INS a publicat Ancheta Structurală in Agricultura românească – e mult loc de mai bine!

O sinteza a rezultatelor  anchetei structurale pot fi citite aici.

Printre apectele semnificative constatam ca agricultura romaneasca inca se confrunta cu fragmentarea terenurilor (rezultat al promovarii si aplicarii defectoase a legilor retrocedarii in domeniul proprietatii agrare n.r.), fapt ce ii impiedica pe fermieri sa isi valorifice in mod eficient productia.
Desi in UE media terenurilor detinute de un fermier este de 16 hectare, in tara noastra este mai mica de patru hectare. Ministrul agriculturii, Petre Daea, crede insa ca demersul de a concentra terenurile agricole in ferme mari are limite in Romania din cauza reliefului.
Fără îndoială finalizarea Anchetei Structurale este un lucru bun, dar la aceasta trebuie adaugata o strategie nationala în domeniu, ce ar trebui sa fie o dominanta in securitatea nationala, la care clasa politica trebuie să fie obligată să conlucreze. 

Iata cateva date sintetice retinute din datele prezentate:

• Romania are o suprafata agricola utilizata mai mica decat cea a Frantei, Spaniei, Marii Britanii, Germaniei sau Poloniei, dar mai mari decat cea de care dispune Italia, Ungaria sau Bulgaria.

• 60% din suprafata agricola utilizata a Romaniei (8,2 mil. ha) o reprezinta terenul arabil, iar din aceasta suprafata circa doua treimi sunt folosite pentru culturi de cereale. Astfel se face ca Romania este unul dintre cei mai mari 10 exportatori de cereale din lume

• Desi cea mai mare parte a suprafetei cultivate este utilizata pentru cereale, acestea genereaza mai putin de 25% din valoarea productiei agricole totale

• Ponderea agriculturii in Produsul Intern Brut al Romaniei a scazut constant in ultimii 20 de ani. De la 22,6 in 1993 la sub 4% din PIB in 2016. Aceasta scadere a venit pe fondul transformarii structurale a economiei romanesti (a se citi distrugerea programata a industrie n.r.), de la o economie preponderent industrial-agrara, la una bazata in principal pe servicii.

• Desi contributia agriculturii la PIB este in scadere, Romania are in continuare cea mai mare pondere a sectorului agricol in structura PIB dintre toate tarile din Uniunea Europeana, de 3 ori si jumatate mai mare decat media europeana. In plus, agricultura angajeaza un sfert din populatia ocupata si circa 27,3% din populatia activa a Romaniei, de peste 6 ori mai mare decat media europeana

• Ponderea fortei de munca din Romania ocupata in agricultura are o valoare destul de apropiata de cea inregistrata in 1992, desi ponderea agriculturii in PIB a scazut de peste 4 ori in aceasta perioada, semnaland pierderi importante de eficienta.

• Daca luam in considerare valoarea adaugata bruta la hectar, Romania se situeaza tot pe una dintre ultimele pozitii, aceasta fiind in jur de 600 EUR/ha (2013). Prin comparatie in tarile din Europa de Vest valoarea adaugata bruta la hectar depaseste 1.000 EUR/ha.

• Aproximativ 85% din totalul fortei de munca din agricultura este nesalariata – lucrand pe propriile exploatatii agricole de subzistenta. Prin contrast, ponderea medie a lucratorilor nesalariati din sectorul agricol in UE este de 72%, iar in unele state chiar cu mult mai redusa (Spania- 50.%, Franta – 63.1%, Germania – 55.8% ).

Randamentele Romaniei sunt in urma mediei europene la productie de grau si de porumb, iar Romania este depasita de multe tari din Europa Centrala si de Est la acest capitol.

Posibile solutii venite prin politici publice in zona agriculturii:

• 1. Optimizarea dimensiunii exploatatiilor agricole prin inregistrarea proprietatilor in sistemul national de cadastru, introducerea unei dimensiuni minime comerciale si a unor masuri fiscale tintite.

• 2.  Cresterea gradului de capitalizarea exploatatiilor agricole prin facilitarea accesului fermierilor la credite prin mecanisme de garantare a creditului agricol, stimularea utilizarii sistemelor de irigatii si modernizarea acestora, facilitarea accesului la fonduri europene si nationale relevante.

• 3.  Cresterea gradului de pregatire profesionala a fermierilor prin modernizarea si promovarea invatamantului profesional si tehnic agricol, cresterea gradului de implicare a tinerilor in agricultura prin implementarea unor scheme de sustinere a acestora.

• 4. Reducerea evaziunii fiscale din sectorul agricol prin licentierea depozitarilor de cereal, optimizarea taxarii in sectorul agricol,  masuri reglementare de reducere a evaziunii fiscale.

• 5. Dezvoltare rurala durabila prin adoptarea ultimelor inovatii din alte tari europene prin integrarea verticala si orizontala a activitatilor exploatatiilor si formarea de clustere rurale, promovarea fermelor ce pun accent pe impact ecologic redus si generare de energie sustenabila, promovarea unor modele moderne de gestionare a fermelor pentru a creste valoarea adaugata in agricultura, prin metodologii de rotatie sau diversificare a recoletelor dar si prin aplicatii de IT sau de robotica, promovarea inovarii prin colaborare intre universitati, entitati publice si private.