Mestesugurile maghiare – sarbatorite la Brasov
Asociatia Culturala Apaczai Csere Janos, Consiliul Judetean Brasov si Serviciul pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale din cadrul Centrului Cultural Reduta, organizeaza la Brasov a unsprezecea editie a Zilei mestesugurilor traditionale ale comunitatii maghiare din Romania in ziua de sambata, 14 mai 2011.
Brasovul, important nod de comunicatie si renumit punct comercial in care soseau negustori din toate zonele tarii, cat si din afara ei, pastreaza si in prezent ceva din specificul de altadata.
Tematica „Zilei Mesesugarilor Maghiari†din acest an este: “Aportul tineretului maghiar din Tara Barsei la Cultura Traditionalaâ€.
Deschiderea oficiala va avea loc la Centrul Reformat „Casa Sperantei†din Brasov incepand cu ora 10.00.
In cadrul spectacolului vor fi prezente formatii de dansuri si muzica populara, de muzica folk si pop si formatii de dans sportiv din judetul Brasov.
Portul popular maghiar se afla si el sub amprenta elementelor traditionale. Costumele traditionale caracteristice localitatii studiate au fost costumul femeiesc cu rochii colorate, cu camasa alba, fusta colorata care avea ca baza culoarea gri, pe langa acestea izmene, cioareci, laibere, cizme de piele si palarii mari pe cap.
OBICEIURI MAGHIARE TRADITIONALE
„Farsangul†(Carnaval) este un alt obicei traditional maghiar. Aceasta manifestare are loc in ultima zi de Farsang, sarbatoare traditionala care incepe dupa Boboteaza si se sfarseste dupa Lasatul Secului in asteptarea primaverii este un obicei legat de invierea timpului anual. La acest ritual participa feciorii si fete care poarta diferite masti, care parodiaza in principal nunta si logodna. Mastile sunt animaliere (urs, lup) si umane (doctor, ghicitor, preot, tigan, mire, mireasa), confectionate dupa imaginatia fiecaruia. Aceasta perioada de distractii se incheie in asa numita „miercure cenusie”, in data de 21 februarie, odata cu intrarea in Postul Pastelui cu organizarea unui Bal de Farsang . Petrecerea de Farsang isi are originea intr-un ritual medieval aparut in Europa in 1126, pe care maghiarii din Transilvania l-au adoptat doar in secolul al XVI-lea.
Cel mai important dintre toate balurile era cel al Culesului Strugurilor, vestitul Szüreti Bál, organizat toamna dupa recoltarea viilor. Aceasta petrecere in cinstea lui Bachus debuta cu o parada pe strazi, in fruntea alaiului mergand un car tras de cai. Imediat dupa car mergeau lautarii, care interpretau cantece de pahar. Catva tineri imparteau vin oamenilor si le invitau la balul de peste noapte. Petrecerea tinea pana a doua zi in zori.
Sarbatoarea recrutilor recrutii: recrutii organizau un joc sambata seara inainte de a pleca in armata, pentru a-si lua ramas bun de la prieteni, prietene si de la sat. Insa dupa noile reglementari, armata nu mai fiind obligatoriu traditia nu mai exista.
Aceste obiceiuri si traditii de origine maghiara erau binevenite si sarbatorite si de comunitatile romanesti din satele transilvanene. Din pacate insa aceste traditii nu mai sunt pastrate atat de bine de catre noile generatii.
