Toamna astronomica – credinte populare

Toamna astronomica – credinte populare

0 93

Calendarul popular pastreaza in zona echinoctiului de toamna amintirea celebrarii unui stravechi inceput de an. Parintii bisericii crestine au suprapus aici, peste moartea si renasterea Zeitei Muma de origine neolitica, sarbatorile Adormirii (mortii) si Nasterii Fecioarei Maria. Fixand mai intai moartea (15 august) si dupa o luna nasterea (8 septembrie), Biserica crestina a pastrat modelul precrestin: moare mai intai divinitatea ajunsa la varsta senectutii, popular numita Santamaria Mare sau Precesta Mare, si apoi se naste Santamaria Mica sau Precesta Mica.


Desi textele religioase indeamna credinciosii sa se bucure la nasterea Fecioarei Maria: „sa trambitam duhovniceste…”; „Ioachim se veseleste si Ana praznuieste”; „Sa dantuiasca toata faptura, sa se veseleasca si David…” etc. (Mineiul pe septembrie, 1984, p. 98 – 116), romanii intampina cu mai multa bucurie celebrarea mortii Nascatoarei de Dumnezeu.


Unele din obiceiurile echinoctiale, specifice Santamariei Mici, au fost preluate de sarbatoarea vecina, Inaltarea Sfintei Cruci (14 septembrie), numita popular Ziua Crucii si, local, Ziua sarpelui. Reprezentarile mitice rele de foc si lupi, Teclele, celebrate in mediile pastorale in ziua de 24 septembrie, au preluat numele Sfintei Mucenice Tecla din calendarul crestin ortodox. Local sunt sarbatorite in zilele Berbecarilor (26-29 septembrie).?

COMENTARII

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.