Proiectul de modificare a legilor justitiei este finalizat
Postarea lui Tudorel Toader:
„Este finalizat proiectul de lege pentru modificarea legilor justitiei – vom participa la toate dezbaterile!
Prioritara devine foia de parcurs pentru indeplinirea cerintelor Hotararii pilot, pronuntata de CEDO, referitoare la conditiile din penitenciare! Comisiile din penitenciare sunt pregatite sa puna in aplicare prevederile legii nr. 169 din 14 iulie 2017 pentru modificarea si completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 571 din 18 iulie 2017.
Prevederile art. 55^1 reglementeaza ‘Compensarea in cazul cazarii in conditii necorespunzatoare”.
Potrivit alin. (1) „La calcularea pedepsei executate efectiv se are in vedere, indiferent de regimul de executare a pedepsei, ca masura compensatorie, si executarea pedepsei in conditii necorespunzatoare, caz in care, pentru fiecare perioada de 30 de zile executate in conditii necorespunzatoare, chiar daca acestea nu sunt consecutive, se considera executate, suplimentar, 6 zile din pedeapsa aplicata’.”
Tăriceanu: Legile Justiției sunt cel mai important obiectiv politic și parlamentar în această sesiune
Președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a anunțat marți că, pentru ALDE, legile Justiției sunt cel mai important obiectiv politic și parlamentar din această sesiune, precizând că, dacă ministrul Tudorel Toader va prezenta un calendar de adoptare care depășește finalul anului, atunci pachetul de legi va fi asumat de coaliția guvernamentală.
„Pentru noi, pentru ALDE și pentru mine, ca președinte al Senatului, în această sesiune parlamentară, cel mai important obiectiv politic și parlamentar este trecerea acestui pachet de legi prin Parlament. Cel mai probabil mâine vom avea o discuție la care va fi invitat și ministrul Justiției, Tudorel Toader, pe care îl vom ruga să ne prezinte calendarul aferent procedurilor de promovare a inițiativei referitoare la legile Justiției, evident, prin Guvern. În cazul în care acest calendar va fi unul cu o lungime prea mare, care să ne facă să depășim sfârșitul anului, atunci cu cea mai mare probabilitate proiectul de lege cu pachetul de reformă a Justiției va fi asumat de coaliția majoritară și depus în Parlament, astfel încât să putem avansa mai repede, ținând cont că MJ a făcut deja partea de dezbatere publică, cu asociațiile profesionale ale magistraților, cu societatea civilă, și atunci sigur că, însumând toate propunerile care au venit pe pachetul de reformă a legilor Justiției, inclusiv din partea CSM, munca noastră va fi mai ușoară și mai eficientă în felul acesta”, a spus Tăriceanu, la Senat.
El a adăugat că își menține opinia potrivit căreia factorul politic reprezentat de șeful statului trebuie scos din procedura de numire a procurorilor șefi, dar și pe cea conform căreia Inspecția Judiciară trebuie luată de la CSM.
„Dacă ar fi să facem un sumar al principalelor subiecte în dispută: punctul unu — cine va face în viitor numirea procurorilor — eu am susținut că numirea procurorilor trebuie să fie depolitizată, de aceea am propus ca CSM să fie cel care să facă numirile, evitând factorul politic, care este în prezent președintele. Al doilea element important este locul în care va fi situată instituțional și organizațional Inspecția Judiciară. Am văzut ceea ce s-a întâmplat în ultima perioadă și cred că toate scandalurile din CSM și de la Inspecția Judiciară îmi întăresc și mie convingerea că Inspecția Judiciară trebuie luată în mod obligatoriu de la CSM, pentru că CSM nu poate să fie în același timp și arbitru și jucător și va trebui să găsim o soluție corectă, care să îi dea Inspecției Judiciare independența de care are absolută nevoie”, a susținut Tăriceanu.
