Credinte populare de luni pana duminica

Credinte populare de luni pana duminica

0 68

Potrivit credintelor populare stravechi fiecare zi a saptamanii are o semnificatie aparte.
In traditia populara, Luni este barbat si tine cheia de la cea dintai poarta a cerului. In aceasta zi nu e bine sa speli, sa iti tai unghiile, sa imprumuti ceva ori sa pleci la drum. Este bine doar sa croiesti.
Prima zi a saptamanii, dedicata Lunii, singurul satelit natural al Pamantului, este patronata de Sfintii Petru si Pavel. Ca personaj mitologic, Sfanta Luni era invocata pentru vindecarea animalelor, mai ales a acelora nascute in ziua de luni si botezate Lunila sau Lunaia.

Martea, ziua celor trei ceasuri rele
Sub influenta mitului biblic, oamenii credeau ca in ziua de marti s-ar fi urzit lumea si pamantul. Se considera o zi rea, fara noroc, aducatoare de nenorociri in cele trei „ceasuri rele”, nefasta pentru inceperea unor activitati importante (aratul, semanatul, construirea unei case sau a unei fantani etc.). Din aceste motive, in ziua de marti erau interzise nuntile, logodnele si mersul in petit.
In traditia populara si marti este tot barbat si e ziua in care nu e bine sa cosi ori sa pleci la drum, dar se recomanda sa faci bine. Se mai spune ca daca marti va ploua, toata saptamana va fi la fel, iar cei care se imbolnavesc in aceasta zi vor muri.

Miercuri – o sfanta batrana
Ca personificare a zilei ce-i poarta numele, romanii o considerau o sfanta mai putin importanta ca duminica si vinerea, dar mai insemnata decat lunea, martea, joia si sambata, in credintele si folclorul romanesc apare ca o sfanta batrana, slaba si necajita, imbracata in alb sau dezbracata si despletita. Se crede ca locuinta ei s-ar afla in cer. Se preocupa de hrana animalelor salbatice, iar cand apare in vis vindeca bolnavii. Animalele nascute in ziua de miercuri se numeau Miercan, Miercana. in ziua Sfintei Miercuri nu se faceau nunti, nu se mergea in petit, erau interzise petrecerile si distractiile. De asemenea, era interzis sa te speli pe cap, pentru ca vei ramane fata mare.

Joia dragostei
Joi e tot barbat si e o zi potrivita pentru a incepe un lucru. La fel ca si duminica, si joi este o zi buna pentru cununie, iar cine se naste joi va fi cu noroc.
Zonal, joia era, in secolul al XIX-lea, respectata ca o zi de sarbatoare, in Maramures si Bucovina erau interzise sezatorile, in schimb devenea sloboda pentru nunti si, in general, pentru dragoste. Sarbatorile si obiceiurile calendaristice sprijina ipoteza ca joia a functionat in spatiul carpato-danubiano-pontic ca sarbatoare a saptamanii, dedicata cultului si odihnei, singura sau alaturi de duminica.

Sfanta Vineri – cea mai batrana dintre surorile ei
Vineri este femeie. Se crede ca este bine sa lucrezi cat mai putin in aceasta zi. Pentru romani, exceptand duminica, vinerea era cea mai importanta zi a saptamanii. Ca personificare a zilei ce-i poarta numele, Vinerea este „cea mai batrana sfanta dintre surorile ei”. Ea este protectoarea femeilor casatorite, pe care le ajuta la nastere, casatoreste fetele si poarta de grija animalelor salbatice. Sfanta Vineri ar umbla imbracata in alb sau negru si ar locui in munti.

Sambata – zi nefasta pentru cei vii
Tot o femeie este si sambata, o zi in care e bine sa nu maturi, sa nu tai animale si sa nu pleci la drum. Sambata este considerata de romani nefasta pentru cei vii, fara noroc, cu trei ceasuri rele, dar favorabila pentru spiritele mortilor, care primeau ofrande si erau invocate in timpul vrajilor si practicilor magice. Vitele nascute sambata se numeau Sambotin sau Sambotina.

Sfanta Duminica
Ultima zi a saptamanii, duminica, este tot femeie. Se crede ca nu e bine sa dormi duminica dimineata, cand preotul tine slujba.
Traditia populara spune ca Sfanta Duminica ar locui dincolo de Apa Sambetei, in palate de aur este imbracata in haine albe. Ea s-ar arata oamenilor, in vis sau in realitate, pentru a-i sfatui cum sa alunge bolile si sa previna pagubele. Poate sa apara insa cu chip de femeie, cu picioare de gaina, daca oamenii mananca de dulce in zilele de post, zgariata, impunsa, taiata si sangerata daca femeile au spalat rufe si au tors sau au cusut de ziua ei.

COMENTARII

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.