerea regiei și s-a apărat invocând faptul că inculpatul SG l–ar fi determinat să încheie acel contract, „simțind presiune din partea primarului”, precum și că neîncheierea contractului ar fi condus la blocajul fianciar al regiei. Apărarea inculpatului nu este însă susținută de probe. Dacă ar fi fost așa cum prezintă inculpatul situația, odată cu cedarea folosinței autoturismului ar fi încetat orice tensiune între el și primar, realizările regiei ar fi fost elogiate în ședințele consiliului local și nu minimalizate așa cum declară cei audiați, iar opoziția primarului la semnarea unei scrisori de confort, situație aminitită de RC în declarația sa, nu ar fi existat. Martorii au arătat că au perceput o relație tensionată între directorul general și primar, care cel mai probabil avea o altă cauză fără legătură cu convenția în discuție. Nicio probă administrată în cauză nu este de natură a releva vreo presiune exercitată de inculpatul SG care să fi condus la adoptarea de către inculpatul RC a comportamentului interzis de normele legale. Tot astfel nu se poate reține teza acreditată de inculpatul Radu potrivit căreia neîncheierea convenției ar fi avut drept consecințe subfinanțarea regiei. Consiliul local aproba la începutul fiecărui an subvențiile ce urmau a fi acordate regiei și care aveau drept scop acoperirea unei părți din costul biletului de transport în cuantum redus beneficiu acordat persoanelor cu handicap, pensionarilor, elevilor și studenților. Nu sunt probe din care să rezulte că inculpatul SG (George Scripcaru) ar fi condiționat acordarea unor astfel de subvenții de cedarea folosinței unui autoturism. Inculpatul SG (George Scripcaru) este acuzat de încălcarea propriilor atribuții de serviciu, potrivit acuzării dispoziția dată directorului general RC al regiei autonome privind cedarea folosinței autototurismului Skoda achiziționat în anul 2011. Așa cum rețineam în precendent o astfel de stare de fapt dacă s-ar fi dovedit reală nu ar fi echivalat cu încălcarea dispozițiilor art. 61 şi art. 63 alin. 5 lit a) din Legea 215/2001 pentru argumentele expuse anterior. Așa cum relevă probele administrate nu a existat o acțiune a inculpatului SG de instigare a inculpatului RC la adoptarea unui comportament contrar normelor legale. Instanța reține că inculpatul RC a acționat în contra interselor regiei și a luat măsuri aferente conducerii regiei autonome, în afara limitelor obiectului de activitate al acesteia şi cu nerespectarea competenţelor exclusive rezervate de lege consiliului de administraţie, ignorând dispozițiile art. 5 alin 1) din OUG nr.119/1999, prin aceea că în calitatea pe care o avea gestiona fonduri publice și avea obligaţia să realizeze o bună gestiune financiară prin asigurarea legalităţii, regularităţii, economicităţii, eficacităţii şi eficienţei în utilizarea acestor fonduri. În același sens se va reține că, punerea la dispoziţie de către regie cu titlu gratuit a unui bun, este contrară prevederilor fiscale, respectiv art. 24 alin.2 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, potrivit căruia una din condiţiile cumulative pe care trebuie să le îndeplinească orice imobilizare corporală pentru a fi considerat mijloc fix amortizabil, este cea prevăzută la lit. a), respectiv: „este deţinut şi utilizat în producţia, livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii, pentru a fi închiriat terţilor sau în scopuri administrative” şi art. 129 alin 4, lit. a din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, potrivit căruia este asimilată unei prestări de servicii efectuate cu plată „utilizarea temporară a bunurilor care fac parte din activele unei persoane impozabile, în scopuri care nu au legătură cu activitatea sa economică sau pentru a fi puse la dispoziţie, în vederea utilizării în mod gratuit, altor persoane, dacă taxa pentru bunurile respective a fost dedusă total sau parţial”. Potrivit art. 23, alin 1 OUG 109/2011 directorii sunt responsabili cu luarea tuturor măsurilor aferente conducerii regiei autonome, în limitele obiectului de activitate al acesteia şi cu respectarea competenţelor exclusive rezervate de lege consiliului de administraţie. Regia Autonomă de Transport Brașov este entitate publică, în sensul art.1 din OUG nr.119/1999, republicată, privind controlul intern/managerial şi controlul financiar preventiv, dar și în sensul art. 3 lit m) din OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, entitate cu personalitate juridică, care utilizează/administrează fonduri publice şi/sau patrimoniu public și își realizează achiziţiile cu respectarea procedurilor prevăzute de OUG 34/2006. Nu se poate reține în sarcina inculpatului RC că ar fi acționat cu nerespectarea dispozițiilor OUG nr.34/2006, întrucât achiziția autoturismului fusese realizată anterior preluării conducerii regiei de către acesta. Inculpatul trebuia însă să cunoască principiul fiscal potrivit căruia bunurile unui agent economic trebuie utilizate în scopul obţinerii de venituri, precum şi principiul prevăzut de art. 5 din OG 119/1999 privitor la buna gestiune financiară a fondurilor şi patrimoniului public. Actul intitulat „convenţie” reprezintă un contract de comodat, clauzele fiind proprii unui astfel de contract, nemodificate faţă de contractul anterior. Faptul că autoturismul exceda necesităților regiei rezultă și din faptul că, în contextul cercetărilor în prezenta cauzză, în anul 2015, autoturismul a fost predat de primărie RATBv, iar cu adresa a din 05.01.2016, Serviciul Tehnic din cadrul RAT Braşov, propune, vânzarea la licitaţie publică, întrucât „depăşeşte necesităţile uzuale de utilizare din regie, atât pentru transportul de persoane cât şi pentru verificarea şi urmărirea activităţii”.Se înscrie în coordonatele aceluiași comportament interzis contrar normelor legale și semnarea ulterioară a actului adițional convenției ( actul adițional nr.4/12.09.2014) ÎN DREPT, fapta inculpatului RC care în cursul lunii septembrie 2013 a dispus încheierea convenţiei nr. 5204 din 12.09.2013 și a actului adițional nr.4/12.09.2014 prin care RAT SA a pus la dispoziţia Primăriei Braşov un număr de 5 autoturisme printre care și autoturismul model Skoda Superb Elegance 2.8, 4X4, 260 CP, cutie automată, serie şasiu TMBCC93TXC9023848 care fusese predat către Primăria Braşov prin actul adiţional nr. 6 din 03.01.2012 la contractul de comodat nr.4491 înregistrat la RAT Braşov la data de 27.09.2007, şi ulterior a aprobat sumele de bani necesare pentru întreţinerea /utilizarea maşinii, deşi aceasta nu era necesar pentru realizarea obiectului de activitate al RAT Braşov, cauzând astfel un prejudiciu RAT Braşov (reprezentând costurile de întreţinere pentru acest autoturism în perioada 2013-2015) şi obţinând foloase necuvenite pentru inculpatul SG constând în utilizarea autoturismului fără suportarea costurilor de întreţinere, încălcând astfel dispoziţiile art. 5 din Legii 15/1990, art. 23 OUG 109/2011 şi art. 5 din OG 119/1999, întrunește elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal şi art. 5 Cod penal. Cea de a doua acuzație adusă inculpatului SG constă în aceea că, în calitate de primar al municipiului Braşov, profitând de influenţa şi funcţia sa, pentru a ascunde faptul că autoturismele SKODA SUPERB date în mod succesiv în folosinţa Primăriei Braşov sunt utilizate în interesul său personal şi pentru a nu i se reţine permisul de conducere ca urmare a cumulării a 15 puncte de penalizare, a solicitat directorului PA ca, în cazul în care pe adresa RAT Braşov vor veni înştiinţări sau solicitări de comunicare a numelui şoferului care a condus autoturismul care i-a fost predat, depistat în trafic că a depăşit viteza legală, să fie comunicat numele unui angajat al regiei, care astfel să fie sancţionat contravenţional în locul său, acesta conformându-se, astfel că la data de 12.03.2009 agentul constatator din cadrul IPJ Prahova, fără vinovăţie, a încheiat procesul-verbal seria PHS nr. 18551 prin care martorul IM a fost sancţionat contravenţional cu 2 puncte amendă în valoare de 120 lei şi 2 puncte penalizare, menţionându-se că a depăşit viteza maxim admisă în localitatea Comarnic, conducând autoturismul SKODA cu nr. BV 71 XJT, deşi acesta fusese condus de inculpat, rezultatul fiind obţinerea pentru acesta de foloase necuvenite (constând în faptul că nu figurează cu sancţiuni contravenţionale și nu a plătit amendă). Această faptă a fost încadrată în elementele constitutive ale infracţiunii de participaţie improprie la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul folos necuvenit, prev. de art. 52 alin. 3 Cod penal rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal. Art. 52 alin 3 Cod penal, incriminează sub denumirea marginală de participație improprie, fapta inculpatului de a determina, înlesni sau ajuta în orice mod, cu intenție, a săvârșirea unei fapte prevăzută de legea penală, de către o persoană care comite acea faptă fără vinovăție. Potrivit înscrisurilor de la dosar (fila 221 volumul III dup), la data de 12.03.2009 agentul constatator din cadrul IPJ Prahova, a încheiat procesul-verbal seria PHS nr. 18551 prin care martorul IM a fost sancţionat contravenţional cu 2 puncte amendă în valoare de 120 lei şi 2 puncte penalizare, menţionându-se că în data de 02.03.2009, orele 23,00, pe DN1 la km 110 a fost depistat conducând autovehiculul cu număr de înmatriculare BV 71 XJT în localitatea Comarnic, pe direcția de deplasare Ploiești-Brașov cu viteza peste limit maximă admisă, fiind înregistrat de aparatul de măsurare a vitezei de circulație cu o viteză de 81km/h, pe sector de drum cu limita de viteză pentru autovehicule de 70km/h. IJP Prahova a comunicat la data de 07.11.2016 la solicitarea procurorului că nu poate furniza copie a chitanței de plată a amenzii contravenționale întrucât termenul de păstrare al acestui tip de înscrisuri a expirat. Se susține de către procuror că inculpatul a solicitat directorului PA ca în cazul în care pe adresa RAT Braşov vor veni înştiinţări sau solicitări de comunicare a numelui şoferului care a condus autoturismul care i-a fost predat, depistat în trafic că a depăşit viteza legală, să fie comunicat numele unui angajat al regiei, care astfel să fie sancţionat contravenţional în locul său. În dovedirea acestei acuzații s-au administrat probe, respectiv au fost audiați martori și s-a solicitat IJP Prahova a depune toate procesele verbale de constatare a contravenției întocmite ca urmare a depășirii vitezei legale pe DN1 de către conducătorii autotrismelor cu numere de înmatriculare BV 71 XJT și BV 16 XYA, în perioada 2011-2014. Cu adresa nr.406475/09.09.2016, IJP Prahova Serviciul Rutier a comunicat în esență faptul că cele două autotursme au fost surprinse în trafic rulând cu viteze peste limita legală, precum și că în urma acestor detecții s-au întocmit adrese către Regia Autonomă de Transport Brașov pentru a comunica datele de identificare ale conducătorului auto însă regia nu a răspuns solicitărilor asfel că nu s-au încheiat procese verbale de contravenție. Probele adminsitrate în cauză denotă, așa cum s-a reținut în precedent, faptul că la nivelul regiei se cunoștea faptul că autoturismele marca Skoda înmatriculate sub numărul BV 71 XJT și BV 16 XYA a fost predate Primăriei Municipiului Brașov și erau conduse cu precădere de inculpatul SG. Se aflase de asemenea că, pe adresa regiei soseau solicitări ale poliției rutiere pentru a fi comunicat numele șoferului, dar și că au fost angajați ai regiei cărora li s-a solicitat să pretindă că ei au condus autoturismele. Audiat IM a declarat că, în anul 2009 CA, secretara directorului, l-a rugat să accepte ca pe numele său să fie întocmit un proces verbal de contravenție, să declare ca el a condus autoturismul Skoda despre care stia că se afla în parcul auto RAT. A afirmat martorul că, de la CA ar fi aflat că în realitate autoturismul respectiv fusese condus de inculpatul SG „ și că nu este bine să se afle acest lucru”, că acestuia i se întâmpla des să depăşească viteza legală şi, în acest context a concluzionat că acesta ar fi acumulat puncte de penalizare. Precizează martorul că în ceea ce priveste plata cuantumului amenzii CA l-a asigurat că nu trebuie să o plătească, martorul afirmă că nu ştie cine a făcut acest lucru și dacă ar fi trebuit să o plătească, nu ar fi fost de acord să se încheie procesul verbal pe numele său. În declarația dată în faza de urmărire penală, martorul a precizat că, la o distanță apropiată în timp, CA i-a propus din nou același lucru, însă de această dată a refuzat-o categoric, unul dintre argumente fiind acela că ar fi acumulat puncte de penalizare fapt care putea duce la suspendarea dreptului său de a conduce. A mai relatat martorul că a fost o perioadă, până la finele anului 2009 în care „exista un fel de regulă ca angajații RAT să accepte ca pe numele lor să fie întocmite procese verbale pentru contravențiile săvârșite de primarul SG la regimul rutier” În declarația dată la instanță martorul a subliniat că simțise presiunea sub care se afla CA, că această presiune ar fi fost exercitată de directorul P iar aceasta dorea să găsească pe cineva și să rezolve această problemă, dar și că a procedat în acest fel „doar pentru o ajuta pe CA”. Martora CA a deținut, potrivit propriei declarații furnizată în cursul urmăririi penale (declarație pe care o menține în cursul judecății deși sunt aspecte pe care pare a nu și le mai aminti), funcția de secretară a directorilor aproximativ 35 de ani. Cu referire la solicitările poliției de a fi comunicat numele șoferilor care depășiseră viteza legală, în cursul urmăririi penale martora a precizat că, în acea perioadă directorul regiei folosea și el o mașină Skoda, alta decât cea a primarului, iar solicitările de la poliție erau repartizate lui PN, șoferul directorului. Își amintește că într-o zi, directorul P l-a chemat pe PN ș i-a dat bani din buzunarul său spunându-i să meargă să plătească o amendă pentru că mașina primarului a depășit viteza legală. PN a plătit acea amendă și a completat un document în care era menționat faptul că el era ce care condusese mașina primarului când a fost depistată de radar, deși acest lucru nu era adevărat. A precizat că ulterior a primit mai multe astfel de solicitări de la poliție, „cele mai multe în urma drumurilor efectuate de primar la București” care au fost gestionate în același fel, pe acele procese verbale fiind menționate numele lui PN, MN, șoferul directorului de exploatare SN, M, șoferul directorului tehnic MC, dar și numele directorilor P, S, F. Martora a precizat că și ea a completat un astfel de document la solicitarea directorului P. De asemenea martora a precizat că plata amenzilor era făcută de șoferii regiei iar banii erau luați din seiful aflat în biroul directorului S, sumele fiind strânse de directori, „chetă la salariu”, dar și că unele solicitări erau luate de directorii S sau M și „erau rezolvate la poliție”. În fine, martora a menționat că „la un moment dat, niciun angajat RAT nu a mai fost de acord să fie amendat pentru mașina primarului și de atunci toate solicitările au fost preluate de S sau M.”. Cu privire la aceleași aspecte, martorul SM a declarat că PA i-a cerut să îi dea datele pentru a fi comunicate Serviciului Rutier. Martorul își exprimă propria opinie afirmând în cursul urmăririi penale „P nu avea curajul să îi spună primarului despre amenzi și încerca să rezolve el”, iar în cursul judecății „Pa rezolvat mai uşor o problemă aşa, întrucât îi era jenă să meargă la domnul primar și să îl întrebe cine a condus maşina”. A mai precizat martorul că nu a putut prelua amenda, nu știe dacă se plăteau amenzile, nu are cunoștință ca P să fi cerut cuiva bani pentru amenzi și „crede că amenzile erau plătite de P din banii lui, pentru că nu vroia să aibă astfel de discuții cu primarul” SN neagă existența vreunui fond în seif din care să se fi plătit amenzile, și auzise „la nivel de zvonuri că șoferi din cadrul regiei erau puși să declare că au condus mașina primarului”; declară că și lui i s-a cerut acest lucru însă a refuzat, că de aceste amenzi se ocupa CA, că aceasta nu făcea nimic fără știrea directorului și afirmă că nu are cunoștință dacă inculpatul SG ar fi avut la cunoștiință despre aceste amenzi întrucât „comunicarea cu primarul o făcea directorul general” Probele administrate în cauză nu au fost de natură a demonstra vinovăția inculpatului SG. Nu rezultă din nicio probă administrată în cauză faptul că inculpatul ar fi știut că PA a cerut angajaților regiei să declare fals că ar fi condus autoturimsul pe care acesta îl utiliza frecvent deși se poate reține în mod rezonabil că ar fi putut avea repezentarea că a încălcat normele de circulație. În concret nu există nicio probă din care să rezulte faptul că ar fi cerut lui PA să îi ceară lui IM să declare că în data de 02.03.2009, orele 23,00, pe DN1 la km 110 a condus autovehiculul cu număr de înmatriculare BV 71 XJT în localitatea Comarnic, pe direcția de deplasare Ploiești-Brașov cu viteza peste limita maximă admisă, pentru a fi astfel sancționat de agentul de poliție din cadrul IJP Prahova în locul său. Rezultă mai degrabă că adoptând o atitudine obedientă față de inculpatul SG (George Scripcaru), PA nu a îndrăznit să îi aducă la cunoștință faptul că pe adresa regiei erau comunicate solicitări ale poliției rutiere și a preferat fie să ceară anagajaților a accepta ca pe numele lor să se încheie procese verbale, fie făcând chiar el acest lucru și apoi plătind amenzile din resurse proprii. Ca urmare soluția care se impune a fi adoptată cu privire la acesată acuzație este aceea prev de art. 396 alin 5 Cod procedură penală raportat la art.16 alin 1 lit c) Cod procedură penală. Constatând că probele administrate în cauză conduc la concluzia că inculpatul RC se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal şi art. 5 Cod penal, vinovăția îmbrăcând în cazul acestuia forma intenției indirecte întrucât ar fi trebuit să prevadă rezultatul faptei sale și chiar dacă nu l-a urmărit a acceptat posibilitatea producerii lui. Urmarea imediată constă în producerea patrimoniului RATBv a unui prejudiciu egal cu contravaloarea cheltuielilor de întreținere aferente autoturismului ce face obiectul convenției și care au fost suportate de regie. La individualizarea pedepsei ce a fi aplicată inculpatului (cuantum și modalitate de executare), instanța va avea în vedere criteriile generale de individualizare așa cum sunt acestea enumerate de art 74 Cod penal, respectiv împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura şi gravitatea rezultatului produs; motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit; conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal și nu în ultimul rând nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială. Nu poate fi însă neglijat un aspect care rezultă din piesele dosarului și anume acela că deși în ceea ce privește un bun din patrimoniul regiei, inculpatul a adoptat comportamentul interzis, ignorând faptul că punerea la dispoziţie de către regie cu titlu gratuit a unui bun, este contrară prevederilor legale, în general în activitatea sa în cadrul regiei a luat măsuri aferente conducerii regiei autonome, în limitele obiectului de activitate al acesteia și în general a realizat o bună gestiune financiară ce a avut ca rezultat o creștere a veniturilor regiei în raport cu anii precedenți, astfel cum rezultă fără dubiu din înscrisurile depuse de inculpat la dosar, împrejurare care va fi reținută în beneficiul inculpatului ca circumstanță atenuantă, în sensul art.75 alin 2 Cod penal, cu consecința reducerii limitelor de pedeapsă cu o treime potrivit art. 76 alin 1 Cod penal. În ceea ce priveşte modalitatea de executare a pedepsei considerând în primul rând că scopul pedepsei va putea fi atins şi fără executarea acesteia în detenţie, fiind suficientă supunerea condamnatului unor măsuri de supraveghere şi apoi văzând acordul privind executarea unui număr determinat de ore de muncă în folosul comunităţii, exprimat expres de inculpat prin notele depuse la dosar, va face aplicarea dispoziţiilor art. 91 al. 1 – va suspenda sub supraveghere executarea pedepsei rezultante a închisorii, pe durata unui termen de 2 ani, care va începe să curgă de la data rămânerii definitive a hotărârii, moment de la care începe şi executarea pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a, b Cod penal. Măsurile de supraveghere şi obligaţiile ce vor fi impuse inculpatului sunt cele prevăzute art. 93 al. 1 lit. a – e, al. 2 lit. b, al. 3 Cod penal, respectiv să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Braşov la datele fixate de acesta; să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depășește 5 zile; să comunice schimbarea locului de muncă; să comunice informații şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă; să frecventeze unul dintre programele de reintegrare socială derulate de către serviciul de probațiune sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate; să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile, în cadrul Complexului de Servicii Săcele. Va rage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 Cod Penal privind condiţiile în care poate interveni revocarea beneficiului suspendării sub supraveghere.

LATURA CIVILĂ
Regia autonomă de transport Brașov s-a constituit parte civilă în procesul penal potrivit adresei nr.12923/19.10.2016 (fila 68 vol I dup), cu suma de 630.665,33 lei reprezentând contravaloarea mașinilor achiziționate, respectiv suma de 140.429 lei, prețul primului autoturism achiziționat potrivit facturii nr.5289/01.02.2008,plus diferențele de preț în cazul tranzacțiilor buy-back de 41.466,95 lei și 97.157,70 lei și suma de 351.611,70 lei reprezentând cheltuielile totale suportate cu întreținerea/utilizarea acestor autoturisme în perioada aprilie 2007- septembrie 2015. Cu adresa nr.10231/08.08.2018, fila 101 volumul II dosar instanță, RATBv SA a precizat faptul că nu se constituie parte civilă cu suma de 5.392 lei reprezentând taxă de poluare, întrucât această sumă a fost restituită de Agenția de Administrare Fiscală la data de 19.04.2018. Cu privire la cuantumul prejudiciului pretins de regia autonomă de transport, instanța reține în primul rând faptul că în speță, cheltuielile cu amortismentul celor 4 autovehicule reprezintă în realitate sume incluse în prețul de achiziție al autovehiculelor astfel că din totalul prejudiciului se impune a fi scăzută valoarea de 220.383,82 lei. Pe de altă parte, în raport de soluția ce va fi pronunțată în latura penală cu privire la inculpatul SG (George Scripcaru) , potrivit art. 397 alin 5 Cod procedură penală raportat la art.25 alin 5 Cod procedură penală instanța va lăsa nesoluţionată acţiunea civilă formulată de partea civilă SC RATBv SA Braşov împotriva inculpatului SG. Se va menţine măsura asiguratorie a popririi asupra conturilor aparţinând inculpatului SG deschise la ING Bank și Banca Comercială Carpatica SA măsură instituită prin ordonanţa din data de 26.09.2016 în condiţiile art.397 alin 5 teza a II a Cod procedură penală.
Potrivit raportului întocmit de specialistul DNA. (vol. V dup, f. 147-199), RATBv SA a suportat cheltuieli de întreţinere în sumă totală de 171.655,42 lei (11.391,97 lei cheltuieli cu întreținerea si reparațiile, cheltuieli privind piesele de schimb, alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi, 25.056 lei cheltuieli cu alte impozite, taxe si vărsăminte asimilate,14.216,85 lei cheltuieli cu primele de asigurare,120.990,60 lei cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor). Din acestea, din luna septembrie 2013 (după data numirii inculpatului RC la conducerea RAT) până la predarea autoturismului în septembrie 2015 au fost suportate cheltuieli în sumă de 88.164, 14 lei.
Ca şi în cazul celorlalte autoturisme, RATBv a dedus cheltuielile cu amortizarea, influenţând astfel taxele datorate bugetului statului. În sarcina inculpatului s-a reținut faptul că prin comportamentul său a cauzat regiei un prejudiciu în cuantum de 88.164,14 lei. Se constată că mandatul inculpatului RC a început în august 2013. Pentru stabilirea cuantumului prejudiciului instanța va avea în vedere numai cheltuielile de întreținere ale autoturismului marca Skoda model Superb Elegance 2.8, 4X4, 260 CP, cutie automată, serie şasiu TMBCC93TXC9023848, achiziționat de regie la data de 30.11.2011 de la Po Romania contra sumei de 188.193,10 lei, fără a considera prejudiciu justificat valoarea amortismentului ori impozitul. Astfel, constatând că prejudiciul creat prin fapta inculpatului este egal cu suma de 8.746,8 lei, precum și că inculpatul a consemnat la CEC Bank Sucursala Braşov, potrivit recipisei de consemnare nr.1032993/3 seria TA nr.4066929 suma de 8.746,8 lei, instanța va constata recuperat prejudiciul cauzat părții civile. Pe cale de consecință, instanța va ridica măsura asiguratorie a sechestrului asupra cotei de ½ din imobilul situat în municipiul (…) aparţinând inculpatului RC (Radu Crstian) instituită prin ordonanţa procurorului din data de 24.10.2016 emisă în dosar penal nr. 214/P/2015 al DNA Serviciul Teritorial Braşov. Se va ridica de asemenea măsura asiguratorie a popririi asupra conturilor aparţinând inculpatului RC deschise la BRD – Groupe Societe Generale, Banca Comercială Română SA și ING Bank instituită prin ordonanţa procurorului din data de 26.09.2016 În baza art. 274 alin 1 Cod procedură penală instanța va obliga inculpatul RC (Radu Crstian) să plătească statului suma de 3000 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare. În baza art.275 alin 3 Cod procedură penală restul cheltuielilor judiciare sunt suportate de stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRÂŞTE:
I. În baza art. 396 alin 5 Cod procedură penală raportat la art.16 alin 1 lit b teza I Cod procedură penală achită inculpatul SG (George Scripcaru) – sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal. În baza art. 396 alin 5 Cod procedură penală raportat la art.16 alin 1 lit c) Cod procedură penală achită inculpatul SG (George Scripcaru) – sub aspectul săvârşirii infracţiunii de participaţie improprie la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul folos necuvenit, prev. de art. 52 alin. 3 Cod penal rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal. În baza art. 397 alin 5 Cod procedură penală raportat la art.25 alin 5 Cod procedură penală lasă nesoluţionată acţiunea civilă formulată de partea civilă SC RATBV SA Braşov împotriva inculpatului SG (George Scripcaru). Menţine măsura asiguratorie a popririi asupra conturilor aparţinând inculpatului SG (George Scripcaru) deschise la ING Bank și Banca Comercială Carpatica SA măsură instituită prin ordonanţa din data de 26.09.2016 în condiţiile art.397 alin 5 teza a II a Cod procedură penală. II.
În baza art.396 alin 2 Cod procedură penală, art. 132 din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.75 alin 2 Cod penal condamnă inculpatul Radu Cristian pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, la pedeapsa principală de 2 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev de art. 66 alin 1 lit a şi b Cod penal (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat), pe durata a 2 ani.
În baza art. 65 al. 1 Cod penal aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a şi b Cod penal respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat. În baza art. 91 al. 1 – 92 al. 1 Cod penal suspendă sub supraveghere executarea pedepsei rezultante a închisorii şi pedeapsa accesorie pe durata unui termen de 2 ani, care potrivit art. 92 al. 2 Cod penal, se calculează de la data rămânerii definitive a hotărârii. În baza art. 68 al. 1 lit. b Cod penal, executarea pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a, b Cod penal, începe de la data rămânerii definitive a prezentei hotărârii de condamnare. În baza art. 93 al. 1 lit. a-e, al. 2 lit. b, al. 3 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, condamnatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere: să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Braşov la datele fixate de acesta; să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; să comunice schimbarea locului de muncă; să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă să frecventeze unul dintre programele de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile, în cadrul Complexului de Servicii Săcele. În baza art. 91 al. 4 Cod Penal atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 Cod Penal. În temeiul art. 397 Cod procedură penală şi art. 25 Cod procedură penală admite în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă SC RATBV SA Braşov împotriva inculpatului RC (Radu Crstian). Obligă inculpatul să plătească părţii civile suma de 8.746,8 lei cu titlu de despăgubiri şi respinge celelalte pretenţii formulate de partea civilă împotriva inculpatului. Constată că inculpatul a consemnat la CEC Bank Sucursala Braşov, potrivit recipisei de consemnare nr.1032993/3 seria TA nr.4066929 suma de 8.746,8 lei în vederea recuperării prejudicial cauzat părţii civile SC RATBV SA Braşov şi cu privire la care s-a dispus prin prezenta hotărâre. Ridică măsura asiguratorie a sechestrului asupra cotei de ½ din imobilul situat în municipiul (…) aparţinând inculpatului RC (Radu Crstian) instituită prin ordonanţa procurorului din data de 24.10.2016 emisă în dosar penal nr. 214/P/2015 al DNA Serviciul Teritorial Braşov. Ridică măsura asiguratorie a popririi asupra conturilor aparţinând inculpatului RC (Radu Crstian) deschise la BRD – Groupe Societe Generale, Banca Comercială Română SA și ING Bank instituită prin ordonanţa procurorului din data de 26.09.2016 În baza art. 274 alin 1 Cod procedură penală obligă inculpatul să plătească statului suma de 3000 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare. În baza art.275 alin 3 Cod procedură penală restul cheltuielilor judiciare sunt suportate de stat. Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică azi, 01.07.2019

Iulian Rinder

COMENTARII

  1. „Martorul a afirmat că nu li s-au comunicat motivele pentru care primarul a solicitat achiziția acestui autoturism și nici de ce a fost aleasă marca Skoda, și își exprimă părerea personală în sensul că primarul avea nevoie de mașină pentru a se deplasa la București… Un an mai târziu, cu ocazia altei discuții purtată cu PA, martorul a aflat că primarul dorește ca acel autorism să fie schimbat cu unul mai puternic „întrucât îi este necesar la drumurile pe care le face la București”.

    – pentru ce atâtea drumuri la București, făcute personal de inculpatul Scripcaru, dacă nu tocmai pentru a livra șpăgile lunare la…Cotroceni. De aici și imunitatea lui cu toate tunurile și megatunurile date pe față, de la Grădina Zoologică (5 milioane de euro) și până la Patinoarul Olimpic (idem).

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.