Search

Pe ce se mai duc banii brașovenilor - search results

If you're not happy with the results, please do another search

0 527


Consiliul Judetean ar fi trebuit sa ia in discutie in sedinta de marti o serie de teme foarte importante: terenul pentru pista viitorului aeroport, cofinantari pentru investitii sprijinite de Banca Mondiala, Spitalul Marzescu. Acest lucru nu s-a intamplat, presedintele Aristotel Cancescu a cerut amanarea discutarii ordinii de zi, cu o exceptie, Transformarea Companiei Apa in operator regional. Motivul invocat de presedinte a fost ca sedinta ar putea fi politizata. Am cerut opinia consilierului independent Iancu Vespasian Augustin, care a avut un discurs radical in timpul discutiilor.


?


Rep: Domnule Iancu Vespasian, credeti ca decizia modificarii ordinii de zi a fost intemeiata?


Eu cred ca nu. S-a invocat posibilitatea politizarii sedintei avand in vederea acutizarea relatiilor dintre PD-ul prezidential si restul partidelor, dar culmea e ca s-a discutat o singura tema, Compania Apa, poate cea mai politica dintre toate, avnd in vedere ca este principalul motiv de disputa politica intre liberali si democrati. De fapt cred ca ar fi trebuit respectata ordinea de zi. Am fi avut ocazia sa vedem cine voteaza la ordin si cine are in vedere interesul cetateanului. Pana la urma conteaza mai putin culoarea politica a unui primar care cere bani pentru cofinantarea unui proiect, beneficiarii sunt locuitorii comunei si este absurd sa fie privati de niste fonduri fiindca asa dispune un lider politic sau altul.


Rep. Legat de Compania de apa, ce parare aveti de situatia creata?


I.V.A. Sunt consternat. Acum cativa ani, pentru infrastructura de apa si canlizare s-a contractat de la BERD un imprumut foarte costisitor, care se simte pe pielea brasovenilor, care platesc cea mai scumpa apa din tara. La vremea respectiva mi-am exprimat punctul de vedere, aratand ca exista posibilitatea unui credit cu costuri mai mici. Dar pana la urma, trebuia facut ceva, modernizarea sistemului de apa se cerea negresit modernizat. Normele europene sunt foarte drastice privind cerintele in domeniul apei potabile, nu ne putem juca cu sanatatea populatiei.


Acum avem posibilitatea sa facem lucrari de reabilitare, modernizare, extindere pe banii Uniunii Europene, fara sa mai indatoram judetul si implicit cetateanul. Si nu este vorba de un milion sau doua de euro ci de peste o suta de milioane, iar in schimb ni se cere atat de putin: o asociere intre Compania Apa, Consiliul Judetean Brasov , Consiliul Local Brasov si inca 15 Consilii Locale.


Este inadmisibil sa pierdem aceasta suma imensa, aproape fara precedent in Romania (doar Bucurestiul a mai avut parte de o finantare de cca 200 de milioane de euro), fiindca unii nu vor sa-si puna pretioasa semnatura pe un document.


Rep. In sedinta ati avut o pozitie radicala fata de tergiversarea Asocierii, care pericliteaza investitia. Ati afirmat, va citez, ca „Nu putem pierde acesti bani. Daca s-ar fi pierdut asemenea suma pe timpul lui Ceusescu, responsabilii ar fi fost impuscati”. De ce aceasta pozitie radicala?


?


I.V.A. Aceasta pozitie este consecinta disperarii mele ca cetatean vis-à-vis de ceea ce se intampla in tara. O multime de investitii sunt blocate din lipsa de bani. Cand totusi avem posibilitatea accesarii unor granturi, nu o facem fiindca niste politicieni nu pot renunta la orgoliile personale. Asa nu ne vom dezvolta in veci, daca se continua lupta politica pe fiecare metru de autostrada sau conducta.


Am profitat de pozitia mea de independent pentru a pune punctul pe i. Trebuie cumva ca toti cei ce se fac vinovati de subminarea economiei nationale, caci in ultima instanta despre asta e vorba, sa plateasca. Nu se mai pot tolera astfel de situatii, cand datorita politizarii ori incompetentei stam la coada Uniunii Europene urmarind cum altii consuma bani pe investitii iar noi cotizam si ne uitam. Fondurile structurale, in marea lor majoritate nu vor fi accesate in acest an. De pilda fondurile pentru dezvoltare rurala vor intra prin toamna lui 2008, in timp ce bulgarii, care au stiut sa-si vada de treaba cand a fost vorba de interesul national, le vor avea in aceasta toamna.


Prea multi bani nu vor intra in acest an, iar noi, judetul Brasov, avem o oportunitate extraordinara si o scapam din te miri ce motiv stupid. Cred ca ajunge, este prea mult fata de suportabilitatea unui om normal.


?


Va multumim, si speram ca spusele dumneavoastra sa aiba ecou.


?


Bianca Sorescu

0 351

Nu, nu e vorba despre balacareala politica, in care primarul Brasovului este suficient de precaut sa nu se amestece. Desi improscarea adversarilor cu diverse dejectii este la centru si in teritorii sport national all-seasons. Nu neaparat mediul politic este cel in care prospera edilul orasului, ci cel de afaceri. Mai toate legate de elementul acvatic din dotarea naturala a urbei noastre.


?


Mai intai s-a pus gheata apoi s-a turnat bautura


Alaturi de fitofagi, protozoare si diverse plante de apa, nufarul afacerilor pe care le deruleaza Primaria Brasov in asociere cu firme private zimbeste la soarele inceputului de vara. N-ar fi nimic rau in asta, mai ales la vremurile ecologice pe care le traim. Se-ntampla, insa, ca exploatarea lacurilor colmatate ale Brasovului in mult-laudatul parteneriat public-privat atat de uzitat in business-ul local sa prinda un lejer miros de mal.


In cartierul Racadau, acesta se simte cel mai bine, mai ales de cand a dat caldura. Anul trecut, cu putin inainte de ziua de Craciun, patronii SC Tampa SA si reprezentantii municipalitatii anuntau, spre bucuria pustimii din cartierul Valea Cetatii, ca pe lacul din zona se va deschide un patinoar. Investitorii pozau chiar in Mos Craciun, vestindu-i pe copii la televizor ca le adusesera un cadou de 500.000 de euro: instalatii de racire artificiala, imprejmuire, masina de curatat gheata, precum si o constructie de lemn ce cuprindea sala de inchiriere patine si o anexa unde se vindea hot-dog si racoritoare.


Toate au fost bune si alunecoase pana cand termometrul a inceput s-o ia razna la sfarsitul lui februarie. Gheata promisa patinatorilor pana in mai s-a topit dupa cateva zile de caldura neobisnuita si a pus astfel capat distractiei celor mici si mai putin mici. Arena n-a mai fost folosita la nimic, dar constructia de lemn s-a extins, incepand sa semene tot mai mult cu un restaurant, despre care nimeni nu suflase o vorba in discursul de inaugurare a locatiei. O asociere profitabila si bine gandita, in care mai intai s-a pus gheata in pahare, dupa care s-au turnat bauturile.


?


„Imparatul brasovenilor”


Soarta lacului din Poiana Brasov, un punct forte de atractie al imaginii dintotdeauna a Brasovului, cunoaste intrucatva aceeasi soarta cu a luciului de apa mult mai modest din Valea Cetatii. Primarul Scripcaru isi acorda, la inceputul lui 2005, un termen de un an pentru decolmatarea lacului si reintroducerea acestuia in circuitul turistic. Nu se inhama singur la intreprinderea asta dificila, ci in parteneriat cu firma „Imparatul Romanilor” din Sibiu. Aceeasi care administreaza compexul „Miorita”, aflat chiar pe malul lacului. Desi termenul la care se angajase George sa finalizeze lucrarea a expirat de multisor, turistii pot admira, in locul oglinzii apei, un maidan foarte pasunist si denivelat, invecinat cu o parcare maricica, destinata clientilor complexului, care a inghitit cam un sfert din suprafata lacului. Specificul ovin al locatiei o fi de vina pentru disparitia lacului din zona; ?cum oile nu prea inoata, pasunea a fost considerata mai adecvata. Cat despre parcare, ciobanii cu masini scumpe ce frecventeaza Poiana trebuie sa aibe si ei unde sa-si lase limuzinele pana consuma un bulz pe malul lacului inverzit.


?


Meteda veche in Noua


Dar cea mai profitabila asociere in participatiune a municipalitatii se va dovedi, probabil, cea cu societatea constanteana CES Construct SRL, prin care se doreste reamenjarea lacului si strandului din Noua. Cu pretul a aproape cincisprezece milioane de euro, din care Primaria Brasov va suporta putin peste doua, locuitorilor cartierului si brasovenilor in general li s-au promis un parc de distractii acvatic tip „Aqualand”, spatii de cazare si de alimentatie publica, terenuri de sport, parcari.


Cu experienta acumulata in Poiana si in Valea Cetatii, metoda pe care George o va aplica in participatiune la strand nu va mai fi deloc Noua, ca sa zic asa. Iar, dup? modelul pasunii de beton de la Miorita, din trambitatul Aqualand risca sa ramana doar Landul. Semn ca pe apa, cel putin la Brasov, cel mai bine merg afacerile de uscat.


Vifor Rotar

0 267

V-am promis ca-mi bag iar nasul in forumul de pe siteul Consiliului Judetean privind aeroportul, atat pentru a va informa, daca n-ati trecut pe-acolo, cat si pentru a deveni si eu, pe aceasta cale, ?parte din dialog.


?


Ziceam eu ceva data trecuta de to be or not to be (the airport). Habar n-aveam ca undeva in forum, intrebarea care l-a facut celebru pe Hamlet sta la loc de cinste. Si-a pus-o si ne-a pus-o (intrebarea, nu va ganditi aiurea) domnul ?Keresztes Ludovic02 Februarie 2007


„A fi, sau a nu fi, aceasta este intrebarea?”. De fapt toate discutiile de mai sus se refera la amplasamentul propriuzis. Un pas la stanga, un pas la dreapta, ce mai, un adevarat tango. Cred ca stabilirea unui amplasament, nu trebuie sa fie pe pasi de dans, un amplasament se stabileste in urma unor studii. Specialistii si-au spus cuvantul, problema in esenta – ” cat de important este aeroportul pentru dezvoltarea zonei?, ce va aduce „voua – brasovenilor” si noua celor din judetele din jur? Eu zic ca se vor pune bazele unei dezvoltari economice mult mai durabile decat pare la prima vedere! Nu credeti?”


Domnule Keresztes, felicitari. Ati surprins esenta: specialistii si-au spus cuvantul privind amplasamentul. Dar vedeti dumneavoastra, nu numai ca tot romanul e priceput la fotbal si la politica, dar este extrem de priceput si la aviatie! Nu sesizati cum stiu oamenii astia de pe forum cati decibeli provoaca o decolare si o aterizare, cati litri are un rezervor de Boeing, ba mai mult, s-au prins si cu cati kilometri ar trebui deviat traseul aeroportului pentru ca in Ghimbav sa fie liniste. Si daca nu se va devia traseul dupa indicatiile pretioase de pe forum…a incurcat-o Intelcan. Ia cititi:


?


?


Anonim – 03 Februarie 2007


“functie de nivelul poluarii sonice, in urma unor procese despagubirile pot incepe cu schimbarea ferestrelor locuintelor pe banii celui care a costruit aeroportul si pana la stramutarea completa a localitatilor. si macar daca ar fi vorba de bani publici…insa fima Intelcan are investitia majoritara si ea se imprumuta la randul ei de la alte banci…urmand sa aiba bineinteles si profitul maxim. la 2 milioane de pasageri pe an cat se preconizeaza si la o medie de 50 Euro taxa de aeroport, rezulta ca. 100mil. pe an… se pare ca ies bani frumosi..pacat ca romanii nu pot face decat afaceri a la OMV…si atunci de ce sa suporte zonele afectate zgomotul dolarilor Intelcan?


Citind eu si rascitind, bag seama ca anonimul inca n-are termopane (uneori e mai bine, vezi cazul Adrian Nastase) si jinduieste la ele. Nu-i o idee rea sa foloseasca drept pretext poluarea fonica si sa-i puna Intelcanul ferestre cu geam termopan si tamplarie PVC, cum finut sugereaza anonimul ghimbavean. “si atunci de ce sa suporte zonele afectate zgomotul dolarilor Intelcan?”, se intreaba forumistul. Pai nene, ori te polueaza fonic avioanele ori te polueaza fonic zgomotul dolarilor? Daca-i vorba de dolari e simplu, ii captusim cu polistiren.


Pe langa zgomotul produs de avioane, brasovenii mai au o apasare: sa stie exact, dar exact, pe unde trece pista si daca se poate sa treaca prin cele mai turistice localitati. Na, ca astia nu vor oaze de liniste, vor sa li se aduca turistii la poarta direct cu aeroplanul. Ia uite ce zice Alex:


?Alex14 Februarie 2007


Care va fi culoarul de zbor al aeronavelor? In ce mod va afecta acesta turismul din zona Bran-Rasnov-Zarnesti-Poiana Marului ? Cred ca amplasarea aeroportului ar fi oportuna la o distanta mai mare de Ghimbav, iar culoarul de zbor sa tina cont de strategia de dezvoltare a zonelor sus-mentionate.


Ii rapsunde obraznic doi de ix:


XX 14 Februarie 2007


Nu cumva ai dori Dl.Alex ,ca Aeroportul sa fie „pe STRADA MARE din Zarnesti sau asa ceva” sa fie construit? E de Ras asa o Intrebare !!!


?


XX-ule, ce-i de ras, nici pe Strada Principala din Bran nu da rau o pista, zau asa. Ar iesi ciobanii cu oile la pascut intre Boeinguri si Airbusuri, ce n-ati mai vazut? La urma urmei, la noi exista un precedent privind convietuirea pasnica avion animal: mai sa se franga in doua un avion ce a aterizat pe Otopeni, din pricina cailor ce-si serveau pranzul sau cina, nu mai stiu precis, drept pe pista. Misto treaba!


?


Ei vedeti de ce n-au somn unii dintre concetatenii nostri? Ii preocupa traseul avioanelor, pistele, zgomotul, turnul de control. Nu-i rau ca-I preocupa, pana la urma e chiar super, rau e ca-si dau cu pararea ca si cum ar fi vorba despre o centrare cu capul a lui Banel Nicolita. Si revin la domnul Keresztes: sa lasam specialistii sa-si spuna cuvantul.


Deocamdata atat, dar voi reveni, e pasionant forumul ala, zau!

Numarul: 7320 | Data: 2024-05-03


ROMANIA MARE 100 ANI







INFOBRASOV.NET 2004-2024

Aniversam 20 de ani de activitate neintrerupta
Aprilie 2004 - Aprilie 2024

Titlurile saptamanii












SE INTAMPLA IN BRASOV















Noutatile din SPORT