UE s-a imbogatit cu inca trei limbi straine

UE s-a imbogatit cu inca trei limbi straine

0 124

Mecanismul de traduceri al UE, deja impovarat dupa integrarea celor noua limbi nationale ale tarilor care au aderat in 2004, trebuie sa includa, ca urmare a aderarii Romaniei si Bulgariei si a recunoasterii unor limbi minoritare, inca trei limbi. Astfel, de la 1 ianuarie 2007, si romana, bulgara si galeza au intrat in randurile limbilor oficiale comunitare.


La Bruxelles, „jongleria” cu limbile nationale este un joc stravechi, comunitatea europeana trebuind sa gestioneze patru limbi de lucru inca de cand era formata numai din cele sase state fondatoare. Daca administratiile comunitare folosesc trei limbi „de lucru” (engleza, franceza si germana), nici o autoritate nu a vrut sa generalizeze o alegere atat de dificila in viata publica a institutiilor europene. Comisarul european pentru Educatie, Jan Figel, a reafirmat recent filosofia UE: „Diversitatea limbilor este bogatia noastra comuna, iar promovarea acestei diversitati constituie o prioritate clara”. Aceasta diversitate lingvistica a devenit, de la 1 ianuarie, un portofoliu de sine statator, incredintat noului comisar roman Leonard Orban.


La fiecare extindere a Uniunii, a crescut si numarul limbilor nationale, insa tendinta de crestere a numarului acestora este alimentata si de vointa unora dintre tarile membre de recunoastere a unor limbi minoritare, ceea ce explica includerea galezei irlandeze.


In momentul de fata, cele trei mari institutii – Comisia, Consiliul si Parlamentul – folosesc direct circa 4.000 de interpreti si traducatori, carora li se mai adauga si aproximativ 1.500 de colaboratori. Costul total al traducerilor se apropie de un miliard de euro anual, reprezentand „mai putin de 1 la suta din bugetul total”, conform Comisiei Europene.


Uniunea Europeana se confrunta, in acest domeniu, cu o lipsa importanta de personal, in special pentru limbile nationale ale tarilor aderate recent. Pentru a depasi acest obstacol, UE foloseste intens un sistem de tip „releu” – un interpret din engleza in olandeza va folosi, pentru a traduce discursul unui orator elen, traducerea din greaca in engleza facuta de un alt coleg. Ceea ce, pentru realizarea de traduceri simultane, presupune precizie si rapiditate.


Traducatorii deja angajati sunt supusi unor presiuni importante pentru a adauga noi limbi in CV-urile lor.


Totusi, din acest Turn Babel, engleza se impune practic drept limba vorbita dominanta, cu atat mai mult cu cat majoritatea documentelor elaborate de UE (2,8 milioane de pagini in 2005) sunt redactate in engleza, versiunile in germana si franceza aparand ulterior.


Sporirea numarului de combinatii posibile de traduceri nu permite interpretarea sistematica a limbilor „mici” decat la summituri sau reuniuni ministeriale. Mai mult, multi dintre reprezentantii tarilor aderate recent au ales sa intervina direct in engleza si sa asculte traducerile in engleza, spre dezamagirea interpretilor veniti din tarile lor.

In pofida presiunilor la care sunt deja supusi traducatorii si interpretii, UE intentioneaza sa isi extinda in continuare „panoplia” de limbi nationale, inclusiv prin aderarea Croatiei, prevazuta pentru 2009 – 2010. Membrii UE au luat deja si o serie de masuri – in vara anului 2007, Consiliul va dispune de o noua cladire, cu sali echipate cu 30 de cabine pentru interpreti, in conditiile in care in cladirile folosite in prezent exista cel mult 21 de cabine. Problemele de recrutare risca sa se accentueze insa, contribuind la consolidarea pozitiei dominante a limbii engleze.

COMENTARII

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.