Talpa gastei(Leonurus cardiaca)
Talpa gastei este o planta erbacee, perena. Creste pe marginea drumurilor, prin locuri necultivate si printre daramaturi, cai ferate, la marginea padurilor, locuri poienite, in zona de campie si deal, pana la altitudinea de 500-600 m.
Este cunoscuta si sub alte denumiri ca: apucatoare, buruiana boltului, buruiana de bleasna, creasta cocosului, iarba flocoasa, iarba de dat, laba lupului, santa, lingorica, somnisor, talpa lupului.
Talpa gastei este o planta moderat-termofila, vegetand bine in plina lumina si fiind rezistenta la semiumbra. Are cerinte reduse fata de sol si umiditate, in general preferand solurile revene pana la reavan-jilave.Talpa gastei este un rizom lignificat, gros (1-1,5 cm), scurt, din care pornesc multe radacini brune, subtiri, lungi pana la 30 cm. Frunze opuse, vand aspectul unei labe de gasca, lungi de 6-12 cm si late de 4-10 cm, cu peri aspri si petiolate. Flori sunt roze, dispuse cate 10-20 localizate la baza frunzelor din partea superioara a tulpinii. Floarea este formata dintr-un caliciu in forma de tub cu 5 sepale unite intre ele, fiecare sepal terminandu-se cu un dinte ascutit si tepos.
Planta contine alcaloizi, reprezentati de leunucardina si stachidrina, heterozizi cardiotonici, glicozide amare, ulei volatil, tanoizi, rezine, acizi organici, vitaminele A, C, E, substante minerale.
1. Parti utile:
• Se recolteaza partile aeriene inflorite pe timp frumos, dupa ce s-a ridicat roua, in timpul infloririi, din iunie pana la inceputul lui august.
• Se vor taia doar varful inflorit, de aproximativ 20-25 cm lungime, care se usuca la umbra in strat subtire.
• Se intorc la 12 zile fara a se sfarama frunzele. Se pastreaza in saci de panza.
2. Utilizari medicinale:
• tratarea contuziilor, ranilor, arsurilor, durerilor reumatice.
• in bolile de inima de origine nervoasa.
• tulburari de ritm cardiac
• accese de tahicardie paroxistica
• fenomene degenerative cardiace
• boli coronariene
• cardiopatii ischiemice
• afectiuni ale aortei
• insuficienta miocardica dupa boli infectioase si angina pectorala
• tulburari de menopauza
• insomnii
• astm bronsic.
• Intern: sedativ puternic al sistemului nervos central, hipotensiv.
• Extern: cicatrizant, antiinflamator.
3. Preparate:
• Infuzie: 1 lingurita la o cana de apa clocotita. Se lasa sa infuzeze 5 minute dupa care se strecoara si se beau 2-3 ceaiuri caldute pe zi.
• Decoct: 15 g de planta uscata Ia 200 ml de apa clocotita. Se lasa Ia infuzat 10 minute, se strecoara si se iau cate 3-4 linguri pe zi in stari depresive si nervoase, hipertensiune arteriala, boli pulmonare si renale.
• Capsule: 1 capsula de 3 ori pe zi ininte de mese, minim 2 saptamani
• Tinctura: 1 lingurita diluata in ½ pahar de apa, de 3-4 ori pe zi in cure de 1 luna.
• Cataplasme: 50 g de planta uscata Ia 1 litru de apa rece; se fierbe si se foloseste sub forma de cataplasme in cicatrizarea ranilor, diminuarea umflaturilor si inlaturarea durerilor de picioare si junghiuri, tinandu-se timp de 2-3 ore.
M.P.
