Vedeta Mutu

Vedeta Mutu

0 59

La felul in care au jucat “baietii nostri” aseara, cu Olanda, nici nu puteam avea pretentii la calificarea in sferturi la europene, caci toata echipa a parut obosita si parca atunci incropita din adunaturi de moment. Iar antrenorul parca se astepta la rezultatul consemnat dupa fluierul final, caci nu prea l-am vazut agitandu-se crunt, ca in alte ocazii, cand parca dadea cu caciula de pamant.
Si doar am intalnit aceeasi Olanda careia i-am luat patru puncte in calificari, ba inca aseara batavii au jucat mai mult cu rezervele, dar au dovedit ca nu le trebuiesc speculatii si ca nu se tem – cel putin in momentul de fata – de nimeni.
La noi au lipsit vreo doua-trei “piese de baza” si s-au facut ca joaca alte doua-trei. Aici ma gandesc in primul rand la Mutu si Chivu, florile care asteptam sa ne aduca primavara in suflet si iesiri in strada, pentru cantece si bucurie, in tara.
Nu a fost sa fie. Specialistii vor rassuci si rasanaliza, ca in toate domeniile in Romania, fara a se ajunge la vreun rezultat pentru viitor.
Insa numai cu cantatul imnului national “ca la Plevna” nu poti castiga si Piturca a simtit starea echipei si de aceea nici nu s-a dat de ceasul mortii.
Caci noi nu am fost pregatiti psihic si ne-am bazat, privind chiar oarecum de sus, pe rezultatele din preliminarii, cand aveam parca alt morcov in fund decat cel de acuma.
Iar in ce+i priveste pe cei doi “granzi” ai nostri? Chivu a vrut, dar a reusit multe pase aiurea – ca si ceilalti de altfel, care si-au ales sa doarma tocmai la ora meciului si pe acel teren!
Iar la Mutu am inteles ca face cat doi oameni, unul de la echipa sa de club, Fiorentina, unde, daca nu se incadreaza in stilul de joc cerut de antrenor, este lasat pe tusa si nu incaseaza toti banii, iar celalalt Mutu, vedeta si “marele briliant” de la echipa nationala, unde tine nasul cam prea pe sus, neputandu-l respira pe cel al coechipierilor.
Egoismul in joc si reprosurile catre coechipieri ca nu i-au pus mingea pe tava – dar el cate pase utile a dat, cand tot timpul ne-a tocat nervii cu inutilele driblinguri? – au dus la destramarea spiritului de echipa intr-un context si asa fragil, aceste aere de vedeta ducand pana si la ratarea loviturii de pedeapsa din jocul cu italienii.
Sunt multe de spus, dar, din pacate, ajungem la lehamite pana si in sport, ca asa-i romanul vremurilor noastre.

Dan Bota

COMENTARII

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.