Obiceiuri care preced sarbatorile Craciunului (II)
Zilele premergatoare sarbatorii Craciunului au o semnificatie aparte in credinta populara romaneasca,iar obiceiurile si randuielile sunt pastrate cu sfintenie de oamenii cu evlavie si frica de D-zeu.
Prin partile Mehedintilor, femeile impart in ziua de ajun placinte cu dovleac.
La masa sunt servite pana in fapt de seara numai mancaruri de post.
Dar fereastra luminata a sarbatorii inca nu s-a aratat in intregime. Insemnatatea zilei de ajun se mareste cu bucuria darului unei maini de gospodar. ”Seara de ajun. Seara infiorata de cantecele care vestesc. Nasterea Mesiei, aducand In fiecare casa un cuvant bun si alungand pentru cateva zile norii grijilor lumesti, facand loc In suflete bucuriei crestine.” Dumnezeu care vine Intre pamanteni este slavit prin imnele colindelor. In acest scop al preamaririi Nasterii Domnului si al Maicii Preacurate, cei mai potriviti sunt copiii. De obicei colinda lor de inceput este „O, ce veste minunata!”, alteori se canta mai intai „Astazi s-a nascut Hristos”, s.a.
Gospodarii sunt pregatiti pentru primit. Se simt bucurosi sa primeasca in casele lor pe vestitorii Nasterii lui Hristos. Ii lasa sa cante atat cat vor colindatorii, iar uneori ii invita sa mai cante. Drept multumire ii cinstesc cu fructe (mere, pere, prune afumate etc.), ori, in lipsa lor, cu bani.”
In ajun intreaga parohie este pregatita pentru a primi pe preot cu icoana Nasterii in mana. Lumea il asteapta cu drag, mai ales ca uneori el este insotit de copii. Se canta troparul praznicului si se schimba cuvinte de voie buna, cu urari traditionale de fericire duhovniceasca si trupeasca.
