Lasatul secului pentru Postul Pastelui (12 martie)

Lasatul secului pentru Postul Pastelui (12 martie)

0 75


Moment de sarbatoare, de bucurie si festin familiar dar si al comunitatii, ziua Lasatului de sec pentru Postul Pastelui continua sa reprezinte si astazi in viata spirituala a satenilor dar si a multor oraseni, un important prag simbolic care se impune a fi trecut intr-un context ceremonial, structurat in conformitate cu normele impuse de autoritatea traditiei.
In seara duminicii Lasatului de sec (12 martie), in multe localitati se desfasoara o datina arhaica care poarta nume diferite de la o zona etnografica la alta: „Alimori”, „Priveghi”, „Aure maore” sau „Strigare peste sat” in Transilvania, „Opait” sau „Hopaize” in Banat, iar in Muntenia datina se chiama „Urlalie” sau „Uralie”.
Cand intunericul incepe a ascunde contururile peisajului, feciorii si copiii urca cu faclii aprinse pe dealuri pentru a face Focurile si a aprinde rotile de car, invelite cu paie.


In jurul focului se aduna fete si neveste, barbati si batrani, curiosi sa afle „ce se mai striga peste sat”. Nenumarate sunt batjocurile care se rostesc acum in fata intregii comunitati, ca intr-un adevarat „tribunal satesc”. Fetele si nevestele care se fac vinovate de lene sau „fudulie” sunt nominalizate, explicandu-se cu lux de amanunte in ce le consta „naravul sau neghiobia”.
Dupa opinia specialistilor la originea obiceiului s-au aflat trei categorii de factori.


????????? Mai intai, este vorba de conservarea unei arhaice credinte de sorginte magica conform careia apropierea primaverii trebuia marcata prin ritualuri simbolice de alungare a frigului si spiritelor rele (Focurile).


????????? O alta motivatie a obiceiului se justifica din perspectiva perceptelor religiei crestine care impune pe tot timpul postului Pastelui interdictii foarte severe, de ordin alimentar si moral.


????????? Derivata din celelalte doua motivatii, cea de a treia isi are originea in concentrarea activitatilor lucrative, tocmai in rastimpul celor sase saptamani ale postului.


Aceasta perioada coincide cu declansarea muncilor de primavara pe camp iar in gospodarii femeile incep sa teasa panza, covoarele, sa brodeze iile si camasile cu care trebuiau sa se innoiasca la Paste.
Avand in vedere aceste categorii de factori care justifica structura ceremoniala a obiceiurilor practicate la Lasatul secului pentru postul Pastelui constatam ca, pentru indeplinirea diverselor secvente rituale specifice, sunt antrenati toti membrii unei familii si implicit ai comunitatii. In functie de varsta si sex, fiecare are ceva de facut. Fetele si nevestele pregatesc bucate alese si din belsug deoarece masa „trebuie incarcata” cu diverse sortimente gastronomice si in cantitati suficiente, intrucat „oamenii trebuie sa-si faca satz din fiecare mancare”, „sa le ajunga pana la Pasti”.


?


Iza M.



COMENTARII

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.