Inflatia 2011/2012 in scadera de la 3,3 la 3 procente!

Inflatia 2011/2012 in scadera de la 3,3 la 3 procente!

0 85

Mugur Isarescu, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), a prezentat luni Raportul trimestrial asupra inflatiei, document care evalueaza contextul macroeconomic recent, analizeaza perspectivele inflatiei si identifica principalele provocari si constrangeri cu care politica monetara se va confrunta in perioada urmatoare.
Rata anuala a inflatiei a coborat in luna septembrie la 3,45%, intrand astfel in intervalul tintit de BNR pentru acest an. Banca Nationala a Romaniei a revizuit in scadere prognoza de inflatie pentru finalul acestui an de la 4,6% la 3,3%, iar proiectia pentru anul viitor a fost redusa de la 3,5% la 3%, a declarat Mugur Isarescu, guvernatorul BNR. El a mai aratat ca rata inflatiei va continua sa scada in lunile urmatoare, putand ajunge la 2% in luna martie. In ceea ce priveste rata inflatiei din cel de-al treilea trimestru, aceasta a scazut substantial, „chiar mai mult decat am anticipat”.
Raportul era asteptat pentru a finaliza cadrul bugetar pentru 2012, participarea guvernatorului pentru prezentarea nu a mai fost amanata in ciuda unei viroze.

Cele mai importante declaratii ale lui Mugur Isarescu:
• In trimestrul trei, rata inflatiei a scazut substantial. Putem spune ca a scazut mai mult decat am anticipat si a intrat in interiorul benzii de variatie
• Inflatia anuala a suferit in ultimele 16 luni socuri puternice, in special din cauza majorarii TVA
• Rata medie anuala a inflatiei are o evolutie mai lenta, se ajusteaza mai lent. Observam ca ea inca se situeaza peste 6%
• Dezinflatia pronuntata din trimestrul III a fost determinata de trei factori: preturile volatile ale produselor alimentare, deficitul de cerere si atenuarea tensiunilor pe piata materiilor prime
• In sensul cresterii preturilor au actionat majorarile unor preturi administrate si deprecierea monedei nationale
• In septembrie putem spune ca preturile s-au situat sub nivelul care poate fi considerat startul ciclului de crestere anterior
• Dinamica cererii de consum ramane favorabila dezinflatiei
• Observam un reviriment al economisirii. Economisind mai mult este insa afectat consumul
• Rata somajului ramane mare. Gradul de ocupare are inca o crestere slaba
• Situatia economica actioneaza in continuare in sensul trenarii cererii de consum
• Datele ne arata ca cererea de consum are tendinta sa ramana in general slaba. Comenzile noi in industrie au o evolutie neconvingatoare, iar soldul conjunctural are un reviriment slab
• Presiunile inflationiste pe plan international actioneaza in favoarea unui proces inflationist. Cam toate grupele mari de materii prime care ne-au ingrijorat in primavara stagneaza, ma refer la materii prime si alimente
• Situatia financiara din Europa actioneaza cu efecte vizibile asupra cursului de schimb. In Romania volatilitatea a fost relativ limitata, daca o comparam cu situatia din Polonia sau Ungaria. Am fost mai apropiati de ceea ce s-a intamplat in Cehia
• Anticipatiile inflationiste in Romania raman, in ciuda scaderilor masive de preturi, mai mari decat in celelalte tari, dar sunt in scadere, ceea ce inseamna ca increderea in procesul dezinflationist se instaureaza mai lent
• Rata dobanzii de politica monetara este posibil sa fi contribuit la acest lucru. Publicul se intreaba daca BNR stie ceva atunci cand tine dobada. Si acesta a fost un motiv pentru care am decis sa reducem dobanda, in ciuda situatiei din Grecia
• CORE 2 ajustat a scazut dupa ce efectul de baza al TVA a disparut. Continua sa scada, ceva mai lent insa. Motivatia o constituie marfurile alimentare
• Pana spre primavara anului viitor va continua caderea preturilor pentru ca efectul de baza continua. Este posibil ca prin martie sa ajungem la o inflatie de 2%, poate chiar mai putin
• Apoi tot efectul de baza ne va impinge ceva mai in sus in vara, dupa care ne vom stabiliza
• Avem pe orizontul proiectiei amplitudini destul de mari
• Probabil ca inflatia va fi chiar mai mica decat in media europeana
• In octombrie-noiembrie cresterea lunara a preturilor va fi de circa 0,5% din cauza cresterii preturilor la energie
• BNR a redus prognoza de inflatie pentru 2011 la 3,3%, iar pentru 2012 la 3%
• Avem o deviatie PIB ceva mai accentuata, cu alte cuvinte cresterea economica va fi ceva mai mica din cauza cererii externe si acest lucru favorizeaza dezinflatia
• Impulsul fiscal ramane prociclic
• Conditiile monetare sunt mai stimulative, pentru ca inflatia este in scadere. Pe de alta parte, pentru ca inflatia este in scadere si noi reducem dobanda, dobanda reala ramane substantiala si ne ajuta in procesul de dezinflatie
• De cinci saptamani BNR ofera lichiditate in piata. In fiecare luni oferim lichiditate pietei, pentru a dovedi ca nu avem o problema cu lichiditatea. Avem exces general de lichiditate, dar unele banci nu au acces la lichiditate. Ca sa linistim lucrurile am luat aceasta decizie, insa global nu avem o lipsa de lichiditate
• Fata de proiectia anterioara, CORE 2 este mai scazut
• Pe termen scurt avem riscuri echilibrate in ceea ce priveste inflatia
• Pe termen mediu, tindem sa credem ca avem un dezechilibru si exista riscul de abatere in sus fata de prognoza de baza, insa riscurile sunt sensibil atenuate fata de august
• Risc de abatere in sus avem in ceea ce priveste cursul
• Consolidarea fiscala – avem un echilibru. Masurile anuntate de guvern sunt peste asteptarile noastre, insa anul viitor avem un an electroral
• In sedinta CA de saptamana trecuta am hotarat reducerea ratei dobanzii de politica monetara de la 6,25% la 6%
• In cazul Romaniei, cresterea masei monetare a reflectat un proces de remonetizare si s-a suprapus pe cresterea economica si se suprapune cu un proces de dezinflatie evident
• Avem elemente de curs si de crestere economica in model, pe care nu le dezvaluim. Sunt dedicate strict prognozei. Pot sa va spun doar ca nu avem o modificare a cursului fata de prognozele anterioare – suntem in zona, iar in ceea ce priveste cresterea economica ne situam la nivelul de 2 si ceva procente
• Vrem ca acest proces de dezinflatie sa se consolideze
• Factorul extern a devenit un factor important. Miscand rata de dobanda nu vrem sa stricam alte lucru, pentru ca ele se pot strica foarte repede. De stricat echilibrele este foarte usor, de revenit la ele este mult mai greu
• Ne uitam la un complex international care este foarte complicat
• Cum se pot strica lucrurile: unii analisti au spus ca reducerea dobanzii este prea mica, prea tarziu. Presa internationala a spus ca este mai degraba o surpriza, avand in vedere situatia din Grecia
• In ianuarie (sedinta CA a BNR din ianuarie – n.r.), situatia internationala si situatia fluxurilor de capital va conta foarte mult. Spun situatia fluxurilor de capital si nu cursul pentru ca nu vreau sa dau impresia ca tintim cursul. Ne uitam la situatia de pe piata si nu vrem sa o stricam datorita unor miscari nechibzuite
• Noi observam din partea exportatorilor si a importatorilor semnale pozitive. Consideram ca evolutia leului a fost favorabila depasirii crizei. Leul ne-a ajutat in acesti doi ani si jumatate, a fost in echilibru
• Nu validam niciun punct (in ceea ce priveste cursul de schimb – n.r)
• Nu am validat nimic la 4,3, nici la 4,1, nu vom face nimic nici la 4,33.
• Nu vedem o miscare imediata din partea bancilor comerciale in ceea ce priveste dobanda. Corelatia intre ratele de dobanda intre banca centrala si cele comerciale exista, canalele de transmisie functioneaza, dar el a fost uneori mai slab. Dobanzile practicate de bancile comerciale sunt in jurul dobanzii noastre
• Ce inseamna canalul de transmisie? Daca bancile de la Bucuresti au o relatie tare cu bancile mama, adica le-au alimentat din belsug, relatia cu BNR era mai slaba. Pe masura ce relatiile cu banca mama slabesc, relatia cu BNR se intareste
• Bancile comerciale mai trebuie sa se uite la niste lucruri extrem de importante: bancile mama nu mai sunt atat de generoase. Nu retrag banii, dar nu le mai asigura ca la scadenta le vor reinnoi
• Relatia dintre bancile subsidiare de la Bucuresti cu bancile mama influenteaza foarte mult nivelul dobanzii
• Treptat, ceea ce va face BNR in legatura cu dobanda se va transmite la dobanzile la credite si in mai mica masura la dobanzi, pentru ca bancile au nevoie sa isi echilibreze in timp resursele cu creditele
• O reducere mai puternica (a dobanzii de politica monetara – n.r.) ar rupe trei echilibre: ne-ar scoate dintr-un comportament normal al unei banci centrale. Cand reduci cu mai mult de 0,25 pp apare intrebarea fireasca. Pe ce se bazeaza BNR?
• Al doilea lucru ar fi ca nu le-am da bancilor suficient timp pentru a-si echilibra lucrurile, pentru ca au o intreaga bucatarie de echilibrat
• Al treilea lucru care ar fi stricat ar fi fluxurile de capital. Nu avem nevoie sa stricam lucrurile pentru a ne arata curajosi
• Momentul in care luam masurile e la fel de important
• Hai sa depasim alegerile, sa se mai apropie termenul si daca lucrurile nu se clarifica in zona euro mai avem timp de a schimba termenul de a trece la moneda euro. Eram una dintre putinele tari care nu aveam comitet interministerial de trecere la euro. Sunt aspecte juridice, culturale, tehnice
• Am dat un exemplu. Pentru trecerea la euro ar fi nevoie de vreo 3-400 de tiruri cu euro si o cantitate de vreo 3-4 ori mai mare cu moneda care trebuie stransa si distrusa
• Avem vreo 3-4 ani sa analizam momentul. Nu vad avantajul sa discutam acum

COMENTARII

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.