Mastile in traditia populara romaneasca

Mastile in traditia populara romaneasca

0 88

Probabil ca nimic altceva nu poate defini mai bine spiritul unui popor decat stravechile sale traditii si obiceiuri. Turistul va descoperi in Romania un loc plin de legende, mituri si traditii pastrate de-a lungul secolelor.
Diferite momente ale anului, sarbatorile religioase – culesul, secerisul – sunt sarbatorite cu mare bucurie prin festivaluri si petreceri.
Turistii sunt fascinati de dansurile populare romanesti precum „calusarii” sau „hora” – combinand miscarile elegante si versurile satirice cu ritmurile ametitoare ale dansului. Mesajul transmis de dans ne duce cu gandul la reconstruirea vremurilor stravechi, isi vor aminti mereu emotia acelui moment unic.
De Craciun si Revelion, copiii and tinerii merg din casa in casa cantand colinde. In unele regiuni, ei danseaza purtand masti populare si strigand uraturi. In schimb, primesc fructe si placinte. Cele mai cunoscute colinde sunt Steaua, Plugusorul, Sorcova si Capra.
Concretizarea spectaculoasa a unor mituri antice legate de simbolistica animalelor, aceste manifestari reprezinta o modalitate originala de exprimare a arhaicelor asociatii rituale dintre animale si cultul cvasiuniversal al soarelui. Exista si un cuvant generic pentru aceste obiceiuri: „mascatii”. Recuzita, mastile, costumele sunt pregatite din vreme. Mai ales mastile sunt cele care vorbesc cel mai mult despre imaginatia si umorul sateanului roman. Anume mesteri s-au specializat in confectionarea lor, ele devenind cu timpul adevarate podoabe de arta populara.
In traditia romaneasca, rolul mastilor era definitoriu si extrem de important, insa acesta s-a pierdut in negura vremurilor. Doar batranii isi mai amintesc traditiile. De exemplu, la cumpana dintre ani, mastile trebuiau sa fie cat mai urite ca sa alunge duhurile rele. Capra semnifica moartea anului vechi si venirea anului nou care trebuie intampinat cu bucurie.
Confectionarea mastilor nu a fost niciodata floare la ureche. Intai se usca scheletul si pe el incepeau sa se adauge nasul si alte zorzoane, clopoteii alungau duhurile rele, mustata, dintii erau facuti din fasole sau din pene de gasca de curca sau de gaina.
Pentru confectionarea mastilor se folosesc game largi de materiale: blanuri (de oaie, capra, nutrie), lemn, tabla, arama, margele si uneori chiar si boabe de fasole. Se mai adaugau coarne de vita sau de berbec ca sa sperie duhurile rele.
Un centru renumit pentru confectionarea mastilor este in Vrancea.
Mastile in traditia populara romaneasca sunt strans legate de sarbatorile de iarna in special. In cadrul obiceiurilor de iarna, masca ocupa un rol primordial. Vatra satului este scena pe care se desfasoara jocurile populare cu masti, spectatori fiind membrii colectivitatii. Moldova este zona pastratoare a jocurilor cu masti.

COMENTARII

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.