Cluj-Napoca bugetarilor? Nu, Brasovul e mult mai tare!

O foarte interesanta si relevanta analiza a fost publicata de portalul cursdeguvernare.ro . Sub titlul Statul angajator în România capitalistă: un altfel de raport asupra economiei private gasim o evaluare comparativa  a judetelor tarii prin prisma raportului intre numarul de salariati din economia privata si cel al bugetarilor (datele anului 2015).

Redam un pasaj interesant:
„Cele mai sărace județe au mai puțin de 3 angajați în economia privată la un angajat bugetar:
– Botoșani (raport 2,17),
– Iași (2,37),
– Teleorman (2,63),
– Olt (2,75),
– Dolj (2,77).

Județele din Regiunea Centru-Vest au cele mai bune astfel de rapoarte: Timiș, Arad, Sibiu, Brașov, chiar Bihor–cu un raport de peste 5. Si chiar 6!

Lucru de mirare pentru Cluj – cu un raport de doar 4,04, într-un județ în care pare că investițiile private ar trebui să duduie.”

Observatia e mai mult decat provocatoare si o vom ilustra si cu o serie de date comparative privind raportul intre salariatii din mediul privat si bugetari.
Un raport cu aprox. 50% mai mare il au judetele
– Arad  (6,25 salariati din mediul privat la 1 bugetar) si
– Brasov  (5,94 / 1 ).
Ilfov, cu o situatie atipica, are un raport de aproape 10/1.
Rapoarte mai bune le inregistreaza si alte judete precum Sibiu (5,56), Bihor (4,94), Constanta (4,86), Prahova (4,76), Arges (4,48), Bistrita-Nasaud (4,22), Satu Mare (4,11).
Sunt considerați salariați, angajații cu contract de muncă/raport de serviciu, pe durată determinată sau nedeterminată, în program complet sau parțial, inclusiv cei cu contract de muncă/raport de serviciu suspendat.

Interesante sunt statisticile cu privire la mult hulita Capitala…indeosebi de un „analfabet” economic ,ce presteaza la un post Tv. pe masura: (Gherman Sabin) de la Arpad P. – LookTv! In mod constant i s-a reprosat Bucurestiului ca… absoarbe resursele tarii si prin intermediul bugetarilor concentrati in Capitala.
Iata insa ca raportul in cauza este la Bucuresti , doar 5.23/1. Strict din acest punct de vedere observam ca la un raport de 4 la 1, dependenta economiei Clujului de sectorul bugetar si de fluxurile generate de acesta este chiar mai mare.
Mai constatam, ca fata de anul 2008, jud. Cluj si-a imbunatatit acest raport de la 3,5 la 4,04, castigand aprox. 13500 salariati in mediul privat si pierzand 2700 angajati in sectorul bugetar, tendinta care se va mentine.Sa mentionam totodata, ca din aceasta statistica lipsesc cateva informatii semnificative:

• angajatii in sistemul de aparare si siguranta nationala (SRI, Internele, numeroasa garnizoana de la Cluj, etc) – aprox. 10.000 persoane,
• liber profesionisti, PFA-uri, etc. aprox. 19.000 pozitii, o buna parte dintre acestia fiind insa si angajati, iar o alta parte semnificativa fiind inactivi;
• ponderea insemnata a angajatilor din societati de stat, societati mixte etc (Hidroelectrica, Electrica Transilvania, Compania de Apa Somes)

Cateva concluzii la rece:

• Importanta bugetarilor in dezvoltarea judetului era previzibila – Clujul s-a impus printre altele ca ca centru universitar si medical; dependenta orasului de bugetari prin prisma raportului analizat este totusi mult mai mare decat in perceptia publica, luand in considerare ca o buna parte sunt pozitii bine remunerate (universitari, medici, sefi de institutii, etc) si ca in sistemul public se castiga in medie cu 20 -22% mai bine decat in mediul privat;
• Importanta sectorului bugetar e relevanta nu doar prin numarul angajatilor ci si prin cel al investitiilor, diverselor proiecte samd. Bugetari numerosi inseamna institutii mari, ergo achizitii publice semnificative – intelegem si mai mult de ce pentru Cluj fluxurile financiare de la bugetul central si o buna reprezentare la varf devin o miza cu atat mai mare;
• Economia locala va fi puternic influentata de orice politici nationale privind sectorul public (de ex. salarizare)
• Conservatorismul orasului, optiunile politice, dinamica electorala si retelele de putere ale orasului pot fi acum asezate intr-o perspectiva aparte, prin raportul de mai sus;

La Cluj se tinde… fetisizarea IT-ul de Cluj, uitand totusi ca cei circa 15.000 de IT-isti sunt mult mai putini decat cei cativa zeci de mii de bugetari. Ei bine, clujenii „brenduie” orasul lor si ca un…  Silicon Valley, dar, pana a ajunge acolo, Clujul e mai degraba un … Bugetar Valley. (Sursa: proiectcluj.ro)