Jurnalul lui Georgel (XII)
Pfoai, m-am trezit dimineață cu capsa pusă că trebuie să fug repede la primărie că mă întâlnesc cu ăștia de la BERD și Banca Mondială, să mai băgăm una-două țari pe țeavă, că se trăiește la Brașovul meu mai bine ca în Elveția și Singapore la un loc. Sau Luxemburg. Că luxul e la mine și burgul la fraieri. Hahahaha ce îi mai fac pe prostălăi să mă voteze, le dau pe la nas cu friptura și o bag în buzunar. Exact ca la căței, am eu pe aici pe la mine pe acasă, le dau cu friptura pe la nas și le dau pâine goală să mănânce. Și câini ăștia se bucură de boi ce sunt, oi fraiere.
Ajung la primărie, las mașina la portar, să o parcheze el, asta e situația, am argați cu uniformă, fug repede în birou să îi aștept pe ăia de la BERD și Banca Mondială să vină, dau comandă de cafele și apă plată la Angelica și mă pun pe așteptat că ăștia tot timpul întârzie. Și cum stăteam eu așa și reflectam la ce gogoși să le mai torn la proști ca să mă voteze, mi-am făcut și haștag, de acum sunt și eu haștagist, haștag uniculprimarcorect, văd pe masă cheile de la una din alea patru Skoda aia de le-am avut-o eu de la RAT Brașov. Căcănarii, nu tu două BMW, nu tu Ferrari, patru coaje de Skoda. Lua-i-ar drequ de slugi, mai lipsea să-mi dea la schimb fo cinci Dacii să merg ca săracu-n râșniță.
Băăăăi ce poveste încurcată, dacă știam că am atâtea probleme le-o băgam direct în cur să nu le mai văd. Îmi trebuia și mie niște mașină, că io, de fapt, toată viața mi-am dorit doar una din aia faină, Mercedes decapotabil cum avea Bobby în serialul Dallas. Când eram la mine la țară și mă uitam la Dallas numai pentru mașina aia mă uitam. Bine, și să-i văd țâțele lui Pamela. Avea Pamela niște țâțe ca lubenițele ălea de la Dăbuleni. Dar mașina aia am visat-o toată viața de atunci. Și țâțele.
Și am tot vorbit în stânga și în dreapta ca să-mi dea și mie cineva o mașină, două, până-n patru să le folosesc. De la vreo reprezentanță, așa de reclamă, că am față de Leonardo Di Schwarzenegger, că la primărie aveam oficial buget de chei de Logan, dar ce să fac cu Loganul că trebuia să ajung des la București și acolo mă mai făceam și de căcat cu Loganul la partid. Da slugoii la BMW mi-au zis pas, deși lui Iohannis la Sibiu i-au dat una mișto, mare, limuzină, tot Mercedes la fel. Că ăia la noi n-au buget, că stai să vezi, că nu știu ce. Eu tot sunam și mă rugam de oameni, să mă înțeleagă și pe mine cineva. Și m-a auzit ăsta de l-am pus șef la RAT Brașov și a zis, șefule te ajut eu. Și eu i-am zis că vreau o mașină mică, nu autobuz, hăhăhă, de unde îmi dă el mașină mică să merg eu pe unde am treabă. ”Mică” zise prostovanul, deși acolo unde i-a mers mintea nu mai era chiar așa prostovan. Doar prostovete. ,,Mică dom șef, mică”. Ce mașină să fie? Și atunci m-am gândit și i-am zis că bă, ceva mai așa să nu bată la ochi, să nu mă scuipe lumea pe stradă că fur de la buget. Ceva așa mai limuzină, mai mare, un Passat, un BMW, seria trei nu cinci că bate la ochi, ceva limuzină da să semene cu o Octavie ceva. Cu cutie automată că la drum lung obosesc să tot calc ambreiajul. Mai pe lux modest, așa. Și ăsta a zis că știe el ce vreau și a venit cu o Skoda Superb cu cutie automată. Skoda, bine săracule, să fie am zis în gândul meu. E oarecum măricică, spațioasă, are cutie automată, nu te înjură lumea că e plin pe stradă cu Skoda, că nu e Mercedes nici BMW. Și hop mă trezesc într-o zi că mă sună că vine să-mi aducă mașina. Și a venit cu ea în dinți la primărie, și mi-a dat cheile și talonul. De fapt de patru ori ori cheile și taloanele că erau patru Skoda. Bă, zic eu, dar mașina e împrumut că n-am cum să-ți dau bani pe ea. Împrumut șefule, se poate. Și cu cheltuielile la noi, că nu se vede, cât mergi mata cu ele, doar cât consumă modestiile astea față de un autobuz? Și când termini treaba o dai înapoi, nu se vede la numărătoare acolo, le băgăm între autobuze, le dăm la casat și gata. Când am auzit, nu le-aș fi luat, dar când am văzut cum merg, mamă, mamă, Bobby din Dallas eram. Țâțele lui Pamela mai lipseau.
M-am gândit că le folosesc vreo 6 luni și după aia văd eu cum fac să le dau niște bani să nu se consemneze vreun prost de pe la DNA ceva să facă probleme, să fac să fie bine. În fine, m-am luat cu treabă și din când în când, în loc de revizie îmi aduceau alta, dar aia am aflat după, la proces, că eu mă făceam că nu știam că îmi schimbă ăștia mașina și ziceam la parchet că nu-i lăsam. Și pentru atâta lucru am ajuns eu să dau cu subsemnatul și să mă cheme pe la tribunale, să dau bani la nehaliții ăia de avocați? Pentru că am luat și eu ca tot omul o mașină, până-n patru, împrumut de la cine mi-a dat-o. Dar ce-am făcut domnule, am furat, am omorât, am dat în cap la careva? Am condus o mașină până-n patru luate împrumut că mi-a trebuit mașină și stăteam rău cu banii. Ce să mai zic, e rea lumea, rea și pricinoasă , nu încape de mine, numai să-mi scoată ochii din cap și să zică de rău. Fir-ar a dracului de mașină și cu mă-sa și cu tats-u! Că mai bine luam un Ferrari decât patru Skoda. Bengoase, da nu de nasul meu, că io am sentimentul fin.
În fine, au venit ăia de la BERD și de la Banca Mondială. Ce băieți, ce înțelegeri, ce traiste le-am mai făcut și ăstora, și ce chefuri și chiolhanuri am mai tras cu ei pe la Viorel prin Poiană. Aoleu în 4 labe ieșeam cu ei de acolo la 4 dimineața. Păi nu mă ajută ei acuma? Că doar sunt băieți deștepți! Acum scot ei din buzunar 2-3 pasaje să treacă calea ferată la Bartolomeu, și pasaj peste gară și parcări pe sub pământ.
Desenate frumos pe hârtie ca spitalul și polivalenta. Șantier fac tot Brașovul, Bumbești-Livezeni fac, să se vadă că muncim, că facem progres la oameni să se simtă bine în orașul meu. Când am văzut ce proiecte mișto facem pe hârtie, că sanchi să le faci pe bune, mai vedem noi la următoarele alegeri, mi-a mai mai venit inima la loc. Am material de prosteală încă 4 ani, să pună botul tot fraierul de votant slugoi puturos, hoț și bețiv.
Lasă așa pune ștampila pe mine că e bine, că panseluțe și asfalt la toată lumea, bineeee la toată lumea, nu ca proștii de la PSD de mai dau și acuma un ulei și o găleată de gunoi cu sigla partidului să se știe de unde, de-i închid ăștia pe capete! Nu, finuț cu aburitul de fraieri, da tot din banul public.
Ies acum în presă cu sistemul de monitorizare și control al traficului auto din Brașov de vă ia dracu pe toți dacă mai ieșiți din casă pe stradă cu mașina. Ecologist am devenit. Vă pune mandea la semafoare inteligente și sisteme de monitorizarea a parcărilor de n-a văzut capitala Franței, Bangkokul, așa ceva că tot vreți aer curat moca. Aer curat moca de alegeri vă dau băăăăăi manțocarilor neștiutori de carte. Să se vadă cine e tata vostru aici la primărie! Neam de oieri brăneni care sunteți, papagalilor! Și o să stați ca sclavi în stație la iarnă în frig când o să veniți să vedeți că v-am făcut iar brad de Crăciun de parcă pe Tâmpa cresc doar palmieri. Da așa e cu fomistu. Se gudură la sclipici! Și vă fac și parc la Rulmentul, să vă plimbați cu trotinete de închiriat printre ruinele fabrici la capătul Brașovului să nu mai plângeți că nu aveți parcuri băăăăi, prin ruinele industriei brașovene să vă plimbați ecologic, fomiștilor care sunteți. Și toate ăstea pe fonduri nerambursabile, să nu mai cârâie nimeni că sunt bani de la buget. Mucles! De la buget pe bani grei doar panseluțe și asfalt. Că așa vreau eu, așa e bine!
Hai că am plecat la o ciorbă cu băieții de la BERD și Banca Mondială, nu mai vin azi la muncă. Pe Gabor și pe Oprică i-am trimis cu Adiță Cejeu pe teren și cu Duțu să îi păzească să nu zică de rău de mine. Că ăștia, Oprică Gabor și Duțu sunt băieți fini, se înregistrează între ei și îmi dau înregistrările separat să îi verific ce zic. Da cred că știu că se înregistrează între ei de aud numai osanale de nici nu mai am nevoie de hârtie igienică când merg la baie. Apropo, mi se făcuse dor de tinerețe și mi-am tras zilele astea un weceu turcesc în fundul curții, fără canalizare.
Oricum, lumea e pe stradă la campanie să mă fac primar în continuare, toate bune la toată lumea, că mai târziu mergem la emisiunea mea de la Mix TV și îi invit pe Onelia și pe Adiță Ceje, că am găsit cum să-l fac pe ăsta cum m-a făcut el cu mălaiul de la Sică Mandolină. Că n-am uitat-o pe asta cum mi-a trecut valiza de bani prin portmoneu și io nici n-am simțit. Lasă că trec alegerile și-l fac pe Adiță Cejeu șef la Pocreaca din Găgăuzia că și acolo e aer și oameni cu nevoi.
Hai vă pupă tata, vedeți ce votați că vă ia mama dracului, trimit locala peste voi, că presa am cumpărat-o de mult.!
Jorhe de Buruienesco
Bun și adevărat episodul.