Minciuna ca instituție internațională
Am în mână raportul directorului general de la Biroul Internaţional al muncii din Geneva, datat iunie 1989, citit la a 23-a sesiune a Consiliului de administraţie, prin care se aduce la cunoştinţă acestui consiliu plîngerea ( reclamaţia ) depusă împotriva guvernului din România, pentru încălcarea convenţiei nr. 111 din 1958 privind dicriminările în câmpul muncii şi al exercitării profesiunii.Textul acestei reclamaţii sună astfel – şi rugăm publicul nostru cititor să ia aminte cu cea mai mare atenţie la temeinicia acuzaţiilor formulate într-un for atât de însemnat :
ˮ Domnule Secretar general al Conferinţei,
Subsemnaţii delegati la a 76-a sesiune (1989) a Conferinţei Internaţionale a Muncii, în virtutea articolului 26 al Constituției noastre, depunem prezenta plângere împotriva guvernului României pentru abateri de la convenţia nr 111.
Plângerea noastră se întemeiază pe faptele următoare :
1. O importantă minoritate de cetăţeni români de origine ungară (mai mult de 2 milioane de persoane, adică 9,5 la sută din populaţie) face obiectul unor discriminări speciale în domeniul politic, cultural şi al muncii.
2. Membrii minorităţilor entice, în mod special cei de origine maghiară, sunt în momentul de faţă dispersaţi cu forţa departe de locul lor de naştere şi obligaţi să muncească în anumite servicii. Aceste tranferuri de populaţie sunt efectuate, de obicei, fără preaviz; oamenii nu ştiu încotro vor fi trimişi. Anumite oraşe sunt interzise celor de origine maghiară.
3. Importante pierderi, atât culturale cât şi sociale, rezultă din programul de sistematizare rurală; sunt distruse satele pentru a fi înlocuite cu centre agro-industriale; aceste transfomări afetează în mod particular Transilvania. Oamenii sunt obligaţi să-şi demoleze propria casă pentru a fi încartiruiţi în clădiri de categorie inferioară, unde sunt înghesuiţi cu familiile lor.
4. În mod deliberat sunt practicate restricţii în domeniul educaţiei în limba maghiară, este limitat accesul la învăţământul superior. Interdicţia de a folosi limba maghiară în viaţa publică este însoţită de eliminarea progresivă a instituţiilor culturale ungureşti.
5. Tinerii maghiari precum şi cei aparţinând de alte minorităţi entice ( germani, sud-slavi, slovaci, ucrainieni, evrei şi ţigani ) sunt supuşi discriminărilor în domeniul educaţiei, al instrucției și al muncii. Tinerii care cer să părăsească ţara sunt conscrişi în armată şi trimişi în lagăre de muncă forţată. (!? –n.n. )
6. Suprimarea unor întreprinderi sau a unor locuri de muncă, restricţiile impuse de practicarea unui numerus clausus, afectează grav minoritatea ungară, în ale cărei rânduri se află azi mai mult de 300 000 de şomeri.
În plus, din cauza dificultăţilor economice, salariile nu sunt plătite decât în parte. Resortisanţii maghiari nu beneficiază de primele depuse în compensaţie la întreprinderile unde au lucrat. ( ??—n.n. )
Ţinând seama de aceste elemente, delegaţii muncitori la cea de a 76-a sesiune a Conferinţei Internationale a Muncii, în virtutea articolului 26 al Constituției O.I.T. , semnăm şi depunem această plângere la Biroul Internaţional al Muncii, şi cerem constituirea unei comisii de anchetă care să asigure corecta luare în consideraţie, de către guvernul României, a Convenţiei nr. 111, pe care a ratificat-o. Ne rezervăm dreptul de a furniza, în lunile următoare, orice element ar veni în sprijinul reclamaţiei de faţă.
Vă rugăm să credeţi, domnule Secretar general al Conferinței, în deosebita noastră consideraţie.
Semnează: J. Baker ( SUA ), F. Chiluba ( Zambia ), J.J. Delpino ( Venezuela ), Y. Maruzana ( Japonia ), B. Mourgues ( Franţa ), G. Muhr (R.F.G. ), N. Adiko ( Coasta de Fildeş ), M. Bonati ( Spania), L. Cal ( Italia ), R. Dreyfuss ( Elveţia ), R. Mercier ( Canada ), J. Morton ( Anglia ), J. Svenningsen ( Danemarca ) ˮ
* * *
Aşadar, în România de până mai an, maghiarii erau obligaţi să locuiască numai în anumite judeţe şi oraşe, altele fiindu-le interzise, nu aveau acces la învăţământ superior decât în număr limitat şi deseori tinerii maghiari ajungeau în lagăre de muncă forţată. Alţi vreo 300.000 de maghiari erau şomeri………
Recunoaştem ! Nimic nu se găseşte pe lumea asta în stare pură ! Nici măcar minciuna. Aşa că, textul de mai sus, fără voia autorilor mai scapă şi o urmă de adevăr. În rest, numai minciuni ! Minciuni şi iar minciuni, într-un raport, între minciunună şi adevăr, cam de 10 -1. Scor de maidan. De pe maidanul internaţional de la Geneva…
Minciuna – să recunoaştem cinstit, putea fi şi mai mare, aşa cum s-a întâmplat recent, în povestea cu blocada Irakului, ˮ sabotată ˮ de guvernul aceleiaşi Românii !….
Minciuna a devenit, în lumea ce ne înconjoară, o profesie extrem de onorabilă, o instituţie extrem de puternică ! Iar noi, naivi, ne-am închipuit că cele mai mari minciuni s-au spus la congresul al 14-lea ! Da ̛ de unde ? ! … Ceauşescu a fost un amator neîndemânatic, balcanic şi ineficient ! Nu-l credea nimeni ! Pe când în lumea bună minciuna s-a tehnologizat, este performantă la cel mai înalt nivel ! Iată, peste câteva zile, împuterniciţii Biroului Internaţional al Muncii vor veni la Bucureşti să verifice temeinicia acuzaţiilor cuprinse în textul semnat de cei 13 colaboratori ai instituţiei mai sus pomenite.
Vom ţine cititorii la curent cu desfăşurarea acestui penibil moment de colaborare internaţională.
Ion Coja
* * *
Nota redacției:
Textul de mai sus l-am găsit uitat printre hârtiile vraiște care alcătuiesc „arhiva” mea. Era la începutul lui 1990 când m-a căutat juristul Gelu Bădică, fost coleg de liceu, ajuns ministru adjunct la Ministerul Muncii. Urma să se țină la București o anchetă a comisiei venită de la Geneva să cerceteze care este situația cu persecuțiile la care sunt supuși minoritarii, în special cei maghiari.
Organizatorii discuției au convocat doi vorbitori; unul care să susțină tezele din documentul genevez, iar altul care să le combată. Gelu Bădică s-a gândit că acesta din urmă aș putea fi eu, subsemnatul, și așa am apărut în fața comisiei și rând pe rând am respins acuzațiile respective.
De maxim efect au fost informațiile aduse de mine cu privire la numerus clausus din învățământ, le-am explicat că legea asigura un număr minim de locuri pentru candidații minoritari, dar că nimeni nu-i împiedica să concureze și să intre mai mulți! Cititorii, citind documentul respectiv, își pot da seama și azi că este plin de minciuni.
După mine a urmat alt vorbitor, care a întărit în fața comisiei acuzațiile mincinoase. Mi-am ieșit din rol și am intervenit pentru a-l contrazice pe individ. Așa am aflat că îl cheamă Gabriel Andreescu și în timp s-a confirmat că este colportor de informații false și denigratoare la adresa românilor. Un estropiat jalnic, un rebut uman. Un anti-român dedicat și pasionat, obsedat.
Ion Coja
