Din istoria sasilor pe meleaguri ardelene.
In anul 1211, Ordinului Cavalerilor Teuton i s-a daruit de catre regele Ungariei, pentru a sta pavaza atacurilor din rasarit, Tara Barsei printr-un hrisov in care gresit se mentiona ca tinutul este”deserta et inhabitata” ( pustiu si nelocuit). Dovezi care infirma aceasta exprimare sunt denumirile localitatilor gasite aici si descoperirile arheologice, doveditoare a unei vechi existente romanesti pe aceste meleaguri.
Impreuna cu Ordinul au venit in Tara Barsei si o serie de colonisti germani, in mai multe valuri de-a lungul celor 14 ani de stapanire a Ordinului. Acestia s-au asezat, in buna intelegere, printre populatia bastinase.
Din pacate, datorita unei organizari superioare, sasii au dobandit o superioritate asupra populatiei romane, de confesiune greco-orientala, i-a obligat pe acestia sa dea clerului catolic, incepand cu finele sec.14, zeciuiala.
Ce pare demn de mentionat este faptul ca, dintr-un hrisov datand de la 1213, rezulta ca in acest tinut nu existau, la acea vreme, unguri sau secui.
Tot din cronici reiese faptul ca prezenta unui numeros cler catolic lasa sa se deduca si un mare numar de colonisti, ocupanti ai unei mari parti a teritoriului de langa munti.
Aceasta populatie germana pare sa fi venit din stanga Rinului, aceasta deducandu-se din denumirile date localitatilor proaspat infiintate cu nume din acea zona a Germaniei.
Se pare ca imigrarea a continuat, dovada fiind dezvoltarea cetatii Brasovului.
Deoarece aceasta colonizare a avut initial scopuri militare, de aparare, explica si faptul ca localitatile nou infiintate s-au ridicat pe drumurile principale ce strabateau Tara Barsei.
Sasii stabiliti in Tara Barsei si-au impartit teritoriul colonizat in scaune. Acestea erau:
– scaunul Kron (“
– scaunul Marienburg – Feldioara (Feldioara, Rotbav, Halchiu)
– scaunul Tartlau- Prejmer (Prejmer, Harman, Sanpetru)
– scaunul Rosenau – Rasnov (Rasnov, Cristian, Ghimbav)
– scaunul Zeiden – Codlea (Codlea, Vulcan, si, probabil, doua trei catune din imprejurimi)????
Fiecare din aceste scaune, numite si centurii, erau obligate sa construiasca o cetate, sa o intretina si sa o apere. In cronici se vorbeste despre aceste cetati inca de prin anii 1220-1230.
Aceste scaune au fost reorganizate pe la sfarsitul sec.14.
Populatia romana din tinut isi avea propriile asezari si propria organizare, avand in frunte un “sande”, corespondentul judelui de la sasi, denumirea venind probabil de la “osanda, a osandi”, si acesta cu radacini in latinescul “sindicus”.
Comunitatile romane, sasesti si, mai tarziu, unguresti, formau parti ale “Comitatus Brassoviensis”, care si-a pastrat forma pana prin sec.15.
Din pacate, aceste prime file ale istoriei brasovene si a Tarii Barsei mai prezinta inca o serie de lacune care, speram, vor fi cat mai curand completate de cercetarile arheologice si descoperiri de documente.
Dan Bota???
