Procentul medicilor plecați din România, 25%, confirmat de Bănca Mondială!!

Procentul medicilor plecați din România, 25%, confirmat de Bănca Mondială!!

Case recent construite, dar goale. Nu există o imagine mai bună a efectelor emigrației românești, pe care Banca Mondială le-a analizat într-un raport proaspăt publicat, scrie economistul șef al biroului de la București al Băncii Mondiale, Donato De Rosa (în foto de mai jos).
Dacă vă întrebați cine deține aceste case- fantomă, trebuie doar să vă uitați la numărul mare de români care trăiesc și muncesc peste hotare – între 3 și 5 milioane, potrivit unor estimări sau 3,6 milioane, potrivit ONU (2017). Dintre acestea, 2,7 milioane de persoane sunt în vârstă de muncă, ei reprezentând echivalentul a 20,6% din populația în vârstă activă a României!, mai spune De Rosa.
Dintre românii plecați în străinătate, un sfert sunt cu studii superioare. Exodul de creiere poate avea consecințe grave pentru dezvoltarea viitoare a României, iar orașe ca București, Cluj, Iași și Timișoara resimt această presiune de pe piața muncii.

 

În domeniul asistenței medicale, scurgerea de creiere a devenit o reală urgență, profesioniștii calificați devenind din ce în ce mai greu de găsit. De exemplu, în 2017, rata de neocupare a locurilor de muncă în sectorul sănătății a fost mai mult decât dublă față de media economiei.

  • Practic, unul din patru medici a plecat să lucreze în străinătate. Între anii 2000 și 2013, numărul medicilor români care au părăsit țara a crescut cu peste 650 la sută, depășind 14.000 în 2013 (peste 25 la sută din totalul medicilor români). Ca urmare, multe zone rurale sunt lăsate fără asistență medicală, agravând situația celor mai săraci români.Donato De Rosa, economist-ef al Bncii Mondiale

Persoanele slab calificate sunt adesea îndemnate să lucreze în străinătate pentru a câștiga cât mai bine și a trimite apoi o parte din bani, celor rămași acasă. Datorită remitențelor, multe familii sărace, în special în zonele rurale, și-au îmbunătățit condițiile de viață și au scăpat de sărăcie.

O altă consecință a emigrației, deosebit de dureroasă este situația copiilor rămași acasă, cu părinți activi pe piețele europene ale muncii. Aceștia au un risc mai mare de abandon scolar și sunt mai vulnerabili și mai rapid marginalizați mai arată datele studiului.

  • E drept, în statisticile privind migrația sunt cuprinși și studenții români care studiază la universități europene. Datele Băncii Mondiale arată că numărul acestora s-a dublat în ultimii 16 ani, urcând la peste 33.400 în 2016.

Vor reveni ei în România după absolvire? Unii poate da, alții însă…

  • Când sunt întrebați de ce nu doresc să se întoarcă, românii plecați invocă drept obstacole mediul politic și lipsa meritocrației.

COMENTARII

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.