Ce se spune in popor despre 14 septembrie (Ziua Crucii, Crucea Mare,...

Ce se spune in popor despre 14 septembrie (Ziua Crucii, Crucea Mare, Ziua Sarpelui, Carstovul viilor, Inaltarea sfintei Cruci)!

0 104

„Constantin cel Mare, intaiul imparat al crestinilor, avea razboi, precum zic unii din istorici, la Roma impotriva lui Maxentiu, pana a nu lua imparatia.


Iar altii zic ca la apa Dunarii impotriva scitilor.
Vazand ca multimea potrivnicilor era mai multa decat oastea lui, era cuprins de nedumerire si frica. Atunci i s-a aratat in amiaza zilei semnul Crucii cu stele pe cer, si litere romane imprejurul Crucii, care si acelea erau inchipuite cu stele si ziceau: „Intru aceasta vei birui”. Facand numaidecat o cruce de aur, dupa chipul celei ce i se aratase, si poruncind sa fie purtata inaintea ostasilor sai, au dat razboi cu vrajmasii, dintre care cei mai multi au pierit, iar altii au fugit. Pentru aceasta, gandind intru sine la puterea Celui ce a fost rastignit pe Cruce, si crezand ca Acesta este Adevaratul Dumnezeu si intarindu-se cu Botezul, impreuna cu maica-sa, a trimis la Ierusalim ca sa se gaseasca Crucea lui Hristos.


Si a aflat-o ascunsa, impreuna cu celelalte doua cruci, pe care fusesera rastigniti talharii; si nu numai crucile, ci si piroanele le-au aflat. Nestiind imparateasa care ar fi Crucea Domnului, s-a aratat aceasta prin minune. O femeie vaduva moarta, de care s-a atins Crucea a inviat; iar celelalte doua cruci ale talharilor nu au aratat nici un semn de minune. Atunci imparateasa s-a inchinat si a sarutat Crucea, impreuna cu toata suita. Si neputand incapea tot poporul sa se inchine s-a rugat ca macar sa o vada. Atunci s-a suit Fericitul Macarie, patriarhul Ierusalimului, si a inaltat deasupra amvonului Cinstita Cruce, si vazand-o poporul, a inceput a striga: „Doamne miluieste!” Si de atunci a inceput a se tine sarbatoarea Inaltarii Cinstitei Cruci.

?Ce se spune in popor despre aceasta zi:
?•? Crucea e arma cea mai puternica a Domnului Hristos si a omului. Prin cruce s-a sfintit, s-a blagoslovit pamantul; prin crucea ferestrei s-a sfintit casa, prin cruce se sfinteste in fiecare zi omul, facandu-si semnul ei, si tot crucea ajuta la orice imprejurare.
?•? Cand pe om il apuca o spaima, scapa numaidecat daca isi aduce aminte in ce zi a saptamanii a fost in anul acela Ziua Crucii
?•? Incheierea postului negru de la Cruce pana la Cruce.
?•? Inceputul toamnei nu e la Sf. Marie, cum zic unii, ci de Ziua Crucii.
?•? De la Ziua Crucii pana la Alexii, toate ganganiile, jiganiile stau ascunse ca intr-o lacra prin borti, vagauni si alte ascunzisuri.
?•? Merg toate pasarile, se calatoresc de la noi si vin tocmai primavara.
?•? Serpii, inainte de a intra in ascunzis, se aduna la alunis pentru a face piatra scumpa. Cine se va nimeri pe acolo e bine sa ia o nuia de alun, sa o agite catre alunis si sa zica de trei ori: ?Serpi, serpisori,/ De rau facatori,/ Intr-o borta, ca iarna vine/ Si-i rau pentru tine!?. Dupa rostirea acestor vorbe sa se dea repede la o parte, caci serpii, insirandu-se unul dupa altul, vor pornii din alunis. Omul trebuie sa-i ucida pe cel din frunte, pe cel din mijloc si pe cel din coada; sa caute in gusa celui din urma si va gasi in ea piatra cea scumpa, tamaduitoare de multe boli. Serpii care i-au muscat pe oameni nu pot intra in pamant in aceasta zi; pentru acest pacat, pamantul nu-i primeste. Ei sunt meniti ca sa-i omoare omul, pentru ca greseala faptuita sa se stearga. Dupa Ziua Crucii nimanui nu-i mai e ingaduit sa ucida serpi. Ziua Crucii e ziua sarpelui: de aceea nu se taie lemne, ca sa nu vina sarpele la casa.
?•? De Ziua Crucii pamantul se inchide si pentru plante: acum vorbesc toate florile, care-si arata parerea lor de rau ca se usuca. Acele plante care inca isi mai pastreaza viata se socotesc necurate sau a fi menite altor scopuri decat nevoilor sau desfatarilor omenesti. Fragi, daca se vor mai gasi dupa Ziua Crucii, nu trebuie sa fie mancati, ei fiind socotiti mortilor.
?•? De Ziua Crucii nu se mananca nu se mananca nimic ce are cruce: usturoi, nuca, perja, peste (ca are cruce in cap), intocmai precum si de Sf. Ioan nu se mananca nimic ce are cap.
?


Obiceiuri


Mosii


Aceste pomeniri constau din ulcele noi, pline cu apa curate, miere sau mied, fiind impodobite pe la gura cu stramatura rosie, iar pe deasupra fiind acoperite cu un colacel sau un covrig si o lumina de ceara. Acestea se trimit mai ales la casele de copii. Pe unde nu sunt copii se trimit cani, precum si alte vase mai mari, de care se stie ca sunt de nevoie in acea casa. Cei ce duc capata de asemenea mosi.


Carstovul viilor ?


E bine sa se inceapa culesul viilor.


La Carstovul viilor au obiceiul de a chema preotul pentru savarsirea rugaciunii la locul unde vor aseza butoaiele pentru vin. Taranii postesc o saptamana si fac rugaciuni la vii si pivnite. La cules este obicei ca, dup ace se calca strugurii, cand este sa se toarne in butie cea dintai vadra de vin, se aduna toti culegatorii si dau chiot. Asemenea se face la toate butile, cand se incepe a turna in ele. In timpul culesului, serile se face cate un foc mare de vita uscata, imprejurul caruia joaca culegatorii, dupa ce au mancat, si lautarii canta.



?•? La culesul viilor, nu este uitat strugurele lui Dumnezeu: nu se culeg strugurii de pe ultimul bustean al viei, acestia fiind lasati ca ofranda lui Dumnezeu sau pasarilor cerului.
?•? Inaltarea Sfintei Cruci se tine, caci iti vei gasi usor leacul cand te vei imbolnavi
?•? Care pom n-a rodit sa pui in Ziua Crucii curpeni de pepeni pe el, ca la anul rodeste.
?•? Da boala peste oamenii care lucreaza de Ziua Crucii.
?•? Cine posteste postul Crucii, scapa de boli rele, de friguri.
?•? Daca cineva zace de friguri, si-l apuca aceasta sarbatoare, boala se va inchide in trupul lui si frigurile nu-l vor slabi pana la anul viitor.
?•? La Ziua Crucii se strang buruieni: menta creata, calapar, busuioc, ciprus (lemnul Domnului), botangi, sascute (craite) , maierean (maghiran), cimbru si se usuca pe la icoane. Cu acestea se fac apoi scalde pe la bolnavi.
?•? Dimineata, pe nemancate, sa culegi prune, caci sunt bune de descantat.
?•? Perjele stranse de Ziua Crucii, sunt bune de buba rea.
?•? Cine prinde in Ziua Crucii un sarpe, il omoara si ii pune in gura un sambure sau catel de ai (usturoi), il baga sub pragul usii, si asa aiul (usturoiul) ?incolteste acolo in gura sarpelui, apoi in ziua de Sf. Gheorghe aiul (usturoiul) ?acela il pui in palarie, te sui in turnul bisericii, cand vin oamenii de la biserica, si ai darul de a vedea si de a cunoaste pe strigoi.
?•?
Daca mai tuna dupa Ziua Crucii, toamna va fi lunga.
?•? Se crede ca daca se calatoresc cocoarele in vreo zi inainte de Ziua Crucii, in noaptea acelei zile va fi bruma.
?•? Se crede ca nu e bine a rupe calinele inainte de Ziua Crucii, caci din contra, vor fi curand geruri.


?


preluare Iza M.


www. traditii.ro

COMENTARII

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.