Catavencii: Patru ani și restul zile pân’ la partidele civile
Aparent, următorii patru ani sunt deja desenați pe harta politică a României. Victorios din cale-afară de un an și jumătate, PNL nu mai are cum să piardă puterea totală: președinte, Parlament, premier.
Desigur, în acest moment, PNL se află undeva pe la 30%. Nu are succes în București, Timișoara, Brașov, are mai puțin de jumătate din cele 41 de Consilii Județene și nu are nici cei mai mulți primari. Cu 30%, fie chiar și cu ceva mai mult după redistribuire, nu poate forma singur o majoritate în Parlament. Iar aici vine marea problemă: va guverna PNL cu USR-PLUS și, desigur, UDMR și minorități? Cel mai probabil, da. Dacă reușește și PMP să treacă pragul electoral, atunci PNL va reuși o majoritate de strânsură. Doar că va plăti scump, foarte scump. Va trebui să cedeze, cel mai probabil, câteva dintre ministerele pe unde, în pandemie și criză economică, încă se pot scurge bani cu nemiluita. Dar, cel mai probabil, următorii patru ani vor fi ultimii patru ani ai PNL în politica românească. Vor fi anii lor de glorie, vor avea toate pârghiile și vor face foarte multe din ceea ce promit azi. Pentru că le va fi ușor, nepromițând nimic. Dar absolut nimic.
Însă nu în USR-PLUS își vor găsi cei de la PNL aliații cei mai de nădejde, ci în PSD.
PSD nu vrea mai deloc să ajungă la guvernare în următoarea perioadă. Pentru că urmează un 2021 de coșmar din punct de vedere economic, pentru că e posibil ca nici 2022 să nu fie mult mai fericit. Va fi o criză economică mai cruntă decât cea din 2008-2010, pentru că va fi dublată de schimbări majore în piața muncii și în modul de viață al omenirii. Nu doar România nu este pregătită pentru asta, ci întreaga lume. Iar în România, nici măcar un singur partid nu este pregătit pentru ce urmează. Pentru că fie nu au oameni care să gândească, fie, dacă au, aceștia sunt puși pe niște rafturi din beciurile partidelor, în scopul de a atrage praful.
Dar nu de asta PSD arată un interes scăzut în câștigarea alegerilor și asumarea unei viitoare guvernări. Pur și simplu, partidul a trecut de aproape doi ani pe modulul care presupune supraviețuirea câtorva aleși. Prostiile comise de partid după condamnarea lui Dragnea sunt inerente, fac parte din ADN-ul PSD. Dragnea însuși era parte din ADN-ul partidului și comisese, la rându-i, un lanț enorm de prostii. Până la Dragnea, PSD nu fusese condus, niciodată, de un baron local. Puternic, dar necizelat, rudimentar și vulnerabil în fața mașinațiunilor complotiștilor de meserie, Dragnea e genul de om care credea că dacă duce un porc crescut de el la o chermeză a SRI îi dă pe spate pe patrioții din Servicii. Iliescu, Năstase, ba chiar și Geoană și Ponta aveau, totuși, alt background, altă deschidere. Și negociau altfel cu Serviciile. După ei, PSD a fost acaparat de oameni care n-aveau cum să se plaseze față de Servicii decât în poziții de inferioritate. Ca Dragnea. Și mai apoi de subordonare.
Ceea ce joacă PSD din 27 mai 2019 încoace este o hilară mimare a opoziției. Și tot așa va fi mimată opoziția în următorii patru ani. Este nevoie de această alternanță la butoanele economiei. PSD devenise un partid prea puternic, în 2016. Cu partidele puternice, Serviciile nu pot colabora. Fiindcă, pentru ele, colaborarea înseamnă, de fapt, control. Or nu pot obține controlul asupra unor organizații puternice, validate la vot.
Cu largul concurs al conducerilor partidelor care contează în acest moment, vom avea, în următorii patru ani, o scenă politică fărâmițată și controlabilă. Ciolacu este și va fi mulțumit, o vreme. El și câțiva din jurul lui supraviețuiesc. La fel se întâmplă și în PNL, și la fel începe să se întâmple și în USR. Trei tabere mărunțele, mulțumite că există. Nu vor crea probleme, vor fi lăsate să se desfășoare.
România următorilor patru ani va fi greu de suportat. Vom avea un guvern insensibil, o societate civilă preocupată să-și găsească de lucru și o Opoziție domoală spre inexistentă. În acest moment nu prea se mai poate face nimic pentru a opri tăvălugul ce vine. Întrebarea este dacă peste patru ani vom putea alege partide civile. Dacă vom mai putea sau dacă vom ști ce sunt acelea.
Un articol corect, în mare parte.
Totuși, văd că nimeni, nicăieri, nici în presă, nici în pulitică și nici în societatea civilă nu analizează, nu arată vinovatul principal al decăderii țării: „SERVICIILE”. Puterea pe care o au, numărul lor, politica antinațională dusă de ele, extraordinarele beneficii și fonduri de care dispun.