De ce politica nu poate rezolva problema actualei societăţi?
Sunt mulţi naivi care cred că problemele pe care le întâmpinăm pot fi rezolvate „pe calea scurtă”, adică prin intermediul unui partid politic. Azi voi face un experiment, pornind de la credinţa unora că politicul ar putea rezolva problemele actualei societăţi. Şi cum altfel pot începe experimentul dacă nu pornind de la cele mai bune ipoteze posibile. Să începem.
Ne-am trezit dimineaţa. E o nouă lume, clar. „Partidul Nostru”(PN) a cştigat zdrobitor alegerile, ocupând peste 85% din locurile Parlamentului. De asemenea, „Preşedintele Onest” a fost votat în proporţie de peste 90%. Absolut toţi membrii PN sunt oameni verificaţi, având ca unic scop întoarcerea ţării la normalitate. De aceea propun reforme profunde, însă înainte de a începe pornesc o largă consultare populară.
„Am dori să revenim la normalitate” – declară liderii. Pentru aceasta trebuie găsită o cale comună pentru a îndeplini aşteptările oamenilor. Problema vine de la o dilemă profundă, nerezolvată încă: unii oameni ar vrea să se reîntoarcă la viaţa simplă, naturală, fără intruziunile tehnologiei, alţii, din contră, militează pentru un amestec minor al tehnologiei, în timp ce un alt grup susţine că dacă se renunţă la tehnologie ţara nu va mai avea absolut nicio şansă şi va fi distrusă. Până la urmă lumea decide ca fiecare grup să fie lăsat să acţioneze cum crede de cuviinţă, cu obligaţia ca niciunul dintre grupuri să nu se amestece în treburile celorlalte.
Zis şi făcut. Ţara s-a împărţit în trei. Tradiţionaliştii s-au întors la pământ, ceilalţi au rămas în oraşe, împărţindu-şi îndatoririle în funcţie de gradul de tehnologizare necesar. O perioadă toate au mers bine, doar că au fost observate tot felul de probleme perturbatoare. Spre exemplu, la periferia marilor oraşe s-au dezvoltat grupuri infracționale care au început să creeze probleme. afuri, trafic de carne vie, droguri s.a.m.d. „Grupul Tehnologic”(GT) vine cu o propunere de îmbunătăţire: instalarea de camere de supraveghere. „Grupul mai puţin Tehnologic”(GmpT) spune că nu-i OK, dar problemele se înteţesc şi, până la urmă, cele două grupuri se pun de acord în privinţa instalării de camere de supraveghere.
Activitatea infracţională scade, dar, peste o perioadă, încep să apară sabotaje la sistemul de supraveghere. Şi, din nou, reapar problemele grave. Din nou, „Grupul Tehnologic” vine cu o propunere: upgrade-un sistemului de supraveghere astfel încât acesta să deţină şi câteva facilităţi de inteligenţă artificială. „Grupul mai puţin Tehnologic” nu prea e convins, dar până a urmă acceptă propunerea GT. Se instalează o generaţie nouă de camere de supraveghere, interconectate şi spuervizate de un server performant.
Algoritmi de ultimă generaţie alertează poliţia în momentul în care observă „semne de violenţă”. Poliţia nu trebuie să intervină, dar îşi poate deplasa echipajele mai aproape de zonele suspecte. În acest fel, la apariţia unui incident, poliţia intervine eficient şi restabileşte ordinea.
Succesul este deplin. Doar că infractorii învaţă să păcălească sistemul. Îşi pun măşti foarte realiste şi nu li se mai pot citi detaliile feţei. Astfel, în sistemul de supraveghere apar probleme masive: acelaşi om e observat în acelaşi timp în mai multe locuri. De asemenea, sporeşte numărul de necunoscuţi în oraşe.
Până la acel moment, în oraşe erau acceptaţi „necunoscuţii” deoarece aceştia proveneau dintre Tradiţionaliştii care aprovizionau pieţele pentru a-şi vinde produsele. Doar că problemele se înteţesc. GT ajunge la concluzia că e nevoie de o identitate unică a fiecărui cetăţean sub forma unui chip implantat sub piele. Astfel, fiecare cetăţean ar fi identificat în mod unic şi, în paralel cu sistemul de supraveghere, infracţionalitatea s-ar reduce la zero. Cu chiu cu vai, atât GT cât şi GmpT pică de acord, doar că mai e o problemă. Tradiţionaliştii nu vor să-şi implanteze chip. Mai mult, acuză că a sporit numărul de survoluri ale unor drone despre care nu li s-a spus nimic. Prima dată sunt luaţi în râs, dar în justiţie începe un proces împotriva GT deoarece Tradiţionaliştii au venit cu proba: o dronă de-a sistemului prinsă neautorizat peste terenurile lor. În timpul procesului se dovedeşte că drona fusese trimisă pentru a urmări un infractor care se refugia în zona Tradiţionaliştilor. Însă, iese la suprafaţă că, în mod secret şi absolut neautorizat, GT a monitorizat mişcările Tradiţionaliştilor pentru a putea prinde mai uşor infractorii care încercau să se refugieze la Tradiţionalişti.
Chestiunea împarte scena politică. Apar confruntări în interiorul PN. Preşedintele iese şi cere o anchetă amplă a întregii structuri a statului deoarece Tradiţionaliştii au exact aceleaşi drepturi, iar prin intruziunile GT li s-au încălcat drepturile. Mai mult, PN votează o lege prin intermediul căreia este absolut interzisă orice supraveghere în zonele ocupate de tradiţionalişti. Lumea se pacifică, dar problema infracţionalităţii rămâne. Până la urmă se decide implantarea chipurilor de identificare tuturor celor din GT şi GmpT, iar pentru tradiţionalişti să se elibereze nişte acte cu chip care trebuie obligatoriu să fie folosite atunci când intră în oraşe, cu obligaţia ca, în cazul furtului sau al pierderii, să se anunţe imediat autorităţile pentru a se elibera documente noi şi a dezactiva chipurile de pe actele furate.
Din nou s-a instaurat liniştea. Doar că GmpT s-a trezit în faţa unei alte realităţi. Toate posturile importante erau ocupate de cei dei din GT. Mai mult, copiii lor visau să meargă spre GT deoarece acolo erau joburile mai bune. Treptat, se produce o debalansare a PN. GT din PN devine cel mai puternic. GmpT e insignifiant, astfel încât puterea e împărţită între GT şi Tradiţionalişti. Însă situaţia nu e rezolvată. Cei din GT spun că ei sunt responsabili pentru un procent de peste 60% din PIB şi că ei asigură apărarea statului. De aceea cer mai multă putere de decizie. De partea cealaltă, Tradiţionaliştii spun că deja au puterea de partea lor întrucât ocupă majoritatea instituţiilor statului, Tradiţionaliştii având acolo mai mult un rol de supraveghere pentru apărarea cetăţenilor pe care-i reprezintă.
Din nou, dinspre cetăţeni vin plângeri.
Mulţi dintre Tradiţionalişti nu mai pot intra în oraşe deoarece îşi uită actele acasă sau le pierd şi eliberarea noilor acte e greoaie. Reclamă faptul că celelalte grupuri pot să vină în zonele lor fără probleme în timp ce lor le e redusă libertatea de mişcare.
De asemenea, s-au răspândit zvonuri conform cărora mişcările Tradiţionaliştilor ar fi urmărite prin satelit. Iniţial sunt luaţi în râs, dar nişte documente scăpate stârnesc iar scandalul. Se vede clar că, în mai multe rânduri, zonele Tradiţionaliştilor au fost scanate. Poliţia vine cu dovada că scanarea s-a făcut pentru identificarea unor infractori care se refugiau acolo. Doar că legea spune clar că nu au voie să fac asta.
Aşa apare sciziunea în PN. Cei din GT îi fac proşti pe Tradiţionalişti. Tradiţionaliştii, de cealaltă parte, arată spre GT: cum e posibil ca după atâtea eforturi şi chipări tot mai sunt probeme cu infracţionalitatea în oraşe? Cum se face că în zona tradiţionalistă fenomenul e marginal şi nu se cheltuieşte nici o fracţiune din cât se cheltuieşte cu sistemul de supraveghere?
Apar dinspre zona GT propagandişti vocali care spun că ţara e condamnată la subdezvoltare din cauza Tradiţionaliştilor. Că legile care-i protejează împiedică dezvoltarea. Preşedintele intervine şi cere o mediere. Însă puterea e debalansată. GT e mult mai mare. În plus, GT e aliniat la standardele mondiale. Se fac eforturi pentru mediere, însă apele se tulbură în momentul în care un reprezentant al GT iniţiază un amendaent la Legea Supravegherii conform căruia este îndreptăţită scanarea întregului teritoriu pentru prinderea infractorilor.
Tradiţionaliştii protestează, dar cei din GT spun că nu sunt afectaţi întrucât ei nu au chip-urile implantate, deci nu sunt scanaţi. În ciuda protestelor, amendamentul trece. Tradiţionaliştii simt o transpiraţie rece pe spate. Deja structura Parlamentului s-a schimbat. O parte dinre parlamentarii GT fac o formaţiune radicală, care promite chiparea întregii societăţi. Doar ăsta e standardul mondial.
Se organizează alegeri pe care radicalii şi GT le câştigă la scor. Tradiţionaliştii sunt un grup minoritar. De-aici puteţi dezvolta singuri!
Dan Diaconu
Sursa: trenduri.blogspot.com
