In Covasna si Harghita,
DISPAR ROMANII !!
Centrul pentru Studii in Probleme Etnice al Academiei Romane, impreuna cu studenti si cadre didactice de la Universitatea din Bucuresti si de la Universitatea din Craiova au intreprins, in vara anului 2011, in judetele Harghita si Covasna, o cercetare privind relatiile interetnice si comunitare romano-maghiare, accentul accentul punandu-se pe problematica potentialul comunitar romanesc.
Inca din Preambul se subliniaza : Judetele Harghita-Covasna stau sub semnul unei urgente, urgente mute, pentru ca nimeni dintre cei care ar trebui sa vegheze asupra integritatii comunitatii nu isi asuma vreo reactie. Urgenta muta reprezinta sentimentul colectiv al neputintei, corelat cu sentimentul abandonului – a retragerii statului roman din societate. Este un sentiment de substrat, identificabil prin cercetarea calitativa intreprinsa.Urgenta si abandonul, pe de o parte, credinta ortodoxa care „ii mai tine”, pe de alta parte, compun cadrul simbolic al existentei comunitatii minoritare romanesti. Institutiile publice raspund altor sarcini: organizeaza satisfacator cotidianul, dar prioritatile de fond sunt ale altei comunitati. Minoritatea locala romaneasca este incurajata sa-si uite prioritatile ca si comunitate.
Majoritarii maghiari isi supraintaresc comunitatea sub umbrela Geopoliticii maghiare a Bazinului carpatic, in timp ce minoritarii romani, lipsiti de suportul general al societatii si al Statului propriu se masifica, raman fara comunitate. Principalul instrument al acestei geopolitici este puterea simbolica. Subordonat acestei geopolitici este un complex de actiuni administrative, economice si educationale. „Ei ridica statui aproape oricarui ungur care a contribuit la cultura maghiara !”.
. Noile disparitati trimit la slabirea grava a vietii comunitare pentru minoritatea romaneasca si la transformarea comunitatii majoritare maghiare intr-o comunitate dominanta, de tip ideologic. Precizam ca prin supraintarirea comunitatii dominante intelegem depasirea stadiului in care principala preocupare este prezervarea, cultivarea identitatii: se intra in etapa unei noi formule statale! Supraintarirea comunitatii etnic dominante se axeaza pe suport logistic strain fara intrerupere, dispus in adancimea proceselor sociale. O serie intreaga de studii stiintifice de teren, foarte detaliate, sistematice si de durata, impreuna cu lucrari punctuale de istorie, marketing, geografie etc. ne indreptatesc la aceasta concluzie. In oglinda cu aceste preocupari am constatat absenta aproape totala a preocuparilor din partea statului roman si a societatii civile de a cunoaste problematica spatiului si de a oferi raspunsuri in plan strategic-national. Astfel, pe de-o parte, majoritarii din cele doua judete au in fundal puterea simbolica, prezenta peste tot in ecologia locuirii, in special in spatiul scolar, administrativ. Pe de alta parte, ceilalti, romanii, se transforma din comunitate simbolica in minoritate statistica.
Romanii au statutul de natiune tolerata, iar sentimentul asociat este teama. Astfel, etnicii minoritari sunt incurajati prin frica nespecifica si prin cultivarea unui pragmatism partial, suspendat deasupra identitarului etnic propriu, sa-si uite determinantele colective ale identitatii. Dincolo de aceasta, exista un ansamblu de vecinatati care functioneaza acceptabil, chiar foarte bine in unele zone. Nici nu poate fi altfel, vecinatatea reclama intrajutorarea.
Singurele formule institutionale care mai protejeaza viata comunitara romaneasca sunt Biserica si Scoala. Biserica ortodoxa are insa nevoie de mult mai mult suport logistic in teritoriu, in timp ce scoala isi pierde treptat rolul, fiind la indemana autoritatilor locale neromanesti! In acest timp, comunitatea maghiara functioneaza prin incadrarea comunitatilor locale in ideologia expansionara a „bazinului Carpatic”. Comunitatea naturala, axata pe vecinatate si intrajutorare devine principalul suport pentru transformarea administratiei si economiei locale pe criteriu etnic (maghiarizare).
In arealul Harghita-Covasna exista doua tipuri de energii dominante:
Afirmarea comunitatii imaginate maghiare prin ideologizare la nivelul comportamentului satesc, de vecinatate, a relatiilor interetnice. Fenomenul este deja profund si se poate observa in practicile demografice de la nivel comunitar: la tara, unde se presupune ca intrajutorarea cotidiana, vecinatatile sunt puternice, cei mai multi capi de familie au tinut neaparat sa-si inregistreze copilul ca fiind maghiar.
Subsumarea etnica a comunitatii romanesti, prin disponibilitatea vorbitorilor de limba romana de a-si „darui” identitatea, in special prin casatorie. Fenomenul ia forma dizolvarii etnice acolo unde comunitatea romaneasca este deja slabita, fiind incapabila de concentrare demografica, sociala etc.Aceasta inseamna ca, in spatiul de contact intre cele doua comunitati vecinatatea sta sub semnul ideologiei „etniei dominante”.
Desi romanii sunt covarsitor majoritari in Romania, datorita configuratiei administrative, educationale, economice si politice din judetele Harghita si Covasna, romanii au acolo statut de facto de minoritate locala ! Pe langa discriminarea negativa la care sunt supusi in plan local, populatia romaneasca din cele doua judete este discriminata negativ chiar in mass media si politica nationala, in sensul ca nu are acces la exprimarea intereselor si problematicii sale.
