Vopsirea oualor de Pasti – intre traditie precrestina si arta mestesugareasca

Vopsirea oualor de Pasti – intre traditie precrestina si arta mestesugareasca

0 116

Ouale de Pasti – Din martea Saptamanii Mari, dar mai ales in zilele de joi, vineri si sambata, in toate gospodariile bucovinene se vopsesc de Pasti.
Obiceiul folosirii oualor colorate in practicile de renovare a timpului primavara, cand se serba, odinioara, Anul Nou, tine de mitul cosmogonic al oului primordial, pe care il gasim si in unele legende bucovinene.
In Bucovina ouale de Pasti sunt numite cu un termen generic „merisoare” si erau, la inceput, colorate numai in rosu („rosete”) pentru ca mai tarziu sa se raspandeasca si practica vopsirii in galben („galbinete”), in verde („verdete”), in albastru („albastrele”) si in negru („negrete”).
Cele mai frumoase oua de Pasti, care fac si acum faima Bucovinei, sunt ouale inchistrite, numite impropriu oua incondeiate.
Tehnica uzitata este aceea a pastrarii culorii de fond si consta in trasarea pe ou a unor desene, cu ajutorul cerii de albine topita, si scufundarea succesiva in bai de culoare (galbena, rosie si neagra).
In trecut culorile utilizate se obtineau din plante, fierbandu-se frunzele, florile, coaja sau tulpina acestora.
Vechimea obiceiului poate fi doar banuita. Exista batrani care isi amintesc ca strabunii lor vorbeau de practici de fertilizare savarsite de tinere perechi care ingropau „oua desenate” la marginea campului, in noaptea de Inviere, ceea ce plaseaza obiceiul in vremuri precrestine.
Dar oul, simbol al fecunditatii si al formei aproape desavarsite, era folosit si de alte popoare, in ritualurile lor de sarbatori. Popoarele Asiei si Europei, care serbau Anul Nou la echinoctiul de primavara, ofereau in dar, prietenilor si vecinilor, oua rosii. Acest obicei, mult practicat in Italia, Spania, Franta, Rusia si chiar in Persia, s-a transmis crestinilor de la pagani. Si romanii se zice ca foloseau ouale rosii la sarbatoarea lui Janus. La persi, egipteni, greci si gali oul era emblema universului, opera divinitatii supreme. La crestini se credea ca el il reprezinta pe Creator, care creeaza tot si contine in sine totul. La romani este nelipsit in ultimele zile ale Postului Mare, fiind consumat de Paste, dupa ce este sfintit si toata familia ciocneste oua. In dimineata primei zile de Paste, e obiceiul, in Bucovina, de a te spala cu ou rosu si cu bani, ca sa ai fata rosie ca oul si sa fii bogat tot anul.
Incondeierea oualor de Pasti se incepe cu impartirea campurilor ornamentale de-a lungul si de-a latul oului. Asa se ajunge la doua, patru, sase, opt sau chiar mai multe suprafete, cu ajutorul liniilor trasate. Aceste linii cat si primele motive trasate cu ceara incalzita ce se scurge din varful condeiului, acopera unele parti din suprafata alba a oului. Oul este introdus apoi intr-o baie de culoare galbena, dupa care se scoate si se usuca. Acum incepe „scrisul” altor motive de culoare galbena; apoi se continua cu rosu si, de obicei, se termina cu negru sau alta culoare inchisa. La sfarsit, oul se usuca prin incalzire usoara si se sterg liniile de ceara.

COMENTARII

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.