Vocea Rusiei – interviu Traian Băsescu

Traian Băsescu: Eu sunt un prieten al SUA, dar nu am fost niciodată un duşman al Rusiei (VIDEO)

Replica la articolele publicate de Vocea Rusiei, amplasarea elementelor scutului antirachetă în România, criza politică din Å£ară ÅŸi relaÅ£iile dintre principalii jucători din politica românească, relaÅ£iile dintre România ÅŸi Rusia, lecÅ£iile istoriei, oferirea de paÅŸapoarte româneÅŸti cetăţenilor Moldovei ÅŸi proiectele energetice sunt temele abordate în interviul exclusiv acordat postului de radio Vocea Rusiei de către preÅŸedintele suspendat al României, Traian Băsescu.

 

Pe 29 iulie, în România a avut loc un referendum de demitere a preÅŸedintelui ţării, Traian Băsescu. Cu toate că aproximativ 88% din alegători au fost în favoarea demiterii, prezenÅ£a la urne a fost mai mică de 47%, iar legea solicită o prezenţă de 50% plus unu. Acum, Curtea ConstituÅ£ională din România trebuie să decidă dacă rezultatul referendumului este valabil. Se aÅŸteaptă ca decizia să fie luată pe 21 august.

La începutul lunii august, preÅŸedintele Traian Băsescu a declarat că mai mulÅ£i analiÅŸti ÅŸi jurnaliÅŸti din România au urmat instrucÅ£iunile pe care le primesc de la Vocea Rusiei. De asemenea, el a spus că această companie rusă de stat de radio dezinformează publicul românesc.

Conducerea companiei Vocea Rusiei l-a invitat pe Traian Băsescu să dea un interviu, pentru a expune personal poziÅ£ia sa cu privire la problemele ridicate în diferite publicaÅ£ii. Consimţământul a fost obÅ£inut ÅŸi redactorul-ÅŸef al RedacÅ£iei Mass-Media InternaÅ£ionale din cadrul Vocii Rusiei, Serghei BereÅ£, s-a întâlnit cu Traian Băsescu la BucureÅŸti.

 

Vocea Rusiei: ExcelenÅ£a Voastră, vă mulÅ£umesc pentru posibilitatea oferită de a veni la dumneavoastră ÅŸi de a vă putea pune niÅŸte întrebări.

Traian Băsescu: Eu vă mulţumesc pentru efortul pe care l-aţi făcut să veniţi la Bucureşti.

 

Vocea Rusiei: Trebuie să vă spun că Ambasada României la Moscova m-a ajutat foarte mult ca să pot veni aici.

ExcelenÅ£a Voastră, unul dintre motivele pentru care vă solicit acest interviu este reacÅ£ia dumneavoastră faţă de publicaÅ£iile companiei Vocea Rusiei când aÅ£i spus, îmi permit să citez: „Fac un ultim apel către mass media, încetaÅ£i să induceÅ£i poporul în eroare. Am văzut foarte mulÅ£i analiÅŸti, printre care ÅŸi profesori, ÅŸi mulÅ£i ziariÅŸti care în mod consecvent primesc ÅŸi aplică instrucÅ£iunile de la radio Vocea Rusiei”.

Traian Băsescu: AÅŸa este. Postul dumneavoastră de radio a dezinformat, cel puÅ£in postul în limba română, ÅŸi mai ales, dacă aÅŸa cum mi-aÅ£i spus, sunteÅ£i un post de stat care pe fond ar trebuie să aibă prima grijă legată de corecta informare cred că remarca mea a fost binevenită ÅŸi vă dau câteva exemple. Iată ce spuneaÅ£i pe data de 24 iulie: „Vocea Rusiei punctează că preÅŸedintele suspendat ar fi fost susÅ£inut de cancelariile europene deoarece este un exponent al politicilor de austeritate economică promovată de Germania. Tot pe 24 spuneaÅ£i că preÅŸedintele român ar fi slujit cu loialitate intereselor americane. Dintr-o dată două minciuni într-o singură zi. Putem continua: pe date de 31.07 postul de radio afirmă că pactul dintre preÅŸedintele României ÅŸi premierul ungar Viktor Orban ar viza acordarea autonomiei teritoriale pentru regiunile locuite de unguri. Este o altă minciună pe care a promovat-o postul dumneavoastră de radio. Altă minciună: PPE este prezentat ca garant al angajamentului de a se acorda această autonomie Å£inutului secuiesc. Altă minciună pe 6 august: Vocea Rusiei acuză România de paÅŸaportizarea Republicii Moldova ÅŸi induce percepÅ£ia că BucureÅŸtiul va acorda cetăţenie moldovenilor în scop electoral ÅŸi la presupusa comandă a actualului preÅŸedinte suspendat. Putem continua aici în toate articolele cele spuse de dumneavoastră ÅŸi dacă vreÅ£i cred că este corect să-mi acordaÅ£i posibilitatea unui drept la replică pe aceste teme.

 

Vocea Rusiei: Exact acest lucru voiam şi noi să-l facem: să ascultăm părerea dumneavoastră faţă de aceste probleme care au fost atinse de noi.

Traian Băsescu: Vă mulÅ£umesc mult ÅŸi vreau să ÅŸtiÅ£i foarte clar un lucru: eu fac o clară distincÅ£ie între un post de radio, fie el ÅŸi de stat, ÅŸi guvernul care îl finanÅ£ează. Eu nu consider că aceste afirmaÅ£ii pot fi măcar gândite de guvernul FederaÅ£iei Ruse. Ele sunt afirmaÅ£ii ale unor ziariÅŸti independenÅ£i chiar dacă ei sunt angajaÅ£i la stat. Cu privire la prima afirmaÅ£ie, că aÅŸ fi exponentul politicii germane de austeritate, vă spun un lucru foarte simplu: în 2010 când noi am luat deciziile legate de măsurile de austeritate, nu aveam bani să plătim integral salariile în tot sectorul bugetar, aveam un deficit uriaÅŸ al fondului de pensii care ÅŸi acum se menÅ£ine ÅŸi vă spun că e 3,6 miliarde de euro deficitul la fondul de pensii ÅŸi mai aveam o mare problemă: nu puteam împrumuta bani de pe pieÅ£ele internaÅ£ionale pentru că România avea dezechilibre macroeconomice foarte mari. Åži atunci a trebuit să luăm niÅŸte măsuri interne pe care nu ni le-a cerut nici Germania nici alte ţări, pur ÅŸi simplu nu aveam soluÅ£ii ÅŸi am anunÅ£at populaÅ£ia că sunt măsuri temporare ÅŸi pe măsură ce vom putea, vom reveni la salarii, la pensii.

Dar eu pot să vă dau o explicaÅ£ie de ce a fost o reacÅ£ie europeană atât de puternică ÅŸi nu numai europeană, ÅŸi americană, ÅŸi canadiană, pentru că România s-a angajat să respecte niÅŸte valori democratice, printre care statul de drept este o condiÅ£ie elementară pentru a fi partener al ţărilor din Uniunea Europeană ÅŸi al ţărilor din NATO. Ori reacÅ£ia europeană nu a fost pentru că nu am aplicat măsuri de austeritate, ci a fost rezultatul încălcării normelor statului de drept de către o majoritate parlamentară. A doua chestiune legată de slujirea cu loialitate a intereselor americane: vreau să ÅŸtiÅ£i că România a făcut o politică de consolidare a securităţii sale naÅ£ionale ÅŸi nu împotriva Rusiei. Noi nu putem concepe în momentul de faţă că FederaÅ£ia Rusă ar fi un risc de securitate naÅ£ională pentru România, în schimb, riscurile majore pe care considerăm că le avem, sunt legate de state care nu respectă normele internaÅ£ionale ÅŸi ÅŸtim foarte bine că în apropierea României în Orientul Mijlociu sunt astfel de state. De asemenea, ÅŸtim foarte bine că este o bătălie formidabilă a reÅ£elelor teroriste să aibă acces la tehnologii militare, inclusiv rachete, care pot ameninÅ£a teritoriul României. ÅžtiÅ£i bine, dacă vă uitaÅ£i pe hartă, ce scurtă e distanÅ£a dintre România ÅŸi zona de risc terorist sau apropierea de state care desfăşoară programe nucleare în mod netransparent ÅŸi care au depăşit de mult momentul deÅ£inerii de tehnologii pentru rachete cu rază medie ÅŸi lungă de acÅ£iune. Noi facem, în primul rând, politica noastră de securitate ÅŸi nu a Statelor Unite. Åži aici aÅŸ vrea să aÅŸez un mesaj pozitiv: cu aliaÅ£ii noÅŸtri din NATO ÅŸi din Uniunea Europeană căutăm întotdeauna obiectivele comune. Nu toate obiectivele noastre sunt similare cu ale aliaÅ£ilor noÅŸtri. Dar atunci când le găsim, le punem în aplicare. Åži vă dau un exemplu: poziÅ£ia noastră faţă de Kosovo. ÅžtiÅ£i foarte bine că avem o poziÅ£ie total diferită de a aliaÅ£ilor noÅŸtri. AÅŸ spune că este o poziÅ£ie similară cu a Moscovei. Deci, aici nu avem nimic a da nimănui ÅŸi nimic a lua de la nimeni. Dar când am găsit un partener care are aceleaÅŸi obiective ca ÅŸi noi din punct de vedere de securitate, ÅŸi acestea au fost Statele Unite, am fost de acord să instalăm elemente ale scutului antirachetă pe teritoriul României.

 

Vocea Rusiei: Dar aceasta contravine intereselor Rusiei.

Traian Băsescu: Nu, pentru că Rusia a primit toate garanÅ£iile că nu sunt îndreptate aceste rachete împotriva sa. Îmi permiteÅ£i să vă mai aduc un argument? România va avea pe teritoriul său douăzeci ÅŸi patru de rachete antirachetă. Câte rachete are FederaÅ£ia Rusă?

 

Vocea Rusiei: În FederaÅ£ia Rusă sunt mai multe rachete, dar…

Traian Băsescu: Bun, ÅŸi atunci de ce o problemă? Este clar că ne protejăm împotriva unui stat cu potenÅ£ial infinit mai mic sau a unei acÅ£iuni teroriste ÅŸi nu împotriva Rusiei care are mii de rachete. Ce poÅ£i să faci cu 24 de rachete împotriva arsenalului FederaÅ£iei Ruse? Cărui politician român credeÅ£i că i-ar trece prin cap să se apere cu 24 de rachete împotriva FederaÅ£iei Ruse? Este o copilărie. Nu se susÅ£ine tehnic o astfel de suspiciune.

 

Vocea Rusiei: România este unul dintre membrii AlianÅ£ei Nord Atlantice ÅŸi pe teritoriul României sunt amplasate numai anumite elemente antirachetă. În cazul de faţă România este o verigă în cadrul acestui sistem de scut antirachetă ÅŸi de aceea FederaÅ£ia Rusă priveÅŸte toate acestea în mod complex, adică ÅŸi eforturile României, ÅŸi ale Poloniei, ÅŸi ale Turciei, ÅŸi ale altor ţări, de exemplu, Spania.

Traian Băsescu: StaÅ£i să ne înÅ£elegem. VorbiÅ£i în numele FederaÅ£iei Ruse sau al dumneavoastră ca ziarist?

 

Vocea Rusiei: În numele meu.

Traian Băsescu: Deci ca ziarist.

 

Vocea Rusiei: Eu nu am fost împuternicit să vorbesc în numele FederaÅ£iei Ruse.

Traian Băsescu: Da, am înÅ£eles. Eu pot vorbi în numele României.

 

Vocea Rusiei: De aceea, conducerea rusă, după cum ÅŸtiÅ£i, a dorit să primească o garanÅ£ie în scris că aceste rachete nu sunt îndreptate împotriva sa. FederaÅ£ia Rusă a cerut această garanÅ£ie în scris care nu a venit ÅŸi consideră că scutul antirachetă este un sistem american. În mod firesc, aceasta serveÅŸte intereselor Statelor Unite. În felul acesta, statele care amplasează pe teritoriul lor elemente ale scutului antirachetă fac aceasta poate ÅŸi în interesul lor, dar ÅŸi în interesul Statelor Unite.

Traian Băsescu: ÅžtiÅ£i foarte bine că eu nu sunt un adversar al Statelor Unite, dimpotrivă, sunt un prieten al Statelor Unite, dar la fel de bine, dacă n-aÅ£i ÅŸtiut până acum, trebuie să ÅŸtiÅ£i că nu am fost niciodată un adversar al FederaÅ£iei Ruse. Åži mi-aÅŸ dori mult, dând la o parte lucrurile în care, să spunem, nu putem coopera, să le găsim pe acelea în care putem coopera. Åži sunt extraordinar de multe zone în care, eu consider, am putea coopera. Å¢ineÅ£i cont că sunt preÅŸedinte de 8 ani ÅŸi firme ruseÅŸti deÅ£in aproape integral producÅ£ia de oÅ£el a României, cel puÅ£in producÅ£ia de oÅ£eluri speciale este în mâna unor investitori ruÅŸi. Investitori ruÅŸi deÅ£in toată producÅ£ia de aluminiu a României. Investitori ruÅŸi deÅ£in rafinării în România. Investitori ruÅŸi deÅ£in perimetre de exploatare a gazelor ÅŸi a Å£iÅ£eiului în Marea Neagră. Dumneavoastră, ca ziarist, nu vi se pare că este suficient ca să argumentăm că suntem parteneri de bună credinţă ai FederaÅ£iei Ruse atâta timp cât interesele noastre nu sunt afectate? Åži am să mă întorc puÅ£in la răspunsul dumneavoastră cu sistemul antirachetă complex. Oricât aÅŸ vrea să privesc din punctul dumneavoastră de vedere lucrurile, îmi este foarte greu să accept varianta că scutul antirachetă ar fi o ameninÅ£are la adresa FederaÅ£iei Ruse. Dumneavoastră puteÅ£i avea o abordare faţă de americani. Este clar că noi avem alta. Dar eu, ca ÅŸef al statului român, a trebuit să privesc în primul rând la securitatea României. Iar cele 24 de rachete antirachetă sunt un element de protejare a teritoriului României împotriva oricărui atac terorist sau a unui stat care ar vrea să lovească un stat NATO. De ce este important acest lucru? România are reactoare nucleare, România are companii chimice ÅŸi multe alte obiective care, dacă ar fi lovite de o Å£ară mai mică sau de un grup terorist, ar produce un dezastru. Dar mai spun o dată: niciodată nu ne-a trecut prin cap că ne-am putea apăra de Rusia cu 24 de rachete. Åži vă mai aduc un argument: NATO are un dialog constant cu FederaÅ£ia Rusă. Aproape la fiecare summit NATO se desfăşoară ÅŸi summit-ul NATO-FederaÅ£ia Rusă.

 

Vocea Rusiei: În afară de Chicago…

Traian Băsescu: La Chicago n-a venit domnul preÅŸedinte Putin, dar la BucureÅŸti a venit ÅŸi a fost un summit bun. Iar preÅŸedintele Medvedev a venit la summit-ul de la Lisabona exact când s-a stabilit crearea scutului antirachetă. PreÅŸedintele Medvedev a stat lângă mine, suntem două ţări cu „R”, Rusia ÅŸi România, a fost în stânga mea sau eu am fost în dreapta dânsului, dar acolo împreună am discutat. Sigur, n-am avut neapărat un punct de vedere comun ÅŸi vă pot spune că diferenÅ£ele n-au fost mari. Dar Rusia este un partener al NATO ÅŸi nu un duÅŸman al său ÅŸi Rusia al NATO.

 

Vocea Rusiei: Tocmai de aceea Rusia este uimită că NATO ÅŸi România desfăşoară pe teritoriul său sistemul antirachetă.

Traian Băsescu: Dar nu îndreptat împotriva Rusiei, e prea slab ca să fie suficient împotriva Rusiei. Vorbesc de componentele de pe teritoriul României.

 

Vocea Rusiei:VorbiÅ£i de state teroriste, de organizaÅ£ii teroriste, aÅ£i putea să numiÅ£i un stat sau organizaÅ£ie care ameninţă NATO ÅŸi România?

Traian Băsescu:Nu, n-am să fac lucrul acesta, dar ÅŸtiÅ£i foarte bine că sunt state care dezvoltă capacităţi nucleare, care refuză să se supună controlului AgenÅ£iei de la Viena. Åži în afară de asta, ÅŸi vă spun prieteneÅŸte, este greu ca dumneavoastră, ziarist din FederaÅ£ia Rusă, să mă convingeÅ£i că nu ÅŸtiÅ£i ce înseamnă riscul terorist. Pe teritoriul FederaÅ£iei Ruse au fost evenimente teroriste majore ÅŸi nu vreau să le amintesc, pe teritoriul Statelor Unite au fost acÅ£iuni teroriste grave, pe teritoriul Europei au fost astfel de acÅ£iuni ale grupurilor teroriste. Ce ne-ar putea face pe noi, pe oamenii politici, să nu anticipăm că există riscul ca o grupare teroristă, mai devreme sau mai târziu, să dispună de capabilităţi nucleare. Cine ne garantează nouă, Rusiei, Americii, Europei, că acest lucru nu se va întâmpla niciodată? Dumneavoastră garantaÅ£i?

 

Vocea Rusiei: Dumneavoastră preconizaÅ£i că statele ÅŸi organizaÅ£iile teroriste vor ataca cu rachete România sau alte state?

Traian Băsescu: Nu România. O astfel de organizaÅ£ie poate ataca un reactor nuclear de la Cernavodă sau pe amândouă sau o uzină chimică, da, cu rachetă. Åži atunci, noi, ca oameni politici, nu avem obligaÅ£ia să ne pregătim pentru acest risc? Cine ar fi crezut vreodată că septembrie 11 este posibil în Statele Unite? Åži uite că a fost. Cine ar fi crezut vreodată că este posibil ca teroriÅŸti să ia ostatici în Teatrul BolÅŸoi din Moscova?

 

Vocea Rusiei: O rectificare, dacă îmi permiteÅ£i, nu în Teatrul BolÅŸoi, ci în Centrul Teatral de pe Dubrovka.

Traian Băsescu: ScuzaÅ£i-mă, cine ar fi crezut? Noi, atunci când ni s-au întâmplat lucrurile nu am crezut că se vor întâmpla ÅŸi ele s-au întâmplat. Eu cred că trebuie să fim responsabili, toÅ£i. Åži vreau să ÅŸtiÅ£i că în ceea ce priveÅŸte relaÅ£ia cu FederaÅ£ia Rusă, legat de cele 24 de rachete antirachetă de pe teritoriul României, noi avem conÅŸtiinÅ£a împăcată. Noi n-am fost întrebaÅ£i niciodată „de ce” de Moscova. Am fi dat o explicaÅ£ie poate mai completă ÅŸi mai tehnică decât cea pe care v-o dau astăzi.

 

Vocea Rusiei: Deci România ar fi dat o asemenea explicaÅ£ie?

Traian Băsescu: Da, din punctul nostru de vedere, din punctul de vedere al Bucureştiului.

 

Vocea Rusiei: Åži cum aÅ£i fi putut explica Rusiei de ce în România există aceste elemente antirachetă?

Traian Băsescu: Cum v-am explicat dumneavoastră până acum. Dar pot s-o iau de la capăt dacă vreÅ£i.

 

Vocea Rusiei: AÅŸ dori să vă pun o altă întrebare.

Traian Băsescu: Vă rog.

 

Vocea Rusiei: South Stream.

Traian Băsescu: Nu, staÅ£i că mai am eu de dat un răspuns. Din afirmaÅ£iile dumneavoastră că este o înÅ£elegere între preÅŸedintele României ÅŸi Viktor Orban, vă întreb mult mai simplu: cum puteÅ£i crede că un preÅŸedinte ales îÅŸi vinde Å£ara? Cum puteÅ£i crede acest lucru? Asta e cea mai jignitoare afirmaÅ£ie pe care aÅ£i putut s-o faceÅ£i. Românii nu-ÅŸi puteau alege un preÅŸedinte care să-i trădeze. Cum credeÅ£i că un preÅŸedinte român ar da o bucată din teritoriu în afara ConstituÅ£iei să devină autonom sau ce credeÅ£i că-i aici, Transnistria? Nu se poate. Åži cred că măcar pentru această afirmaÅ£ie Vocea Rusiei ar trebui să-mi ceară scuze. V-o spun în modul cel mai sincer. E prea mult, chiar ÅŸi pentru un ziar liber, pentru un post de radio liber.

 

Vocea Rusiei: Vreau să vă întreb deschis, pe dumneavoastră într-adevăr v-a susÅ£inut în timpul referendumului Viktor Orban?

Traian Băsescu: AfirmaÅ£ia lui a părut a fi una în favoarea mea ÅŸi tradiÅ£ional eu ÅŸi Viktor Orban ne susÅ£inem în alegeri. Åži eu am îndemnat românii din Ungaria, cetăţeni ungari de etnie românească să voteze FIDESZ-ul la alegerile trecute. În plus, trebuie să recunosc, cu Viktor Orban am o relaÅ£ie ÅŸi în afara politicii, adică ţările noastre au avut amândouă probleme în pregătirea intrării în NATO, în pregătirea intrării în Uniunea Europeană ÅŸi ne-am sprijinit unii pe alÅ£ii. Până la urmă pot să vă mai spun ceva. Indiferent de partidul aflat la guvernare la Budapesta, noi, ca ţări foste comuniste avem cam acelaÅŸi tip de probleme. AÅŸa că, în mod natural, ne susÅ£inem. Iar eu cu Viktor Orban facem parte ÅŸi din aceeaÅŸi familie politică europeană. Dar problema rămâne între mine ÅŸi Vocea Rusiei. Dar dincolo de orice altă relaÅ£ie rămâne o singură realitate: cum aÅ£i putut gândi că un preÅŸedinte ales face niÅŸte aranjamente pentru voturi împotriva intereselor ţării. Aici rămâneÅ£i cu o mare datorie faţă de mine. Asta-i viaÅ£a!

 

Vocea Rusiei: AÅŸ vrea să vă întreb despre ceva ce aÅ£i amintit deja – paÅŸapoartele româneÅŸti oferite în Ucraina ÅŸi în Moldova? Este adevărat că se acordă aceste paÅŸapoarte cetăţenilor de origine română din Moldova ÅŸi Ucraina?

Traian Băsescu: Da, aÅŸa este. Åži trebuie să vă spun că eu am avut iniÅ£iativa modificării legii cetăţeniei. O să vă spun de ce. Eu consider că cetăţenii Republicii Moldova ÅŸi ai României sunt acelaÅŸi popor. Dar suntem acelaÅŸi popor în două state independente. Cetăţenii Republicii Moldova au avut o problemă. Problema lor a fost că nu i-a întrebat nimeni dacă renunţă la cetăţenia română după cel de-al Doilea Război Mondial. Noi avem familii pe cele două maluri ale Prutului. Iar după intrarea noastră în Uniunea Europeană, cetăţenii Republicii Moldova trebuiau să intre cu viză în România. AduceÅ£i-vă aminte că în timp ce eram ÅŸi noi, ÅŸi FederaÅ£ia Rusă în blocul comunist, cetăţenii Republicii Moldova intrau fără viză în România. Ar fi fost foarte greu pentru noi să nu găsim o soluÅ£ie. Åži atunci am modificat legea cetăţeniei ÅŸi am spus că toÅ£i cei care ÅŸi-au pierdut cetăţenia română fără voia lor, au dreptul s-o redobândească la cerere. Sigur, avem două situaÅ£ii. În Republica Moldova este permisă prin ConstituÅ£ie dubla cetăţenie, în Ucraina nu este permisă. Din acest motiv, din Ucraina aproape că nu avem solicitări, pe când din Republica Moldova aveam mai multe. Dar primul nostru gând să ÅŸtiÅ£i că nu a fost în general pentru cetăţenii Republicii Moldova, ci pentru tinerii Republicii Moldova, pentru că, de exemplu, cetăţenii români au dreptul să înveÅ£e în orice universitate de pe teritoriul Uniunii Europene, cu taxe mult mai mici. Åži atunci ne-am spus: de ce generaÅ£ia tânără din Republica Moldova să nu beneficieze de acest avantaj? De asemenea, noi am mărit numărul de burse de la 200 la 5000 exact pentru a crea condiÅ£ii generaÅ£iei tinere să intre mai repede în Europa. Åži n-au decât să opteze ce vor face mai târziu, dar noi ca Å£ară-mamă a acestor copii aveam obligaÅ£ia morală să le creăm condiÅ£ii. Deci nu-i folosim pentru voturi, ci le dăm ÅŸanse.

 

Vocea Rusiei: Dvs. consideraÅ£i că România ÅŸi Moldova trebuie să devină un singur stat?

Traian Băsescu: Nu. Suntem două state independente ÅŸi eu consider că Republica Moldova poate deveni membră a Uniunii Europene ÅŸi atunci graniÅ£ele dintre noi nu vor mai avea decât valoare istorică pentru că cetăţenii Uniunii Europene circulă liber dintr-o Å£ară în alta. Deci obiectivul nostru, ÅŸi este un obiectiv afirmat ÅŸi consecvent susÅ£inut în interiorul Uniunii Europene, este ca Republica Moldova să devină membră a Uniunii Europene, dacă ea vrea. N-o obligăm că n-avem cum.

 

Vocea Rusiei: AÅ£i amintit râul Prut ÅŸi aÅ£i mai vorbit despre asta înainte. Anul trecut aÅ£i făcut o afirmaÅ£ie legată de anul 1941, spunând că dacă ar fi cazul ÅŸi acum aÅ£i ordona ca trupele româneÅŸti să treacă râul Prut împreună cu trupele germane.

Traian Băsescu: Dacă am fi în anul 1941, dar nu mai suntem în anul 1941, suntem în 2012 ÅŸi nu mai e posibil aÅŸa ceva.

 

Vocea Rusiei: Şi consideraţi că acea decizie a fost corectă?

Traian Băsescu: Deciziile de atunci le judecă istoria, iar despre istorie fiecare avem câte o părere. Spre exemplu, eu vă pot spune ca persoană care am învăţat istoria ţării mele că mareÅŸalul Antonescu a greÅŸit că nu s-a oprit la Nistru. Åži ÅŸtiu foarte bine că asta a fost marea greÅŸeală a României în al Doilea Război Mondial că a trecut Nistrul cum ÅŸtiu foarte bine că, atunci când realităţile vieÅ£ii ne-au obligat, conducătorii de atunci s-au aliat cu Uniunea Sovietică ÅŸi au mers până aproape de Berlin. Deci România a încercat să-ÅŸi apere integritatea teritorială în ambele faze ale războiului. În speranÅ£a că-ÅŸi va păstra integritatea teritorială ÅŸi poate, ca să ne înÅ£elegeÅ£i mai bine, trebuie să priviÅ£i puÅ£in la istoria noastră. Noi suntem o Å£ară care s-a format, s-a consolidat între trei mari puteri: la răsărit – mama Rusia, la sud – fostul Imperiu Otoman, la vest – fostul Imperiu Austro-Ungar. Toată istoria noastră este marcată de lupta de a ne păstra teritoriul naÅ£ional. Åži atunci cred că trebuie să înÅ£elegeÅ£i mai bine abordările româneÅŸti, cum ÅŸi noi încercăm să le înÅ£elegem pe cele ale FederaÅ£iei Ruse. Poate nici unii, nici alÅ£ii nu ne înÅ£elegem foarte bine aspiraÅ£iile ÅŸi atunci, pentru că tot împărÅ£im Marea Neagră, nu este mai bine să discutăm decât să ne închidem fiecare în căsuÅ£a lui, unii la BucureÅŸti, alÅ£ii la Moscova?

 

Vocea Rusiei: ExcelenÅ£a Voastră, permiteÅ£i-mi să vă pun o întrebare legată de situaÅ£ia politică internă din România. Ce credeÅ£i, vă veÅ£i întoarce la palatul prezidenÅ£ial?

Traian Băsescu: Numai Curtea ConstituÅ£ională decide. Înaintea deciziei CurÅ£ii ConstituÅ£ionale n-aÅŸ vrea să fac nicio apreciere pentru că ar putea fi considerată o tentativă de a influenÅ£a decizia CurÅ£ii.

 

Vocea Rusiei: Dacă veÅ£i rămâne în funcÅ£ia de preÅŸedinte, ce se va întâmpla cu oponenÅ£ii dvs. politici? Să spunem cu premierul Victor Ponta, cu preÅŸedintele interimar Crin Antonescu?

Traian Băsescu: Statul român are mecanismul coabitării. Trebuie să vă spun, ÅŸi ÅŸtiÅ£i cu siguranţă, că eu am mai fost suspendat o dată de aceleaÅŸi partide: socialiÅŸtii cu liberalii, în anul 2007. Atunci poate că era prea devreme să învăţăm mecanismul coabitării. Acum însă este nepermis să nu-l utilizăm. Până la urmă chiar forma constituÅ£ională pe care o avem, cu preÅŸedintele având un mandat de cinci ani, iar Guvernul cu mandat de patru ani, face greu de conceput că preÅŸedintele va avea tot timpul o majoritate, ceea ce generează obligaÅ£ia ca statul român ÅŸi politicienii din România să înveÅ£e să gestioneze interesele ţării ÅŸi în condiÅ£ii de coabitare. Deci eu cred că asta va trebui să se întâmple: coabitarea între un preÅŸedinte de o culoare politică sau provenit dintr-un partid de centru-dreapta cu majoritate parlamentară ÅŸi implicit guvernamentală de centru-stânga.

 

Vocea Rusiei: Victor Ponta va rămâne prim-ministru dacă vă veÅ£i mai întoarce la preÅŸedinÅ£ie?

Traian Băsescu: PreÅŸedintele poate doar să desemneze prim-ministrul, dar nu-l poate revoca. Revocarea prim-ministrului poate fi făcută doar de Parlament. Deocamdată Victor Ponta are o majoritate în Parlament ÅŸi nu cred că Parlamentul îl va revoca.

 

Vocea Rusiei: Se spune că ceea ce s-a întâmplat cu fostul prim-ministru, Adrian Năstase, a fost o răfuială politică, o execuÅ£ie ritualică.

Traian Băsescu: Uite vă întreb un lucru simplu: credeÅ£i că în România un ÅŸef de stat s-ar compromite cerând judecătorilor o soluÅ£ie sau alta? Eu vă asigur că nu. Asta a fost decizia justiÅ£iei ÅŸi cred că orice hotărâri definitive ale justiÅ£iei trebuie respectate. Sunt convins că nici în FederaÅ£ia Rusă un politician important, fie el prim-ministru sau preÅŸedinte, nu dă instrucÅ£iuni justiÅ£iei. Deci nu există nicio legătură cu execuÅ£iile politice în justiÅ£ie în România.

 

Vocea Rusiei: AÅ£i afirmat că dvs. toÅ£i ÅŸi colegii dvs., conducătorii ţărilor est-europene, aveÅ£i un trecut comunist. În presa română, eu din păcate nu cunosc limba română ÅŸi o citesc prin intermediul limbii engleze, în publicaÅ£iile în engleză din România sunteÅ£i comparat cu Nicolae CeauÅŸescu. Ce părere aveÅ£i?

Traian Băsescu: AÅŸa este. Åžtiu ÅŸi eu acest lucru. Au fost câÅ£iva ziariÅŸti care au făcut această comparaÅ£ie. Nu cred că au fost de cea mai mare bună credinţă, dar vă aduc un argument: CeauÅŸescu a construit ÅŸi a consolidat comunismul, iar eu, în mod oficial, am condamnat comunismul ÅŸi l-am declarat ca fiind un regim ilegitim ÅŸi criminal. Am făcut-o printr-un raport semnat de mine ÅŸi susÅ£inut de mine în Parlament. Asta mă deosebeÅŸte pe mine de CeauÅŸescu. El a crezut în comunism, iar eu am declarat comunismul un regim ilegitim ÅŸi criminal.

 

Vocea Rusiei: Au fost publicaÅ£ii, între care un american pe nume John Podesta (fostul ÅŸef al personalului Casei Albe sub preÅŸedinÅ£ia lui Bill Clinton – nota redacÅ£iei), care a declarat că în timpul lui CeauÅŸescu aÅ£i fi lucrat cu serviciile secrete.

Traian Băsescu: Nu, n-am avut nicio legătură cu serviciile secrete. N-am avut cum să lucrez. Dar cine e americanul acesta Podesta?

 

Vocea Rusiei: O să vă arăt publicaţia.

Traian Băsescu: De regulă, în România se vorbeÅŸte foarte mult. Åži mulÅ£i îÅŸi dau cu părerea. Nimeni nu arată probe. Vreau să ÅŸtiÅ£i că eu sunt ÅŸeful de stat care a transferat toata arhiva fostei securităţi, peste 2 milioane de dosare ale fostei securităţi, către o instituÅ£ie care le studiază. Mai exact 2 milioane 200 de mii ale fostei securităţi din dispoziÅ£ia mea au fost transferate către Consiliul NaÅ£ional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. Numai că eu am devenit preÅŸedinte în decembrie 2004. Dacă ar fi existat un dosar al meu, ar fi fost scos la lumină din 1990 până în decembrie 2004. Deci despre noi cei care ne-am născut înainte de revoluÅ£ie se poate spune orice. Spre exemplu, unul dintre argumentele majore ale celor care spuneau că am fost omul securităţii era legat de faptul că, la o vârstă foarte tânără, comandam cea mai mare navă pe care o avea România. Era un petrolier de 157 de mii de tone.

 

Vocea Rusiei: AveÅ£i în vedere istoria din portul franÅ£uzesc?

Traian Băsescu: Nu. Aia e neînsemnată. Vreau să vă spun că îmi aduc aminte cu plăcere când mă întâlneam pe Bosfor cu cele două nave ruseÅŸti de aceeaÅŸi mărime. Se numeau Kuzbass ÅŸi Krivbass. Erau doar puÅ£in mai mici, nava mea avea 306 metri, cele două nave ruseÅŸti aveau 300 de metri. Iar nava mea era mai rapidă pentru că aveam motor Diesel, iar cele două nave ruseÅŸti erau propulsate cu turbină cu aburi. Åži aveam o relaÅ£ie, dacă vreÅ£i, amicală cu cei doi comandanÅ£i ruÅŸi cu care aproape mereu mă întâlneam pe Bosfor. Era cea mai mare navă a noastră ÅŸi cele mai mari nave ale Uniunii Sovietice. Ei încărcau mereu la Novorossiisk. Åži de la această poveste mulÅ£i s-au întrebat că dacă nu era omul securităţii, nu putea să comande o asemenea navă. Ori asta este o nebunie prin deducÅ£ie. Sau e o nebunie să faci asemenea deducÅ£ii pentru că nimeni nu-Å£i dădea o navă de asemenea dimensiuni pentru că erai susÅ£inut de securitate. Trebuia să ÅŸtii s-o conduci. Eram foarte tânăr, însă navele ca ÅŸi avioanele nici în vremea comunismului nu se dădeau pe pile.

 

Vocea Rusiei: Unde e petrol, acolo e ÅŸi gaz… AÅŸ vrea să vă întreb despre South Stream. Care este poziÅ£ia dvs., poziÅ£ia României în proiectul South Stream?

Traian Băsescu: Noi susÅ£inem fără rezerve varianta coridorului sudic, care este o variantă susÅ£inută de Uniunea Europeană ÅŸi noi suntem parte a Uniunii Europene. Deci pentru noi proiectul Nabucco este un proiect prioritar. Suntem ÅŸi parte a acestui proiect, România are 16% din proiect. Dar niciodată n-o să auziÅ£i că ne împotrivim South Stream-ului. Vă pot spune că atunci când am primit de la autorităţile ruseÅŸti solicitarea să se facă primele prospecÅ£iuni în zona economică a României, răspunsul nostru a fost pozitiv. Dar noi nu putem fi decât parte a politicii energetice europene, atâta timp cât FederaÅ£ia Rusă ÅŸi acum ne vinde gaze prin intermediari ÅŸi nu în mod direct. În condiÅ£iile în care avem o conductă a Gazpromului care trece pe teritoriul nostru. FireÅŸte, o deschidere a FederaÅ£iei Ruse către parteneriatul cu noi ÅŸi noi am oferit Gazpromului posibilitatea să facă depozite de gaze pe teritoriul României în foste saline. Åži întrebarea a venit destul de acut atunci când au fost neînÅ£elegerile cu Ucraina. Ne menÅ£inem opÅ£iunea de a fi un partener al Gazpromului. Când vreÅ£i să aflaÅ£i despre România, vorbiÅ£i direct cu mine, nu luaÅ£i din presă.

 

Vocea Rusiei: Ne-am înÅ£eles.