Cateva obiceiuri si practici vechi de Paste

Cateva obiceiuri si practici vechi de Paste

0 70

Indata dupa miezul noptii se oficiaza in mod solemnSfanta Inviere a Domnului.
Dupa ce alaiul, in frunte cu preotul, care e precedat de praporele, crucile, sfesnicile etc., inconjura de trei ori biserica tinand in maini lumanari aprinse, intreaga procesiune se opreste in fata usii de la intrare a bisericii, care este inchisa conform uzului. Preotul, dupa o scurta rugaciune, deschizand usa cu crucea, anunta «Christos a inviat !» . Clopotele incep sa bata si satenii se asaza pe o scandura imprejurul bisericii, iar preotul trece trece printre dansii sfintind pasca, ouale si tot ce se afla in blidele lor. Dupa indeplinirea acestei ceremonii preotul le ureaza « Sarbatori fericite » si le spune inca o data «Christos a inviat !» la care toti raspund intr-un glas «Adevarat a inviat». Dupa acest moment oamenii isi iau blidele si pornesc veseli spre casele lor.

Spalatul in dimineata Invierii
Si spalarea in dimineata Invierii are un rol deosebit :
Intr-un lighean se pune un ou rosu, in unele locuri doua, si o moneda de argint.
Se toarna apa proaspata (neinceputa) adusa de la fantana. Toti ai casei se spala pe rand, dandu-si fiecare cu oul rosu peste obraz si zicand : «Sa fiu sanatos (sanatoasa), si obrazul sa-mi rosu ca oul ; toti sa ma doreasca si sa ma astepte asa cum sunt asteptate ouale rosii de Pasti ; sa fiu iubit(a) ca ouale in zilele Pastilor». Dupa aceea se ia moneda de argint si trecand-o peste fata se zice : «Sa fiu mandru (mandra) si curat (curata) ca argintul» ; fetele mai zic «sa trec la joc (dans) din mana-n mana ca si banul; sa fiu usoara ca si cojile de oua, care trec plutind pe apa».
In unele sate, in lighean se pune si o crenguta de busuioc, deoarece se zice ca daca te speli cu dansul vei fi onorat ca busuiocul.
Dupa aceea imbraca toti camasa noua si cele mai bune haine si pornesc, avand fiecare cate o lumanare mare in mana, la biserica. Blidul (cosul pregatit) il duce capul familiei.

Duminica Pastilor – ciocnitul oului
Intorsi de la biserica se aseaza la masa gustand mai intai din ouale si pasca sfintite. Dupa ce isi potolesc foamea ciocnesc cate un pahar de bautura dupa care, capul familiei ciocneste oua cu sotia si la formula traditionala de « Christos a inviat » adauga : «Hai sa ciocnim oua ca sa ajungem si la anul Pasti frumoase, iar dupa moartesa ne vedem iarasi in ceriu».
Dupa acestea incepe momentul veseliei. Ciocnesc oua si ceilalti membri ai familiei ; de obicei, cinstea de a ciocni oul revine celui mai in varsta. Dupa-amiaza, poporenii adunati la vecernicie, ciocnesc oua in curtea bisericii. Si toti considera ca ciocnec oua ca sa se revada in lumea cealalta.
Dupa credinta poporului, e bine de tinut minte cu cine ai ciocnit intai, caci, daca din intamplare te ratacesti in vreo padure, n-ai decat sa-ti amintesti cu cine ai ciocnit intai de Pasti, si imediat gasesti drumul pe unde ai venit.

Cultul mortilor
In duminica Pastilor, imediat dupa Inviere se aprind lumanari pe morminte. Familiile celor morti se aseaza dupa sfintirea pastei pe mormintele respective si mananca.
In lunea Pastelui, mormintele se acopera cu covoare si fete de masa, pe care se pun strachini, iar in mijloc pe groapa se pun cateva paste in care se infig lumanari aprinse, Printre strachini si paste se afla ulcele cu vin si , bineinteles, oua rosii. Familiile asteapta preotul care dupa liturghie vine sa le citeasca rugaciuni pentru morti si stropeste mormintele cu aghiazma.
Dupa sfintire familia se asaza, mananca si imparte cersetorilor ce se aduna. Spre seara se strange totul si satenii pleaca acasa.

Luni dupa Pasti – vin baietii la udat
Dupa traditionalul « Christos a inviat », flacaul zice ca i-ar fi sete si scoate cu o ulcica apa din cofa si o varsa imediat fie in fata fie pe gatul fetei, rostind : « Sa-ti fie inima curata ca apa ! Apa sa te fereasca de orice boala si tot lucrul sa-ti mearga ca din apa !». Pentru aceasta baiatul primeste cateva oua rosii si e gazduit prieteneste. Aceasta datina nu e raspandita peste tot. Dar unde se practica, in martea Pastilor fetele uda flacaii dar ele nu intra in case ci-i uda doar ocazional si nu primesc nimica (uneori unu-doua oua).
Luni dupa Paste, oul nu se ciocneste doar cu varful ci si cu partea opusa, iar marti si cu coasta oului (explicatia ar fi ca Mantuitorul a fost impuns cu lancea in coasta).

Alte credinte si superstitii
In Banat crestinii vin acasa cu lumanarea de Paste pe care o tin tot anul ca sa alunge duhurile rele – o aprind si zic:
«Fugiti necurati,
Fugit, voi spurcati.
De casa noastra
Nu v-apropiati !»

Sau o folosesc fetele mari, ca sa fie vazute, cand se duc la joc, o aprind si petrecand-o printre camasa imbracata zic :
« Cum a fost ziua Invierii
De vazuta,
Luminata,
Pretuita
Si iubita,
Cum au tras oamenii atunci
La biserica
Asa sa vina si sa traga
Si la mine
Ori si cine ;
Sa fiu vazuta
Pretuita,
Si iubita,
Si eu in toata vremea ! »

Sau femeile, cand se duc cu marfa la targ, inconjoara lucrurile de vandut cu lumanarea aprinsa, in semn de noroc la vanzare.

In Bucovina, comuna Braesti, este o legenda despre originea acestei lumini :
« Zice ca a fost odata o biserica crestina, si la biserica aceea se strangea tot poporul noaptea spre Duminica Pastilor, insa nimeni nu intra in biserica, ci numai preotul.
Acest preot intra cu o lumina stinsa in mana, si se ruga la masa cea de piatra din mijlocul altarului, numai singur, un anumit timp.
Si dupa ce se ruga el in decursul timpului hotarat, cat avea sa se roage, se despica piatra si se arata o lumina.
Atunci preotul isi aprindea lumina sa de la lumina ce se arata din piatra si iesind afara la poporul adunat striga « Christos a inviat !». Iar poporul adunat raspundea « Adevarat c-a’nviat »
Si apoi isi aprindeau toti luminile lor de la aceea a preotului. »

Poporul numea piatra ceea Mormantul Mantuitorului, si despicarea ei insemna scularea din morti sau Invierea. Lumina ce se arata lor o numeau insasi Mantuitorul, caci ei stiau ca Iisus Christos e lumina vietii.
Si de atunci s-a pastrat datina pana in ziua de azi de a aprinde lumini la Inviere.

COMENTARII

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.