Tags Posts tagged with "JAFUL BANULUI PUBLUC"

JAFUL BANULUI PUBLUC

0 312

„Este o discutie la Comisia de Buget Finante pe acest act normativ, ca membru al Guvernului pot sa va spun ca saptamana viitoare incercam sa introducem o noua ordonanta de urgenta de modificare a Codului Fiscal cu mai multe aspecte care sunt foarte utile pentru economie, alaturi de care sa aducem si cateva amendamente„, a declarat ministrul Finantelor, Eugen Teodorovici, potrivit Mediafax.

Ministrul Finantelor a mai adaugat ca cel mai important amendament va viza posibilitatea firmelor de a alege tipul de impozit (pe profit sau pe cifra d afaceri), in anumite conditii.
Eugen Teodorovici
„Cel mai important este cel legat de plafonul acela de un milion de euro sub care firmele să poată opta dacă plătesc impozit pe profit sau pe cifra de afaceri, desigur, cu două condiţii cumulative, şi anume un capital social de 45.000 de lei şi să aibă minim doi angajaţi.

Este cel mai important element, pentru că până la 31 martie trebuie să se înregistreze într-un fel sau altul aceste companii”, a mai spus Teodorovici.

Proiectul acestui act normativ ar putea fi pus cel tarziu vineri pe site-ul Ministerului Finantelor.

0 629

Așa cum se știe nu doar la nivelul Consiliului Județean Brașov s-au inregistrat imense fraude din bugetul public. Parchetele din multe judete, Buzau, Braila, Cluj, Constanta, Prahova, Sibiu etc. au adunat în urma unei implicări profesioniste si corecte multe dosare cu fapte de coruptie la cel mai inalt nivel de conducere de la acest palier administrativ.  Mai mult decat atâta avem de-a face pe langă implicarea serioasă a procurorilor și de o responsabilă preocupare a aleșilor judeteni in recuperarea imenselor prejudicii.
Vom da un exemplu in acest, cel al Județului Constanta care se va constitui parte civilă cu suma de 11,6 milioane de lei intr-unul dintre dosarele fostului presedinte al CJ, Nicusor Constantinescu.
Deci Judetul Constanta se va constitui parte civila cu suma de 11,6 milioane de lei intr-un dosar in care fostul presedinte al Consiliului Judetean, Nicusor Constantinescu, este cercetat de DNA pentru abuz in serviciu, au decis consilierii judeteni in sedinta extraordinara de luni, anunta News.ro.
Consilierii judeteni s-au reunit, la începutul acestei săptămâni, intr-o sedinta extraordinara, pe ordinea de zi fiind si un proiect de hotarare privind constituirea judetului Constanta ca parte civila intr-un dosar in sunt cercetati fostul presedinte al CJ Constanta Nicusor Constantinescu si fostul arhitect al judetului Titi Cenusa, pentru abuz in serviciu. cancescu-arestatProiectul a fost aprobat cu 32 de voturi, inregistrandu-se o singura abtinere, a liberalului Cristy Baisan, care a sustinut ca nu a primit nota de fundamentare a acestui proiect si de aceea nu a dorit sa voteze.
Judetul Constanta se constituie parte civila cu suma de 11,6 milioane de lei, dintre care 8,2 milioane de lei reprezinta sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, repartizate bugetelor locale ale comunelor, oraselor si municipiilor prin hotarare a Consiliului Judetean, pentru sustinerea programelor de dezvoltare locala si pentru sustinerea proiectelor de infrastructura care necesita cofinantare locala, iar restul sumei reprezinta plati facute de catre CJ Constanta catre SC Geotop 2001 SRL pentru realizarea documentatiei cadastrale.
DNA Constanta solicitase Consiliului Judetean Constanta, la sfarsitul lunii trecute, sa comunice daca se constituie parte civila in acest dosar si care este cuantumul pretentiilor. 
Nicusor Constantinescu este urmarit penal de DNA Constanta, intr-un nou dosar, in care este acuzat ca in perioada 2007-2013, cand era presedinte al Consiliului Judetean, si-a incalcat atributiile de serviciu si a facut plati nelegale catre o firma pentru realizarea de lucrari de cadastrare, majoritatea fictive, a drumurilor judetene si comunale din Constanta, fraudand bugetul local cu peste 11 milioane de lei.
Procurorii Directiei Nationale Anticoruptie – Serviciul Teritorial Constanta au dispus efectuarea urmaririi penale fata de Nicusor Constantinescu, la data faptei presedinte al Consiliului Judetean Constanta, pentru abuz in serviciu cu consecinte deosebit de grave. Titi Cenusa, la data faptei arhitect sef la CJ, tot pentru abuz in serviciu cu consecinte deosebit de grave, si Ioan Ichim, la data faptei administrator al unei societati comerciale, pentru complicitate la abuz in serviciu cu consecinte deosebit de grave.
In perioada iulie 2007 – aprilie 2013, Nicusor Constantinescu si Titi Cenusa si-au incalcat atributiile de serviciu, in contextul derularii Acordului de asociere in vederea participarii la procedura de achizitie publica „Documentatie cadastrala si inscriere in cartea funciara a retelei de drumuri publice de interes local din judetul Constanta si realizarea solutiilor geospatiale pentru gestiunea cailor de transport rutiere”. Nicusor Constantinescu
„Suspectii Constantinescu Nicusor-Daniel si Cenusa Titi au coordonat actiunile astfel incat sa fie atribuite, in mod preferential, lucrarile de cadastrare a drumurilor judetene si comunale din judetul Constanta catre o societate controlata de omul de afaceri, precum si cu fraudarea bugetului judetului Constanta. Frauda in dauna bugetului judetului Constanta s-a realizat prin efectuarea de catre presedintele Consiliului Judetean, in mod coordonat, a unor plati neegale in valoare totala de 11.621.345,49 lei, o parte fiind efectuate direct in contul firmei administrate de suspectul Ichim Ioan (pentru lucrari de cadastrare a drumurilor judetene)”, arata DNA.
Potrivit procurorilor, restul platilor au fost facute din bugetul Consiliului Judetean Constanta in mod indirect, prin alocari bugetare catre 45 de comune, care, la randul lor, au virat banii in contul aceleiasi societati comerciale (pentru lucrari de cadastrare a drumurilor comunale).
„Lucrarile aparent efectuate, care oricum nu aveau nicio utilitate, au fost evaluate la suma de 2.511.410 lei, iar restul sumei a fost decontata pentru lucrari neefectuate (fictive)”, a aratat  DNA.
Toate aceste lucruri s-au produs in conditiile in care societatea administrata de Ioan Ichim nu a predat niciodata beneficiarului produsele care au facut obiectul procedurii de achizitie publica organizata de Consiliul Judetean Constanta, iar niciuna dintre situatiile de plata/decont rectificativ, anexata facturilor, nu cuprinde, in conditiile legii, cantitatile si preturile unitare ale serviciilor de cadastru care au fost achizitionate in baza acordului mentionat mai sus.
La sfarsitul lunii iunie, Curtea de Apel Constanta l-a condamnat definitiv pe Nicusor Constantinescu la cinci ani de inchisoare pentru abuz in serviciu in forma continuata, marind astfel pedeapsa care fusese aplicata de instanta de fond, anume de trei ani si jumatate de inchisoare.
Fostul presedinte al CJ Constanta a mai primit doua condamnari, dar acestea nu sunt definitive. Astfel, Tribunalul Bucuresti l-a condamnat la sase ani de inchisoare pentru abuz in serviciu pentru ca a refuzat aprobarea construirii unui parc eolian, iar Curtea de Apel Bucuresti l-a condamnat la 15 ani de inchisoare pentru mai multe fapte de abuz in serviciu. De asemenea, Nicusor Constantinescu este judecat si in alte dosare, aflate pe rolul instantelor din Bucuresti si Constanta.

Horia D.R.

Nota Redacției
Cotidianul nostru face un apel către conducerea Judetului Brasov prin care solicită detalii legate de dosarele in care este parte păgubită și în care s-a demarat procedura de recuperare a pagubelor.

1 590

Curtea de Apel Braşov a admis marții contestaţia procurorilor DNA şi a aprobat mandatul de arestare preventivă pentru 30 de zile pe numele fostului preşedinte  al Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu.
Acesta a fost reţinut miercurea trecută, pe 25 octombrie, într-un nou Dosar (Nr. 2) în care este acuzat de luare de mită şi de abuz în serviciu, în timpul campaniei electorale din 2012.
procurorii sunt extrem de clari – ‘In contextul campaniei electorale din 2012, inculpatul Cancescu, in calitate de presedinte al filialei judetene a unui partid politic, a pretins de la trei persoane bani si alte foloase, constand in suma totala de 105.000 lei si angajarea unor anumite persoane in cadrul Agentiei Judetene de Dezvoltare Durabila, pentru ca in schimb sa ii puna pe cei trei pe pozitii sigur eligibile pe lista de candidati pentru CJ Brasov’.
Iniţial, pe 26 octombrie, judecătorii Tribunalului Braşov au respins propunerea de arestare preventivă, iar Căncescu a fost plasat în arest la domiciliu.
 Azi, după decizia Curţii de Apel, Căncescu se va întoarce în arestul IPJ pentru 25 de zile rămase din mandat. Alte amanunte în numărul de maine!

Horia D.R.

cancescu arestat

0 615

Dupa ce procurorii DNA Braşov l-au reţinut, miercuri, pentru 24 de ore pe fostul preşedinte al Consiliului Judeţean, acuzat de trei infracţiuni de luare de mita şi una de abuz in serviciu, Aristotel Cancescu a fost prezentat ieri in catuse la Tribunalul Braşov, cu propunere de arestare preventiva pentru 30 de zile

Dupa ce procurorii DNA Braşov l-au reţinut, miercuri, pentru 24 de ore pe fostul preşedinte al Consiliului Judeţean, acuzat de trei infracţiuni de luare de mita şi una de abuz in serviciu, Aristotel Cancescu a fost prezentat ieri in catuse la Tribunalul Braşov, cu propunere de arestare preventiva pentru 30 de zile.
Dupa mai bine de 3 ore petrecute in sala de judecata, magistratii au decis 30 de zile arest la domiciliu pentru Aristotel Cancescu: fostul preşedinte al Consiliului Judeţean a refuzat sa dea declaraţii presei la iesirea de la Tribunal.
Procurorii anticorupţie au mai dispus punerea in mişcare a acţiunii penale şi masura controlului judiciar pentru 60 de zile, incepand cu data de 26 octombrie 2016, faţa de inculpatul Claudiu Coman, fost preşedinte interimar al Consiliului Judeţean Braşov, pentru complicitate la luare de mita şi instigare la abuz in serviciu. Anchetatorii continua urmarirea penala fata de suspectii:
CIRICA CRISTIAN EMIL, la data faptei director al Directiei investitii, urbanism si amenajarea teritoriului,
ISPAS RADU PETRU, la data faptei administrator public al judetului Brasov si
POPESCU AURELIA, la data faptei director economic executiv in cadrul Consiliului Judetean Brasov, toti cu privire la savarsirea infractiunii de abuz in serviciu.
Este, de asemenea, cercetat IOSIF RAZVAN, la data faptei administrator al unei societati comerciale, cu privire la savarsirea infractiunii de complicitate la abuz in serviciu.
Potrivit procurorilor, in contextul campaniei electorale din anul 2012, inculpatul Cancescu Aristotel Adrian a pretins de la trei persoane bani si alte foloase, constand in suma totala de 105.000 lei si angajarea unor persoane in cadrul Agentiei Judetene de Dezvoltare Durabila, pentru ca in schimb sa ii puna pe cei trei pe pozitii sigur eligibile pe lista de candidati pentru Consiliul Judetean Brasov.CJ - Consiliul-Judetean-Brasov
Una dintre cele trei persoane, spun procurorii, este si inculpatul Coman Claudiu care, la acea vreme, era Sef de campanie electorala (la PNL Brasov n.r.) si consilier judetean. In aceasta calitate, inculpatul Coman Claudiu ar fi primit de la una dintre viitoarele candidate la functia de consilier judetean, in biroul sau din cadrul CJ Brasov, suma de 50.000 lei.
Lui Cancescu i se impută, de asemenea, ca, sub pretextul achizitiei de softuri educationale /servicii, a aprobat suma de 675.000 lei iar inculpatului Coman Claudiu ca a cerut unui numar de 15 primari din judet sa formuleze cereri prin care sa solicite alocarea de sume de bani din fondul de rezerva pentru achizitia acestor softuri. Ulterior, intre societatea administrata de suspectul Iosif Razvan si primariile respective au fost incheiate contracte pentru furnizarea de cursuri, in speta tutoriale Windows, Word, Excel, Power Point, navigare internet, sub forma unor pachete cu CD-uri, a caror valoare a totalizat suma de 675.000 de lei.
Banii au fost apoi remisi inculpatului Coman Claudiu din care acesta a folosit suma de 86.000 de lei pentru a-si asigura locul pe o pozitie sigur eligibila pe lista candidatilor pentru Consiliul Judetean Brasov.

Vifor Rotar

 

0 846

Demisia a venit in contextul in care DNA il cerceteaza pe Coman sub control judiciar pentru luare de mita si va deveni efectiva de la 1 noiembrie

Demisia a venit in contextul in care DNA il cerceteaza pe Coman sub control judiciar pentru luare de mita si va deveni efectiva de la 1 noiembrie.
„Am considerat, avand in vedere faptul ca si eu sunt intr-o faza de cercetare penala, ca un gest de onoare sa-mi inaintez demisia atat din cadrul comitetului executiv judetean – deci din conducerea Partidului National Liberal cat si din cadrul Consiliului Judetean pentru ca nu vreau sa aduc nici un fel de probleme sau alte chestiuni legate de imagine asupra partidului din care provin si pe care l-am si condus si asupra Consiliului Judetean unde am fost si consilier si pentru o scurta perioada am exercitat si atributiile presedintelui”, a declarat ieri Coman, intr-o pauza a sedintei de plen a CJ.

Câți bani se manevrau!!!
Potrivit procurorilor DNA, in 2012, pe cand Coman era sef de campanie electorala, ar fi primit in biroul sau din consiliul judetean o mita de 50.000 de lei. Banii erau doar o parte din suma de 105.000 pe care seful de partid Aristotel Cancescu ar fi pretins-o de la trei persoane pentru ca in schimb sa-i puna pe cei trei pe pozitii sigur eligibile pe lista de candidati pentru Consiliul Judetean.
Coman ar fi achitat, de asemenea, 86.000 de lei pentru a-si asigura un loc pe o pozitie sigur eligibila pe lista candidatilor pentru CJ.
Liberalul demisionar nu a dorit sa comenteze acuzatiile care i se aduc si s-a marginit sa spuna ca isi va da tot concursul justitiei pentru aflarea adevarului
Procurorii au dispus in cazul lui Claudiu Coman masura controlului judiciar pentru 60 de zile.
Locul lasat liber de Coman in Consiliul Judetean va fi ocupat cel mai probabil de George Vocila care a mai fost ales judetean pentru cateva luni in mandatul trecut.

Vifor Rotar

bani-buzunar

0 690

Specialistii de la IPTANA vor preda Consiliului Judetean, in termen de 45 de zile, studiul de fezabilitate refacut pentru proiectul Aeroportului Brasov-Ghimbav. Urmeaza apoi ca administratia judeteana sa aprobe indicatorii tehnico-economici si, dupa alte doua saptamani, sa intocmeasca si caietele de sarcini aferente proiectului

Specialistii de la IPTANA vor preda Consiliului Judetean, in termen de 45 de zile, studiul de fezabilitate refacut pentru proiectul Aeroportului Brasov-Ghimbav. Urmeaza apoi ca administratia judeteana sa aprobe indicatorii tehnico-economici si, dupa alte doua saptamani, sa intocmeasca si caietele de sarcini aferente proiectului.
Conducerea Consiliului Judetean spera ca pana la sfarsitul anului sa inceapa procedura de achizitie si sa incarce oferta pe Sistemul Electronic de Achizitii Publice. Pana atunci, edilii judeteni se vor deplasa, saptamana viitoare, la sediul ROMATSA.
Presedintele CJ Adrian Vestea este interesat sa afle daca cei de-aici pot sa ajute la construirea turnului de control sau a altor componente ale investitiei, asa cum au facut-o si in cazul altor aeroporturi din tara.
Din discutiile avute cu specialistii, valoarea proiectului Aeroportului, intr-o prima etapa, este de 15 milioane de euro. Conducerea Consiliului Judetean isi propune sa prevada pana la sfarsitul anului 10 milioane de euro din bugetul propriu al institutiei, urmand ca pana la sfarsitului lui 2017 sa prevada si restul de 5 milioane.

Vifor Rotar

0 516

Procurorii DNA l-au reţinut miercuri pe Aristotel Căncescu, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Braşov şi preşedinte al filialei judeţene a unui partid politic, pentru mai multe fapte de luare de mită în legătură cu campania electorală din 2012.
Potrivit unui comunicat al DNA transmis AGERPRES, Aristotel Căncescu este acuzat de procurori şi de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată.
El va fi prezentat joi Tribunalului Braşov cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.
Procurorii au mai dispus măsura controlului judiciar pentru 60 de zile faţă de Claudiu Coman, la data faptelor consilier judeţean, pentru complicitate la luare de mită şi instigare la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată.
Totodată, procurorii anticorupţie au mai dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de Cristian Emil Cirică, la data faptei director al Direcţiei investiţii, urbanism şi amenajarea teritoriului, Radu Petru Ispas, la data faptei administrator public al judeţului Braşov, Aurelia Popescu, la data faptei director economic executiv în CJ Braşov, pentru abuz în serviciu, şi Răzvan Iosif, la data faptei administrator al unei firme, pentru complicitate la abuz în serviciu.radu-ispas-1
„În contextul campaniei electorale din 2012, inculpatul Căncescu, în calitate de preşedinte al filialei judeţene a unui partid politic, a pretins de la trei persoane bani şi alte foloase, constând în suma totală de 105.000 lei şi angajarea unor anumite persoane în cadrul Agenţiei Judeţene de Dezvoltare Durabilă, pentru ca în schimb să îi pună pe cei trei pe poziţii sigur eligibile pe lista de candidaţi pentru CJ Braşov”, susţin procurorii.
DNA precizează că una dintre cele trei persoane este şi Claudiu Coman care, la acea vreme, era şef de campanie electorală şi consilier judeţean, calitate în care a primit de la una dintre viitoarele candidate la funcţia de consilier judeţean, în biroul său din CJ Braşov, suma de 50.000 lei.
„Banii respectivi au fost predaţi casieriei partidului, fără documente, fiind utilizaţi pentru materiale electorale, consecinţa fiind alegerea celor trei persoane în funcţia de consilier judeţean”, se spune în comunicat.
Anchetatorii au mai constatat că, în aceleaşi circumstanţe, în perioada 2012-2013, Aristotel Căncescu, în calitate de preşedinte al CJ Braşov, cu încălcarea prevederilor legale şi la cererea lui Coman, a dat dispoziţii pentru întocmirea formală a cinci referate pe care ulterior le-a aprobat.
„Referatele respective au fost semnate în prealabil şi de suspecţii Cirică, Popescu şi Ispas. Prin intermediul acestor documente, inculpatul a justificat trei dispoziţii pe care le-a dat ulterior şi iniţierea şi adoptarea unor hotărâri pentru alocarea unor sume de bani din fondul de rezervă al consiliului. Prin aceste demersuri, sub pretextul achiziţiei de softuri educaţionale/servicii, a fost aprobată suma de 675.000 lei”, au reţinut procurorii.
claudiu-coman-pDNA menţionează că, având acceptul şi promisiunea preşedintelui CJ Braşov că va aloca banii respectivi, dar şi pentru a realiza o aparenţă de legalitate, Claudiu Coman şi-a folosit influenţa ce decurgea din calităţile menţionate şi a cerut unui număr de 15 primari din judeţ (de aceeaşi orientare politică) să formuleze cereri prin care să solicite alocarea de sume de bani din fondul de rezervă pentru achiziţia de softuri educaţionale, lucru pe care aceştia din urmă l-au şi făcut.
„După formularea acestor cereri, între societatea administrată în fapt de suspectul Răzvan Iosif şi primăriile respective sau direct cu şcolile din aceste localităţi, au fost încheiate contracte pentru furnizarea de cursuri, în speţă tutoriale Windows, Word, Excel, Power Point, navigare internet, sub forma unor pachete cu CD-uri, a căror valoare a totalizat suma de 675.000 de lei.
În unele cazuri au fost încheiate contracte fără ca unităţile de învăţământ sau primăriile să deţină calculatoare şi, în plus, softurile vândute nu erau licenţiate sau avizate de Ministerul Educaţiei ca fiind corespunzătoare programei de învăţământ pentru ciclul gimnazial.
Ulterior, societatea furnizoare a softurilor, după scăderea cheltuielilor făcute (aproximativ 10.000 lei pentru fiecare contract, plus diverse comisioane), a retras restul de bani în numerar, în mai multe tranşe
„, se mai arată în comunicat.
Procurorii au mai reţinut că banii au fost apoi remişi lui Coman din care acesta a folosit suma de 86.000 de lei pentru a-şi asigura locul pe o poziţie sigur eligibilă pe lista candidaţilor pentru CJ Braşov. Sursă: Agerpres

3 758
 S-au aflat motivele condamnării fostului baron de Constanţa, Nicuşor Constantinescu. Acesta a încasat, în primă instanţă, 15 ani de închisoare, iar judecătorii au făcut acum publice motivele aceste decizii. Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa Nicuşor Constantinescu s-a folosit de funcţia şi de banii instituţiei pentru a-şi promova imaginea în campanii electorale.
Interesul personal era pe primul plan iar problemele de sănătate invocate au fost mereu un pretext pentru a tergiversa procesul. Pentru asta a primit 15 ani de închisoare în dosarul perdelelor forestiere, spun magistraţii în motivare. Decizia nu este definitivă. Baronul a constestat decizia, iar o nouă sentinţă se va da în noiembrie.
„În concepţia inculpatului Constantinescu, proiectele finanţate de Consiliul Judeţean au

Nicuşor Constantinescu

constituit doar un pretext pentru deturnarea unei părţi importante a bugetului judeţului. În acelaşi timp, popularizarea la nivelul tuturor localităţilor a acestor programe a servit, într-o măsură semnificativă, şi promovării electorale a inculpatului Constantinescu”, scrie în motivarea Curţii de Apel Bucureşti.

Instanţa a validat prejudiciul calculat de procurorii DNA la aproximativ 30 de milioane de lei.
„Se conturează o anumită atitudine constantă a inculpatului faţă, nu numai de bugetul instituţiei pe care o conducea prin prisma funcţiei sale, dar şi faţă de interesele comunităţii pe care era chemat să o susţină, atitudine ce poate fi caracterizată ca fiind îndreptată exclusiv spre atingerea scopurilor personale, într-o vădită indiferenţă faţă de responsabilităţile ce îi reveneau în virtutea funcţiei sale”, scriu judecătorii Curţii de Apel Bucureşti.
Mai mult, instanţa de judecată a considerat că starea de sănătate a lui Nicuşor Constantinescu nu este un argument pentru o pedeapsă mai mică. Judecătorul Curţii de Apel arată că atitudinea din timpul procesului denotă că fostul lider local s-a folosit de problemele medicale pentru a tergiversa procesul, conform Digi 24.   fotografie0013
La Brasov excesele propagandistice ale lui Căncescu incă mai sfidează procurorii
Foarte multi brasoveni au fost surprinși cand au vazut pentru prima data placile/tablele care, atarnau pe unde nici nu te asteptai, din care Aristotel Adrian Căncescu, fostul presedinte penal al CJ Brasov, iși facea reclama pe bani publici. Cu toate insistentele si interpelarile prin care s-au facut solicitari sa se renunte la astfel de practici, Căncescu nu a renuntat și și-a continuat nestingherit propaganda, de parca aducea bani de acasa pentru investitiile sau reparatiile unor obiective publice. Poate ca acum, in urma sentintei unor judecatori, cei care conduc judetul vor demonta deșantata propaganda la care s-a dedat Căncescu, unul din penalii din administratia brasoveană.

Horia D.R.

 

2 781

Intr-o revista bisericeasca, dar asa, mai… „lumeasca” (atunci cand este vorba de …”primit donatii ori sponsorizari”  de la un Consiliu Judetean), am aflat ca harnicul infractor, si fost presedinte al C.J.Brasov  Aristotel Adrian Cancescu, asigura auditoriul respectiv ca s-a preocupat de dezvoltare lucrari, incepând chiar cu anul 2006, de cand personal a inițiat realizarea Aeroportului Brașov. Va vine sa credeti? Sa citim in continuare ce spunea atunci Mincinosul:
„Deocamdată nu s-au ales companiile aeriene cu care Aeroportul va lucra, acestea fiind alese după terminarea aeroportului, dar, din Brașov, vor fi foarte probabil, zboruri către Budapesta, München, Bergamo, Istanbul sau Tel Aviv, dar și curse interne spre Timișoara, Oradea, Iași sau București, după declarațiile consiliului județean. Consiliul (judetean n.r.) speră ca aeroportul să lucreze cu aproape 12 companii aeriene”... „comunica” (i)responsabil Cancescu (ori subalterni sai loiali), unde credti(?), chiar pe portalul Wikipedia!!daniel-si-oordinul-sfintii-martiri-brancoveni
Auzind de asa harnicie de gospodar al judetului, inalte fetze bisericesti informeaza ca În anul 2013 Aristotel Cancescu a primit o onoranta  distincție din partea mitropolitului Sibiului, Laurențiu Streza. Sigur, s-o fi facut si vreo sponsorizare acolo, ca asa e obiceiul… atunci cand se obtin titluri, evidentieri sau decoratii! Spunem asta pentru ca stim care a fost pozitia acestui „demnitar” judetean cu doua mandate de senator si patru mandate de presedinte CJ, care s-a impotrivit permanet sa sprijice edificare Catedralei „Înălţarea Domnului” din Centru Civic al Brasovului.
Dar abia trece anul si in data de 5 oct.2014 a primit din partea prea Fericitului Patriarh Daniel ordinul „Sfinții Martiri Brâncoveni,” unul dintre cele mai inalte si merituoase Ordine ale Bisricii Ortodoxe Romane! Din (prea multe) pacate, o zi mai tarziu, adica…doar o zi mai târziu, de la Inalta Manifestare de acordare a Inaltei Distinctii, în data de 6 octombrie 2014, presedintele Aristotel Cancescu a fost „saltat”, pardon, reținut de procurori sub acuzația grava de fapte de corupție.

Din cate se spune, individul nu prea a apucat sa se bucure de inalta distinctie pentru ca o mare tristete l-a cuprins …Cancescu aflase deja ca a doua zi ar urma sa fie arestat. Corect era sa evite… sa traga dupa el, in rusine, atat Patriarhul, cat si Biserica Ortodoxa Romana. Adica, evitand rusinea, putea sa anunte macar ca este… ocupat. Sau Bolnav!
N-a facut-o doar ca sa puna pe etajera din bucatarie Ordinul Sfintii Martiri Brancoveni!! Sa-ti fie rusine, Aristotel Cancescu!

Horia D.R.

0 502

Ministerele Economiei, Energiei si Transporturilor vor prezenta în Guvern, la foc automat până pe data de 15 octombrie 2016, un calendar de implementare a strategiilor de vânzare a unor pachete de actiuni la mai multe companii, potrivit unui memorandum transmis de Ministerul Finanţelor.
Memorandumul prezintă propuneri de vânzare a unor pachete minoritare de acțiuni la singurele companiicare mai produc pentu Romania precum Complexul Energetic Oltenia, Hidroelectrica, Rompetrol, Aeroporturi București, Administrația Porturilor Maritime.
În cazul Societății Naționale a Sării (Salrom), Fondul Proprietatea,care a devalizat Romania este cel care dorește să vândă, în condițiile în care deține 49%.Statul ia în calcul să rascumpere pachetul de acțiuni care ar urmă să fie vândut de Fondul Proprietatea.
Guvernul a agreat că diversificarea acționariatului în cadrul unor companii care au capital de stat, prin valorificarea de pachete minoritare, poate fi un lucru benefic pentru eficacitatea și profitabilitatea acestora, se arată în document.hidroelectrica-l

Memorandumul Guernului:
„Valorificarea unor pachete de acțiuni deținute de stat la societăți a fost aprobat pe shestache de Guvern în ședința din 8 septembrie 2016.
Complexul Energetic Oltenia: oferta publica primara de majorare de capital (15,29%), pe piata de capital conform HG 87/2013, statul pastrand in continuare pachetul majoritar.
Hidroelectrica: oferta publica primara de majorare de capital (15%), pe piata de capital, statul pastrand in continuare pachetul majoritar.
Rompetrol: vanzarea unui pachet de actiuni de 26,7% din actiunile detinute de stat, prin licitatie publica cu strigare(!!);
C.N. Aeroporturi Bucuresti: majorare de capital social prin emiterea de noi actiuni reprezentand 20-25% din capitalul social al companiei si vanzarea acestora prin BVB, statul pastrand in continuare o participatie majoritara; PORT CTA
C.N. Administratia Porturilor Maritime S.A. Constanta, de fapt Perla Coroansei pe care au pus ochii Olanda. majorare de capital social prin emiterea de noi actiuni reprezentand 20-25% din capitalul social al companiei si vanzarea acestora prin BVB, statul pastrand in continuare o participatie majoritara
S.N. CFR Marfa: stabilirea pachetului de actiuni care va fi vandut si a metodei de privatizare pe baza fundamentarilor stransmise de consultantul de privatizare. In acest caz, Guvernul a aprobat in data de 15 iunie 2016 un plan de actiune pentru restructurarea companiei, urmata de demararea procesului de privatizare

SANEVIT 2003 SA Arad: vanzarea pachetului de actiuni detinut 100% de stat, prin licitatie cu strigare. Procesul de vanzare de actiuni a fost initiat din 2015, iar in luna aprilie 2016 a fost reluat, prin publicarea unei noi oferte de vanzare, cu termen de depunere 30 mai 2016, neprezentandu-se niciun ofertant pana la acea data. Societatea are o situatie economico-financiara dificila, activitatea de productie fiind oprita din 2013.

0 462

Este evident pentru toata lumea ca prin aceasta ofensiva din ultimele luni, de crestere aberanta a valorii RCA, se acopera jaful si falimentele din domeniu asigurarilor (vezi ASTRA, CARPATICA etc.) de catre transportatorii si posesorii de mijloace de transport romani.

Ministerul de Finanţe a lansat în dezbatere publică un proiect de ordonanţă de urgenţă privind asigurarea auto obligatorie, RCA. Potrivit unui comunicat al ministerului, în document sunt prevăzute o serie de măsuri care permit o mai mare transparenţă şi flexibilitate pentru şoferi în încheierea unei poliţe RCA, o mai bună monitorizare a pieţei, precum şi posibilitatea unei compensări directe în cazul accidentelor care se produc pe teritoriul României, reluat de catre AGERPRES .
Conform proiectului Ordonanță de urgență privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă (RCA) pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule publicat, vineri, pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice (MFP), asigurarea RCA ar putea avea o limită minimă de despăgubire de 5 milioane euro pentru vătămări corporale și decese, inclusiv pentru prejudicii fără caracter patrimonial produse în unul și același accident, indiferent de numărul persoanelor păgubite.
O altă noutate o constituie posibilitatea răscumpărării părții din prejudiciu suportată de asigurat. Prin contractul RCA părțile pot conveni posibilitatea răscumpărării, respectiv suportarea de către asigurat a contravalorii despăgubirii corespunzătoare evenimentului, asiguratul compensând asigurătorului RCA cuantumul acesteia, ulterior achitării despăgubirii cuvenite persoanei prejudiciate.
Același document prevede introducerea unui sistem național general de control al prețurilor în cazul RCA, pentru a se putea interveni asupra nivelului primei.
Actualul proiect a fost realizat în urma unor consultari cu asociaţiile transportatorilor şi cu societăţile de asigurare.

Transportatorii rutieri solicită Guvernului înghețarea tarifelor RCA
Patronatele din transporturile rutiere solicită Guvernului să înghețe tarifele RCA prin intermediul unei Ordonanțe de Urgență, la valorile medii din Raportul Milliman, și conform cu propunerile transportatorilor trimise Executivului la începutul lunii august, se arată într-un comunicat de presă al Uniunii Naționale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR), transmis, duminică, AGERPRES.

‘Actuala Ordonanță de Urgență, publicată pe site-ul Ministerului de Finanțe, este doar generală și nu limitează tarifele RCA, transportatorii rutieri fiind nemulțumiți de forma acesteia, urmând ca, în data de 15 septembrie 2016, să se organizeze un protest național împotriva creșterii tarifelor RCA. Guvernul poate limita tarifele RCA conform Legii Concurenței 21/1996, modificată și completată în 2016, iar Consiliul Concurenței investighează de 2 ani piața asigurărilor din România împotriva unor practici neconcurențiale, practici care au fost dovedite în raportul Milliman, întocmit la cererea ASF și trimis către Parlament’, notează sursa citată.
Potrivit UNTRR, ‘sistemul bonus-malus nu funcționează, tarifele RCA au crescut de două — trei ori, iar acordarea bonusului de către firmele de asigurare nu mai îndeplinește scopul pentru care a fost creat, încălcându-se Norma Nr.23/2014’.
UNTRR consideră că ‘transportatorii rutieri nu ar trebui să se lase păcăliți de Guvern, asigurători sau de alte persoane bine intenționate’ și că ‘fără un tarif RCA înghețat la valori clare nu se va întâmpla nimic’.

Jaful si falimentele din domeniu acoperite de romani
Este evident pentru toata lumea ca prin aceasta ofensiva, din ultimele luni, de crestere aberanta a valorii RCA se acopera jaful si falimentele din domeniu asigurarilor (vezi ASTRA, CARPATICA etc.)  de catre transportatorii si posesorii de mijloace de transport romani.
Conform unor exemple publicate de către Uniune, asigurarea RCA pentru camioane a ajuns să coste:
– în 2012 un RCA pentru un camion costa 300 de euro,
– în 2013 polița a ajuns să valoreze 700 de euro,
– în 2014, tarifele au crescut la 1.000 de euro,
– în 2015 s-a ajuns la aberanta valoare de 3.500 euro,
– dupa luna iulie 2016, la clasa B0, se plateste peste 5.000 euro.
În acest context, transportatorii rutieri solicită și Parlamentului reînființarea unei autorități dedicate asigurărilor — Consiliul de Supraveghere a Asigurărilor (CSA).

Va reamintim ca Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România este o organizație profesională și patronală, neguvernamentală, independentă, apolitică, fondată în anul 1990 pe principii democratice, care promovează și apără interesele transportatorilor rutieri pe plan intern și internațional. De la înființare înregistrând și până în prezent, portofoliul Uniunii cuprinde peste 14.000 de membri — operatori care efectuează transporturi interne și internaționale de marfă și persoane.

Vlad T.

0 550

Ca politician, indiferent daca esti in Opozitie sau la Putere da bine sa vorbesti de aeroport. Aproape in toate campaniile electorale de dupa anul 2000 s-a vorbit de aeroport si aceste vorbe goale vor continua pana cand vor incepe decontarile pentru promisiunile neacoperite si mai ales pentru fraudele care sunt inregistrate in acest Proiect. Atentie, nu le-a fost suficient sa fure din Bugetul judetului au luat si credite de pe la banci straine!
Preşedintele PSD Braşov, Marius Dunca, dupa ce saptamana trecuta sefii politici de la Putere s-au imăpunat cu realizarie marete in „Problema Aeroportului”, a făcut apel la conducerile Primăriei și Consiliului Județean Brașov, respectiv către George Scripcaru și Adrian Veștea,  „să aibă o minimă doză de respect față de brașoveni și să nu mai folosească Aeroportul în scop pur electoral”. Eu chiar imi pun problema daca nu au doza la ei ce le vor face cei de la PSD? Vor da ordinele necesare cei de la PSD consilierilor judeteni care reprezinta partidul sa ceara o comisie serioasa de ancheta in Problema Aeroportului? Vom vedea!

Dunca susţine că sunt prea mulți ani de când se fac discuții, întâlniri fără niciun rezultat concret, „în afară de acea pistă, care se degradează. S-au jucat cu terenul, s-au împotrivit ani de zile, l-au inaugurat de câteva ori și atât. Ar trebui să accepte faptul că lucrurile nu mai sunt ca pe vremea lor, să nu mai vină cu vorbe goale, noua clasă politică trebuie să se pună la aceeaşi masă”, se arata intr-o declaratie preluată de catre NewsBv.ro..

Lideurl PSD Braşov spune că liberalii ar trebui să înţeleagă că toată lumea s-a săturat de aceste jocuri de imagine, iar când mută un dosar de pe un birou pe celălalt, anunţă imediat în conferinţă de presă, iar în realitate nu se întâmplă nimic.

Marius Dunca: PNL ne minte de zece ani în problema Aeroportului

„Au făcut un  apel la parlamentarii brașoveni fără a-i invita să stea toţi la o masă, pentru a discuta. Au criticat Legea Chiriac şi acum constată ca este cea mai bună lege. Niciun om politic nu are dreptul sa amaneteze viitorul braşovenilor şi nu ar trebui să se joace cu vorbe goale. În schimb, i-am văzut, şi m-a deranjat, la conferinţa de presă comună, râzând cu gura până la urechi. Adică ai proiecte de interes maxim şi tu ai chef de glume, nu se face aşa ceva”, a afirmat Dunca.
Seful pesedistilor susţine că, pe vremea când era în fruntea Protecţiei Consumatorilor, a aflat ce înseamnă „practici comerciale incorecte”, adică înşelătoare, „atunci când vii să vinzi o iluzie, era amenda cea mai mare. Cred că braşovenii ar trebui să-i sancţioneze pe aceşti parlamentari şi Partidul Naţional Liberal, pentru că ne mint de zece ani”. Mai mult acesta susține că militează pentru o colaborare şi o comunicare cu toate partidele, iar PSD sprijină absolut toate proiectele care sunt în interesul Braşovului, pentru dezvoltare, respectiv parlamentarii PSD vor susține proiectul de lege pentru acordarea terenului pentru Aeroport, „numai să se facă ceva”.

0 741

România de după 1990 a fost jucată după cum a vrut mușchii lui Vântu. Ce părere aveți licuricilor americani ? O fi făcut-o cu vrerea și sub oblăduirea voastră !?
Poate că la acest moment, care pare, prin amplitudinea lui, istoric, este bine să trecem în revistă și pe cei care au ajutat, de-a lungul anilor, pe bani mulți și foarte mulți, la intoxicarea acestei țări de către infractori ca Sorin Ovidiu Vântu. Pe cei care toacă zi și noapte la Voiculescu îi avem sub ochi. Însă mulți dintre ei sunt mâncători de căcat pe bani. Dovadă că atunci când s-a stricat treaba la SOV au trecut la Voiculescu și Ghiță!

„Lista lui Vântu în structurile publice are în jur de 150 de nume“ era anunţul grandoman făcut în martie 2009 chiar de către SOV. Astăzi, Vîntu, în închisoare, îngenunchiat de statul întărit la cererea sa, a scris pe Facebook că regretă banii dați inclusiv jurnaliștilor plătiți „cu mult peste valoarea lor profesională sau umană, creându-le o imagine falsă vizavi de propriile persoane, astfel încât răzbunarea lor, perfect legitimă, a căpătat aspectul unei exorcizari în masă a unui corp cu sute de capete cuprins de convulsii epileptice și cu bale la guri”.

În anul 2010, dezvăluia numele și sumele încasate de ziariștii și analiștii dependenți de filonul de bani al lui Vîntu.
Poate unul dintre cei mai importanţi piloni pe care se clădeşte imperiul politico-economic al lui Sorin Ovidiu Vântu este cel format din politicieni şi analişti, o adevărată armată care împânzeşte societatea românească atât în instituţiile statului, cât şi pe ecranele televizoarelor la care ne uităm în fiecare zi, acolo unde ne sunt servite imagini şi portretizări apocaliptice ale peisajului actual, dar şi ale viitorului ţării noastre. De la termeni clociţi în laboratoarele Realităţii lui Vântu, precum „grecizare“ sau „faliment statal“, până la „dictator“ sau „revoluţie“, Realitatea încearcă zilnic să inoculeze spectatorilor ideea colapsului şi să creioneze peisajul unei decadenţe irecuperabile a societăţii în care trăim. Pentru a transmite aceste mesaje, analiştii care invadează zilnic ecranele televizoarelor stau aproape lunar la coadă la casieria lui Vântu. Mai grav este că la aceeaşi coadă stau şi politicieni din toate partidele politice, semn că reţeaua mogulului este multicoloră din punct de vedere politic. Pentru numărul de astăzi, ziarul „Curentul“ va da publicităţii în exclusivitate sumele pentru care politicienii noştri şi formatorii de opinie din România îşi vând conştiinţa pe arginţii lui Vântu.

Sfetnic al lui Traian Băsescu plătit de Vântu

Unul dintre numele grele care apar în documentele obţinute de ziarul „Curentul“ ca fiind plătit de mogulul Vântu este chiar cel al şefului Cancelariei Prezidenţiale, Cătălin Avramescu. Într-o emisiune TV realizată în primăvara lui 2008, SOV declara că statul este slab şi că are implantată o adevărată armată care lucrează pentru el din interiorul sistemului. Mogulul a menţionat de asemenea că partidele din actuala clasă politică sunt incapabile de a creşte vârfuri pe care apoi să le propulseze în ierarhia statului român, motiv pentru care acestea apelează la specialişti din zona privată. Pentru a întări această idee, SOV a numărat atunci mai mulţi oameni politici şi ziarişti apropiaţi ai PDL, printre care Sever Voinescu, Cătălin Avramescu sau Traian Ungureanu. Ceea ce au în comun toţi cei enumeraţi de păgubitorul FNI este că la un moment dat s-au aflat în pontajul goarnelor media ale lui Vântu, reunite sub titulatura incorect folosită de „grupul Realitatea-Caţavencu“. Pentru a ne lămuri şi a verifica informaţiile care ne-au parvenit vizavi de consilierul de la Cotroceni, Cătălin Avramescu, am mers pe fir până la sursă. Acesta ne-a declarat că este adevărat că a semnat articole pentru publicaţiile lui Vântu şi că de asemenea a fost plătit pentru apariţiile sale la Realitatea TV, dar nu poate fi acuzat că este omul lui. „Din articolele pe care le scriam. Pe atunci (2007 – n. red.) scriam la «Cotidianul». Ca să vă zic pe ani… întâi am scris la «Cotidianul», apoi la «Bursa». Mai erau drepturi de autor de la reviste unde scriam chiar ocazional, cum ar fi «Revista 22» sau «Dilema Veche»“, a precizat Avramescu. Întrebat dacă a încasat drepturi de autor şi de la Realitatea Media, Cătălin Avramescu ne-a răspuns afirmativ. „Da, cred că da“, a declarat uşor timorat consilierul prezidenţial. „Dar retineţi că nu am fost niciodată angajat

al trustului Realitatea pentru că există o confuzie pe care herr (domnul – n. red.) Vântu a făcut-o odată. Dacă nu mă înşel, într-o emisiune a spus ceva de genul că Voinescu, Avramescu sau Ungureanu, la pagina de editorial, erau angajaţii mei. E vorba doar de drepturi de autor. Să zicem că d-voastră trimiteţi o carte sau un articol la o revistă sau editură şi ea se publică. Nu sunteţi angajatul nici al revistei, nici al editurii, dar ţi se dau drepturi de autor. În perioada 2006-2007 am primit şi de la radio BBC pentru că era printre puţinele care plăteau celor care veneau în emisiuni. De asemenea, Realitatea Media practica acest lucru şi chiar TVR“, a precizat consilierul prezidenţial. Trebuie subliniat că Avramescu a primit bani pe drepturi de autor de la Realitatea Media chiar şi în 2008, când a fost numit consilier de stat la Palatul Cotroceni, suma primită de la SOV fiind de doar 11.580.000 de lei. Trebuie precizat însă că în 2007, Avramescu a încasat de la Vântu 285.090.000 de lei, iar adunat, în cei doi ani de colaborare fructuoasă cu firmele lui SOV, actualul consilier de la Cotroceni a încasat 296.670.000 de lei. Interesant este că în declaraţia de avere Avramescu a specificat clar că a primit drepturi de autor de la „Bursa“ sau de la „Nemira“, dar în ceea ce priveşte Realitatea Media a păstrat sub tăcere asumarea publică a faptului că a luat bani, în timp ce era consilier la Cotroceni, de la una dintre firmele lui SOV.

Silviu Prigoană, la taifas cu Vântu pe drepturi de autor

În cazul lui Silviu Prigoană s-a petrecut un fenomen similar ca şi în cazul lui Cătălin Avramescu. Şi pe Avramescu, şi pe Prigoană Vântu i-a plătit generos în 2007 ca să înjure PSD şi PNL şi să susţină poziţiile PDL şi a preşedintelui Traian Băsescu. Ulterior, pe principiul calului troian, Avramescu a ajuns consilier la Cotroceni, iar Prigoană – deputat PDL.
Potrivit datelor aflate în posesia ziarului „Curentul“, Silviu Prigoană, cel care i-a „pasat“ Realitatea TV controversatului om de afaceri Sorin Ovidiu Vântu, a primit de la partenerul său de afaceri, în 2007, 168.147.200 de lei, bani daţi bineînţeles tot pe drepturi de autor. Deşi oficial după încheierea tranzacţiei cei doi nu au mai avut nimic în comun, Silviu Prigoană intrând în Partidul Democrat Liberal şi de acolo în Parlament, acesta a fost văzut de foarte multe ori parcând pe strada Paris, de unde pleca deseori după ore de taifas cu SOV.

Imagini inline 1

Mariana Bitang, pe lista lui SOV

Pe lângă oameni politici sau jurnalişti, pe statele de plată ale lui SOV au intrat şi consilieri din anturajul Cotrocenilor. Conform declaraţiei de avere depuse pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale în luna iunie a lui 2009, consilierul de stat şi marea antrenoare a lotului de gimnastică al României, Mariana Bitang, a încasat în 2008 suma de 21.740.000 lei pe „drepturi de proprietate intelectuală“. Abordată de ziarului „Curentul“ în această chestiune, doamna Bitang ne-a spus că nu a încasat niciun ban de la Realitatea, deşi singură a scris cu mâna ei în acea declaraţie de avere postată pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale. „Nu, nu am luat niciun ban. Niciodată. Poate e o greşeală. Poate v-aţi uitat pe site la declaraţia altcuiva“, ne-a contrazis Mariana Bitang. Reamintim că Mariana Bitang deţine funcţia de consilier prezidenţial pe probleme de sport din anul 2006.

„Poetul-portofel“ Mircea Dinescu se face că nu lucrează la turnătorul Nuş

Un alt nume greu aflat mai dintotdeauna pe lista oamenilor de bază ai lui SOV este membrul Colegiului CNSAS Mircea Dinescu. Alintat de colegul său de breaslă CTP cu apelativul „poetul-portofel“, Dinescu dovedeşte în fiecare zi că îşi merită cu prisosinţă porecla. După ce mai mult a mimat dezgroparea secretelor Securităţii, Mircea „fă-te că lucrezi“ Dinescu nu a avut nicio reţinere în a încasa bănuţi frumoşi de la Vântu pentru a-i înjura împreună cu „deontologul“ Stelian Tănase pe duşmanii mogulului. Conform surselor noastre, Dinescu a băgat în buzunare nu mai puţin de 445.080.600 de lei pentru apariţiile sale poetice din 2008-2009 la Realitatea alternativă a lui Vântu. Deşi nu precizează cât primeşte de la SOV, bardul „anti-securist“ a trecut în declaraţia de avere de pe site-ul CNSAS o sumă de 700.600.000 de lei ca plată pentru prestaţiile sale circo-politice pe la diferite goarne audio-video. Legăturile lui Dinescu cu SOV sunt mult mai vechi. În 1997, Mircea Dinescu a vândut 30% din acţiunile revistei „Academia Caţavencu“ mogulului eolian, care controlează şi grupul de presă Caţavencu. Recent, Dinescu a avut probleme şi cu ANI, care l-a declarat incompatibil cu calitatea sa de membru CNSAS, funcţie ce echivalează cu rangul de secretar de stat. Atunci, ANI a anunţat că Dinescu nu îşi poate exercita funcţia la CNSAS doarece este administrator la o firmă privată. La acel moment, Dinescu, „deconspirat“ ca afacerist privat, spunea: „Nu mă simt în nicio stare de incompatibilitate. Faptul că citesc dosarele Securităţii nu are legătură cu afacerile mele“. Cu toate aceastea, revista „Kamikaze“ a scris că Dinescu ar fi primit de la stat scutiri de taxe în valoare de 2,6 milioane de lei noi.

Săftoii – luaţi la pachet de familie
Din seria sfetnicilor preşedintelui Traian Băsescu trecuţi cu arme şi bagaje în slujba unor duşmani declaraţi ai acestuia, Adriana Săftoiu se distinge de departe. Supărată foc pe Băsescu după ce „Elvis has left the building“ (Elvis a părăsit clădirea – n.r.), aşa cum le place celor de la SIE să glumească despre plecarea în urma unor gafe de proporţii a incompetentului Claudiu Săftoiu de la conducerea acestei instituţii, Adriana a hotărât să demisioneze din funcţia de purtător de cuvânt al Preşedinţiei la numai 10 zile de la această întâmplare. Cum un om cu un bagaj important de cunoştinţe despre secretele Cotrocenilor nu este tocmai de lepădat, fostul informator al Securităţii, SOV, a înregimentat-o imediat pe Adriana Săftoiu. Potrivit surselor noastre, fosta sfătuitoare prezidenţială a încasat, în 2007, anul demisiei de la Cotroceni, circa 76.000.000 lei vechi de la Realitatea Media pentru diverse servicii prestate. În declaraţia sa de avere de la Camera Deputaţilor depusă în 2008 pentru anul fiscal 2007, Adriana Săftoiu nu a trecut şi zecile de milioane luate de la televiziunea mogului, ci doar banii din drepturile de autor de la Editura Trei, în sumă totală de 194.454.000 de ROL. Mai mult decât atât, acest lucru se poate traduce prin evaziune fiscală, deoarece legile statului român obligă la declararea oricărui venit. Probabil legea nu este valabilă şi pentru doamna Săftoiu, în condiţiile în care nici cu moralitatea nu stă prea bine. Nici cu cea profesională, nici cu cea din viaţa personală. Se pare că trecerea Adrianei Săftoiu în cealaltă tabără a fost făcută de mogulul eolian la pachet cu partenerul său de viaţă. Reamintim că soţul său, Claudiu Săftoiu, fost şef la SIE şi consilier prezidenţial, a fost unul dintre cei mai activi agenţi electorali ai lui SOV în atacarea Cotrocenilor pe parcursul cursei electorale prezidenţiale din toamna trecută. Cu informaţii din interior şi o frustrare imensă, Elvis a lovit mereu în punctele vulnerabile ale instituţiei de la care numai în 2007 a încasat 380.251.000 lei. Pe lângă indemnizaţia de la Cotroceni, bugetarul Elvis a încasat şi 160.757.000 de la SIE pentru cele cinci luni în fruntea spionilor români.

Mădălin Voicu, lăutar la masa Realităţii
Nelipsit din talk-show-urile politice ale Realităţii, pesedistul Mădălin Voicu este unul dintre oamenii acontaţi de SOV pentru interesele sale politice. Potrivit surselor noastre, prietenia dintre SOV şi Voicu este una modestă în plan financiar, politicianul luând de la casieria Realităţii, în perioada 2008-2009, numai 40.061.000 lei. În declaraţia de avere, Mădălin Voicu consemnează că a prestat la concerte, spectacole şi apariţii tv sau intervenţii radio, pentru 10.000-15 000 de euro pe an, fără să precizeze care au fost aceste contracte. Astfel, Mădălin Voicu a luat bani „fără număr, fără număr“ de la toţi cei care aveau nevoie de el pentru o nuntă, un spectacol sau un atac politic, în funcţie de ce doreşte omul cu banul. Mult va mai avea de lucru ANI după ce va reintra în drepturi!

Un fost premier a ajuns şi el slujbaş la SOV
Victor Ciorbea, fostul premier ţărănist, a câştigat de la Realitatea Media, doar în 2009, 238.290.000 lei, pe drepturi de autor. Mogulul Sorin Ovidiu Vântu nu l-a uitat niciodată pe cel care i-a facilitat deschiderea Fondului Naţional de Investiţii şi i-a pus la dispoziţie mai multe pârghii prin care să-i fenteze pe cei care şi-au depus banii în fondul de investiţii. Ce a prestat fostul premier de aceşti bani, doar el ştie. Din apariţiile televizate, Victor Ciorbea a reuşit să-i ducă de nas pe telespectatorii Realităţii prin informaţiile pe care le spunea, apărându-l în felul acesta pe mogulul plătitor şi încercând să facă şi politică. Mai mult, Agenţia de Investigaţii Media (AIM) nota pe site-ul său că fostul premier îşi face partid ecologist pe banii controversatului om de afaceri. „Fostul prim-ministru Victor Ciorbea nu mai vrea ca anul acesta să stea deoparte de viaţa politică. Ca atare, la sfârşitul anului trecut, a demarat discuţiile cu mai mulţi oameni de afaceri în scopul asigurării finanţării şi susţinerii unui nou partid politic. Potrivit informaţiilor aflate în posesia AIM, noua formaţiune politică pe care Victor Ciorbea vrea să o înfiinţeze va fi un partid ecologist a cărui denumire încă nu a fost stabilită. Primul om de afaceri care a răspuns afirmativ la propunerea lui Victor Ciorbea de finanţare a unui nou partid ecologist este Sorin Ovidiu Vântu. Acesta este cunoscut pentru sponsorizările efectuate în domeniul protecţiei mediului şi, totodată, ca un susţinător înfocat al acţiunilor ecologiste“, spun cei de la AIM.
Fostul premier Victor Ciorbea suferă brusc de amnezie. Contactat telefonic, fostul prim-ministru ne-a declarat că nu îşi mai aminteşte dacă a semnat sau nu un contract pe drepturi de autor cu Realitatea Media şi ne-a rugat să nu scriem nimic despre acest lucru cel puţin zece zile, cât are de efectuat o lucrare foarte importantă, care l-a pus în situaţia de a-şi amâna chiar plecarea în Japonia. „Nu mai ştiu dacă am semnat sau nu un contract cu cei de la Realitatea Media. Nu îmi mai amintesc. Am avut o propunere, undeva spre sfârşitul lui 2008, începutul lui 2009. A fost o ofertă, dar nu îmi mai amintesc ce s-a întâmplat. Ştiu că m-am dus la o emisiune, şi ăla cu gunoaiele… aşa, Prigoană, îmi tot cerea să explic nişte chestii, ce am făcut eu cu banii din subvenţiile pentru agricultură. Ne-am certat atunci, emisia s-a întrerupt şi nu mai ştiu dacă contractul a fost reziliat sau nu ori ce s-a întâmplat cu el. Nu îmi mai amintesc nici dacă am luat bani. O să sun la ei acolo, să văd. Vă rog, nu scrieţi până nu clarific şi eu. Dar o să pot să fac asta abia peste 10 zile, aşa cum v-am spus“, a adăugat fostul prim-ministru Victor Ciorbea.

Nonagenar în solda mogulului
Ne întrebăm dacă seniorului penelist Mircea Ionescu-Quintus, care a ajuns în această primăvară la venerabila vârstă de 93 de ani, nu îi este ruşine că a ajuns pe lista de remuneraţi ai lui Vântu. Conform documentelor obţinute de „Curentul“ legate de plata unor politicieni de către mogulul eolian, preşedintele de onoare al PNL, Mircea Ionescu-Quintus, a luat în 2008 suma de 24.140.000 de lei vechi. Quintus a ocupat pe rând funcţiile de ministru al Justiţiei şi de şef al Senatului, dar a fost descoperit ulterior ca fost colaborator al Securităţii de către Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS). „Voi îmbătrâni abia în clipa în care voi crede că nu mai am nimic de făcut“, spunea Quintus, la împlinirea vârstei de 90 de ani. Aşa este, iar noi credem că mânjirea reputaţiei cu banii lui Vântu nu are limite sau vârstă.

Lotul Sportivilor
Ca orice mogul care se respectă, Vântu are pe lista sa şi oameni importanţi din lumea sportivă. Cristian Gaţu, preşedintele Federaţiei Române de Handbal, a primit în 2008 de la Realitatea Media, pe drepturi de autor, 24.150.000 lei. „Am primit acea sumă de bani din partea Realitatea Media deoarece am făcut parte din juriul concursului «10 pentru România». Pe parcurs, s-a renunţat la această colaborare… mai bine aşa“, ne-a declarat Gaţu. Practic, Gaţu a semnat în fals un contract de drepturi de autor, deoarece el a fost plătit să participe într-un juriu, nicidecum pentru o operă de-a sa.
Probabil suma a reprezentat un soi de „avans“, având în vedere că Federaţia de Handbal a sponsorizat ştirile sportive de la Realitatea Tv. Un alt personaj din lumea sportului, Cornel Dinu, administrator delegat la FC Dinamo Bucureşti a încasat şi el de la Realitatea Media, pe drepturi de autor, 34.565.000 lei, în 2008. „Am primit acei bani deoarece am fost colaborator al unei emisiuni a lui Vlad Enăchescu. Totul a fost făcut pe bază de contract, perfect legal“, ne-a declarat Dinu.

Mărunţiş pentru Stere Farmache şi Nicolae Dănilă
În mod surprinzător, pe lista oamenilor plătiţi pe drepturi de autor de către Vântu se află şi doi oameni pentru care banii nu sunt o problemă. Este vorba de fostul preşedinte al Bursei de Valori, Stere Farmache, şi de fostul preşedinte al BCR, Nicolae Dănilă. Stere Farmache a încasat în anul 2008, an în care se afla la conducerea Bursei, 30.240.000 lei pe drepturi de autor de la Realitatea Media. Aceeaşi sumă a încasat-o în acelaşi an şi Dănilă, care ocupă în prezent funcţia de membru în Consiliul de Administraţie al BNR. „Da, eram membru în juriu la «10 pentru România». Erau nişte jurii pe partea economică, pentru cei mai buni oameni de afaceri. La sfârşitul anului, a fost ales cel mai bun om de afaceri“, ne-a declarat Dănilă, fără să-şi pună problema că a semnat în fals un contract de drepturi de autor, întrucât nu a cedat nicio operă către Realitatea Media aşa cum prevede contractul, ci a participat doar la o jurizare a unui concurs.
Stere Farmache şi-a amintit şi mai greu episodul: „Când ziceaţi, în 2008? Nu mai ţin minte, parcă era vorba de un concurs…
A, da, îmi amintesc, eram cu dl Dănilă. Da, la «10 pentru România»“, a spus Farmache, care se află în aceeaşi situaţie ca şi Dănilă.Imagini inline 5

Vladimir Pasti „prestidigitatorul“ sondajelor din mâneca lui Vântu

„Domnul Vladimir Pasti, unul dintre membrii fondatori ai INSOMAR-ului şi primul director al acestuia, actualmente membru în Consiliul Director al Institutului, este un fost ideolog comunist, un fost profesor de socialism ştiinţific şi apropiat colaborator al lui Ion Iliescu. El a şlefuit, în 2008, în calitate de consilier special de campanie, mesajele electorale ale candidatului Sorin Oprescu. Evident că domnul Pasti îi va oferi sprijinul în continuare. De asemenea, este cunoscut faptul că domnul Alin Teodorescu, unul dintre fondatorii IMAS-ului, este consilierul domnului Oprescu“, spune Tudor Bârlădeanu, un comentator al unui interviu difuzat pe Hotnews, despre manipularea sondajelor cu ajutorul INSOMAR şi IMAS, http://www.hotnews.ro/stiri-politic-6305312-consilierul-prezidential-sebastian-lazaroiu-despre-sondajul-insomar-care-geoana-invinge-basescu-turul-doi-cadou-vantu.htm. Vladimir Pasti, un bun organizator al rezultatelor sondajelor şi un excelent manipulator, crescut şi specializat în casa lui Vântu, a primit de la acesta pentru prestidigitaţiile sale, în perioada 2007-2008, aproximativ 300.960.000 de lei. Slăbuţă prestaţie, slăbuţă remuneraţie.

Sondaje părtinitoare pe banii mogulului
Maestrul manipulărilor din mass-media românească nu îşi putea desăvârşi opera până ce nu angaja şi o mică armată de sociologi, persoanele cele mai indicate pentru a manipula sondaje de opinie. Acest lucru a fost cel mai vizibil în timpul campaniei electorale pentru Cotroceni atunci când institute de sondaj aflate sub patronajul mogulilor anti-Băsescu au încercat să creeze imaginea că Mircea Geoană este câştigătorul alegerilor prezidenţiale. Unul dintre sociologii plătiţi de Vântu este Mircea Kivu, care a încasat, conform surselor noastre, suma de 76.000.000 de lei vechi în 2009. Într-o declaraţie din decembrie 2009, Kivu încerca să îl pună pe Traian Băsescu în aceeaşi barcă cu Mircea Geoană pentru întâlniri cu SOV. „Episodul cu Vântu a rămas neexplicat de Geoană, dar a ieşit la iveală că şi Băsescu s-a întâlnit cu Vântu“, declara Mircea Kivu în plină campanie electorală.

Iosif Boda, analistul plătit regeşte de Vântu
Unul dintre cei mai bine plătiţi argaţi ai lui SOV este analistul-stângist Iosif Boda, care ne predă cu fiecare ocazie la Realitatea lui Vântu lecţii de democraţie. Obişnuit să atace cu mânie proletară puterea de dreapta, Boda se poate distinge lejer printre invitaţii unor talk-show-uri spălătoare de creier printr-un limbaj de lemn şi multă transpiraţie care îi şiroieşte de pe frunte la fiecare minut. Cu toate acestea, în ultimii ani, Boda a fost ridicat la rang de deţinător al adevărului absolut în materie de politică, fiind cooptat de mai toate televiziunile de ştiri, inclusiv de TVR. Pentru analizele sale, SOV l-a plătit regeşte în cuantum de 4.537.821.000 de lei vechi pentru apariţii din 2007, 2008, 2009.
Contactat telefonic, Iosif Boda ne-a declarat că suma ar putea fi prea mare şi că din punctul său de vedere nu a fost niciodată în conflict de interese pentru că a respectat drepturile de autor, aşa cum sunt ele impuse prin contractul încheiat cu Realitatea Media. „Eu nu mi-am schimbat niciodată opiniile, atunci când am afirmat ceva, aşa a fost până la capăt. Chiar dacă mă duceam la alte televiziuni nu mi-am exprimat alte opinii şi nici nu a îndrăznit cineva să-mi spună ce să zic, aşa cum se mai întâmplă în unele cazuri. Nu aveam un mod distinct de a trata un subiect. De curând am fost acuzat de Cornel Nistorescu că sunt plătit de Băsescu, cum e posibil aşa ceva. S-a descalificat ca jurnalist spunând asta. Atunci când am auzit acest fel de a pune problema m-am ridicat şi am plecat din emisiune. În opinia mea, cel care atacă la comandă şi nu îşi exprimă părerea aşa cum e se descalifică. Totuşi mi se pare prea mare suma de 4 miliarde. Nu pot nici să confirm, nici să o infirm. Sunt plecat din Capitală şi voi verifica la întoarcere contractele. Mi se pare prea mare suma pentru că îmi amintesc că în vara lui 2008 am fost anunţat că mi s-a reziliat contractul cu Realitatea. Nu am aflat nici până acum de ce“, a mai spus analistul Iosif Boda.

Din pelican sportiv a ajuns analist politic
Una dintre cele mai neavizate persoane pentru a ne da lecţii de politică din slujba lui Vântu este fostul comentator sportiv Dumitru Pelin, convertit mai nou în mare analist la televiziunile mogulice. Când nu este la Antena 3, Pelican se prezintă în studiourile iRealităţii. Astfel, tandemul Vântu-Voiculescu îl promovează pe un fost comentator sportiv ca formator de opinie pe probleme socio-economice. Din informaţiile care le avem, „analistul“ Dumitru Pelican, fost director executiv al Agenţiei Municipale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AMOFM) Bucureşti, poziţie pe care a ocupat-o în această agenţie după ce fostul ministru al Agriculturii, Ilie Sârbu, l-a infiltrat în minister pe post de consilier, se regăseşte şi el pe statele de plată ale Realităţii Media. Conform surselor noastre, Pelican a încasat de la Realitatea Media pentru prestaţiile penibile şi lipsite de orice spirit analitic suma de 33.426.000 de lei în 2009. Deocamdată nu ştim cu cât îl plăteşte celălalt mogul, Dan „Felix“ Voiculescu, dar cert este că a fost înregimentat politic în Partidul Conservator pe funcţia de secretar executiv. Singurul lucru prin care s-a făcut remarcat de când apare pe sticlă este o ceartă în direct cu pedelistul Cristian Boureanu, care l-a acuzat că ar fi în spatele înregistrărilor penibile în care fostul ministru al Muncii, Paul Păcuraru, apare în ipostaze jenante dansând în lenjerie intimă în faţa unui webcam. Contactat de ziarul „Curentul“, Dumitru Pelican ne-a declarat că nu a avut un contract cu Realitatea şi că la un moment dat s-a pus problema semnării unuia, însă nu s-a finalizat.
„Ce importanţă are un drept de autor privat între o persoană fizică şi o societate. În primul rând, nu e vorba că am primit bani, a fost vorba de contract de drepturi de autor şi care nu s-a mai finalizat. Totuşi nu văd rostul discuţiei? A fost vorba de un contract de drepturi de autor şi nu s-a mai finalizat.“ Întrebat dacă în prezent are vreun contract cu Realitatea, Dumitru Pelican ne-a răspuns că nu are „absolut niciunul“. „Nici cu Antena, nici cu vreun alt post nu am niciun contract pe drepturi de autor. Deci s-a pus problema unui contract pe drepturi de autor (cu Realitatea Media -n.red.) dar între timp nu s-a mai finalizat. Asta e declaraţia mea“, a conchis Dumitru Pelican, vizibil stânjenit că a fost devoalată relaţia sa pe bani cu Realitatea lui Vântu.

Mugur Ciuvică: “Aşa am vrut eu şi Realitatea“
Mugur Ciuvică nu a vrut să comenteze informaţiile deţinute de redactorii cotidianului „Curentul“: „Nu e treaba voastră. Nu vă interesează“, aşa ne-a declarat extrem de ofuscat analistul non-stop al mogulilor. „Aşa am vrut eu şi cei de la Realitatea“, a mai adăugat acesta. Probabil supărarea lui Ciuvică este determinată de suma mică zvârlită de Vântu pentru prestaţiile sale la Realitatea TV.
Potrivit datelor deţinute de ziarul „Curentul“, Ciuvică a primit, în 2009, de la Realitatea Media, pe drepturi de autor 43.766.400 de lei. Cam puţin, ce-i drept, dar dacă ne gândim la valoarea opiniilor exprimate de Ciuvică putem estima că suma este corectă.

Marius Pieleanu – lăsat repetent de Ana Birchall, răsplătit de Vântu
Sociologul Marius Pieleanu face şi el parte din haremul lui Sorin Ovidiu Vântu. Pentru ce şi pentru cât? Preţul plătit de mogulul de la (i)Realitatea pentru „specialistul“ în ştiinţe politice este nici mai mult nici mai puţin decât 225.327.400 de lei pentru anii 2007 şi 2008. Marius Pieleanu a devenit celebru în viaţa publică după ce în urmă cu ceva timp presa de scandal a publicat stenogramele unor conversaţii trimise prin SMS deputatei PSD Ana Birchall. Specialistul în ştiinţe politice i-a mărturisit, printr-un SMS, pesedistei că îşi doreşte „să o privească epidermic“, dorinţă tratată cu refuz de către aceasta.

Lecţii de democraţie pe bani
Şeful Pro Democraţia, Crisitian Pârvulescu, s-a dedulcit şi el la banii lui SOV. Potrivit datelor aflate în posesia ziarului „Curentul“, Pârvulescu a încasat de la Realitatea Media, în 2008, 22.691.600 de lei, tot pe drepturi de autor. Din păcate nu am reuşit să discutăm pe această temă cu Cristian Pârvulescu pentru a ne lămuri ce fel de opere a cedat domnia sa către Realitatea Media.

Răzvan Dumitrescu – mai valoros pentru SOV decât Liiceanu şi Pleşu la un loc
Deşi de-a lungul anilor Realitatea TV a încercat să ne scoată ochii frecvent cu valorile pe care le promovează, cu intelectualii rafinaţi care colaborează la această televiziune, faptele demonstrează că Vântu dă doar doi bani pe aceste lucruri. Mult mai valoroase pentru moguli sunt însă tonomatele care răspund la comenzi. Potrivit datelor prezentate de „Kamikaze“, Răzvan Dumitrescu a încasat de la Realitatea Media, prin două firme, 8.391.910.000, în 2008, an electoral important pentru interesele mogulului. Pentru a evalua exact sistemul de valori al lui SOV vă informăm că, potrivit documentelor, rafinaţii Andrei Pleşu şi Gabriel Liiceanu au primit, tot pentru un an de emisiuni la Realitatea TV, câte 428.720.000 fiecare. Cam cât a primit Oana Dobre şi ceva mai puţin decât Ruxandra Săraru, care a primit peste 460.000.000 de lei de la Realitatea Media, pe drepturi de autor, într-un singur an.

Turturică, recompensat pentru ruperea redacţiei „Evenimentul Zilei“?

Imagini inline 2

Azi, pe locul I, redactorul-şef al ziarului „România Liberă“, Dan Turturică.

În 23 decembrie 2004, Turturică este demis de trustul Ringier de la conducerea „Evenimentului Zilei“. În 4.01.2005, 80 de angajaţi din redacţia Evz demisonează din solidaritate cu Turturică, unii angajându-se imediat, alţii nu, operaţiune care a distrus una dintre cele mai sudate şi mai profesioniste echipe jurnalistice din ţară. Poate vă întrebaţi ce făcea dl Turturică a doua zi după 4 ianuarie? Semna cu 3 firme controlate de SOV nişte rentabile contracte de cesiune de drepturi de autor, după cum urmează: Global Production SRL (CUI 16371587), contractul 25/5.ian.2005, suma lunară de 3.335 EURO, Global News SRL (CUI 16371595), contractul 21/ 5.ian.2005, suma lunară 4110 EURO şi Global Network Cable (CUI 16330323), 23/ 5.ian.2005, suma lunară de 3.335 EURO.
Ce coincidenţă… Şi iată cum, în loc să dea câteva zeci de milioane de euro ca să cumpere „Evenimentul Zilei“, Vântu i-a oferit lui Turturică 10.780 EURO pe lună şi, brusc, Ringier a constatat că valoarea ziarului a scăzut simţitor, Vântu chiar oferindu-se să-l cumpere. GENIAL! Vântu, nu Turturică, pentru că la scurt timp, în august 2005, Turturică şi-a încasat-o şi el de la SOV, care i-a redus contractele de la 10780 EURO lunar la 2223 EURO lunar. Trebuie subliniat că toate contractele au încetat, prin acte adiţionale, la 01 martie 2009. În acelaşi pachet, Vântu, prin unul dintre avocaţii săi, Florea Felix, i-a înfiinţat şi o firmă lui Turturică, Media Analyst, în ianuarie 2005, declaraţia de asociat unic fiind atestată sub numărul 76 în 28.01.2005 la cabinetul avocatului, ca şi contractul de comodat pentru sediul din bld. Tineretului, firmă cu care, în 2005, Global Video Media SA încheie un contract de consultanţă şi promovare pentru Realitatea TV. Contractul prevedea:

„1. Consultanţa pentru studiul de piaţă privind poziţionarea societăţii Realitatea Media S.A. şi găsirea de soluţii pentru creşterea audienţei şi a vânzărilor.
2. Propuneri privind grila de programe şi promovarea produsului Realitatea Media. 3. Consultanţă privind managementul postului Realitatea.
4. Consultanţă privind strategia de comunicare cu publicul.
5. Consultanţă privind managementul informaţiei“.

Din clauzele contractuale reiese că Turturică nu prea avea încredere în Vântu, aşa că a pus o clauză fulminantă: „În cazul în care Clientul va întârzia plata preţului cu mai mult de 15 zile faţă de termenele prevăzute la articolul 6, Consultantul va putea rezilia unilateral prezentul contract, fără obligaţia de a returna sumele de bani primite până în acel moment şi fără obligaţia de a presta servicii în schimbul sumelor de bani deja primite“. Adică banii i se cuvin orice ar fi.
Valoarea contractelor cu trustul lui Vântu a lui Media Analyst a depăşit, în 2005, 200.000 EURO.

Vântu, călare şi pe Radioul public
Vântu nu s-a mulţumit să îşi asigure reţeaua numai din jurnalişti de la trusturile concurente. Şefa Departamentului de Comunicare şi Marketing al Societăţii Române de Radiodifuziune (SRR), Ruxandra Săraru, s-a aflat şi ea pe statele de plată ale lui Vântu la Realitatea Media.
Pentru serviciile prestate în slujba mogulului, Ruxandra Săraru a încasat 1.236.760.000 de lei vechi între anii 2007 şi 2009. Mai grav este că numirea ei în această calitate la SRR a avut loc pe 15 septembrie 2008, fapt ce nu a împiedicat-o pe aceasta să încaseze în continuare bani şi de la Vântu, cu toate că trustul media al mogulului deţine postul radio Guerilla, deci un post de radio concurent postului public. Noul şef al Radioului public, Demeter Andras Istvan, a avut o poziţie extrem de tranşantă în legătură cu acest subiect: „Nu am cunoştinţă despre această situaţie. Oricum săptămâna aceasta, pe 23, va avea loc o evaluare când mă întorc în ţară şi este o bună oportunitate pentru a clarifica orice fel de situaţie care ar fi neconformă cu statutul SRR şi cu prevederile legale“. Atunci când i-am explicat despre ce sume de bani este vorba, Demeter Andras ne-a replicat sec: „O să mă interesez în mod special de acest aspect“.

Grigore Cartianu şi Ion M. Ioniţă, şefi la „Adevărul“, s-au dedulcit şi ei la banii lui Vântu
Grigore Cartianu, cel care s-a prezentat lui Paulo Coehlo în redacţia EVZ ca Gregoire Ecrivain, a fost plătit de SOV cu un contract pe drepturi de autor încheiat în 2009 pentru suma de 186.560.000 de lei vechi. De ce să nu sugi bani din două surse dacă se poate, şi-a spus probabil Cartianu, fără să-şi facă prea mari probleme legate de moralitatea unui asemenea demers. Ne-ntrebăm doar câte anchete şi materiale de investigaţie care ar fi putut viza afacerile lui Vântu au rămas în sertarele lui Cartianu. Pentru orice eventualitate, SOV şi-a mai asigurat un nume important din redacţia „Adevărului“ pe statul său de plată. Este vorba de redactorul-şef adjunct Ion M. Ioniţă, care avea experienţe mai vechi cu mogulul de la Realitatea. E adevărat însă că preţul pentru deontologul Ion M. Ioniţă a fost mai mare. Astfel, Ioniţă a încasat de la Realitatea Media, în 2007, 18022 RON, în 2008 – 25139 RON, şi în 2009, doar 7419 RON (deh, era criză şi nu se mai simţea nici SOV ca înainte), în total peste jumătate de miliard de lei vechi.

Peter Imre: „Nu ştiu ca cineva să lucreze pentru alte trusturi“
Peter Imre, managerul holdingului Adevărul, a declarat, pentru „Curentul“, că nu ştie ca cineva din redacţia „Adevărul“ să lucreze sau să primească bani de la trusturile concurente. „Nu ştiu ca cineva să lucreze pentru alte trusturi. Dacă îmi spuneţi despre cine e vorba, pot comenta, dacă nu, vorbim mâine după ce informaţia dumneavoastră va fi publicată“, ne-a spus şeful de la „Adevărul“.

Făţărnicia Corinei Drăgotescu
După ce nu a izbutit în mai multe rånduri să-l convingă pe Dinu Patriciu, care abia preluase, în 2006, trustul Adevărul Holding, să o pună şefa şefilor, Corina Drăgotescu a plecat la Realitatea TV, unde a dus-o ca-n rai, dacă adunăm banii cåştigaţi de ea la mogul. Potrivit datelor oficiale aflate în posesia ziarului „Curentul“, Corina Drăgotescu a încasat doar în ultimii trei ani nu mai puţin de 5.247.310.000 de lei. Nu e nicio greşeală, e vorba de peste 5 miliarde de lei vechi. Să ne aducem aminte însă cu cåtă ipocrizie anunţa Corina, în urmă cu un an, că demisionează de la Realitatea deoarece are salariul prea mic. În timp ce dădea aceste declaraţii, eterna admiratoare a lui Iliescu încasa circa 3.000 de euro pe lună, sumă considerată insuficientă de deontoloaga reciclată acum de Patriciu. Interesant e că în 2009, cånd Corina se plångea de scăderea salariului, aceasta a primit brut 1.541.510.000 de lei, mai mult decåt în 2008, cånd a încasat 1.241.000.000 de lei. Sfåntă ipocrizie!

Nicolae Ulieru, „Mr. No Comment“, spălătorul public al lui SOV
Lt. Col (r) Nicolae Ulieru, fost purtător de cuvånt al Serviciului Romån de Informaţii pe vremea directoratului lui Virgil Măgureanu, sau „Mr. No Comment“, aşa cum era cunoscut ca şef al biroului de presă pentru că nu exprima nicio opinie, niciodată, a încasat sume frumuşele de la Sorin Ovidiu Våntu pentru diverse servicii de „acoperire a adevărului“ sau a părerilor contra. Normal, pe drepturi de autor, aşa cum îi stă bine unui fost purtător de cuvånt care nu şi-a mai găsit loc în alte părţi. Astfel, Våntu a încheiat un contract în 15.07.2006 cu Nicolae Ulieru, prin societatea Global Video Media, doar se ştie că Våntu nu semnează nimic pentru suma de 1.118 euro pe lună. Ce trebuia să facă Nicolae Ulieru pentru aceşti bani nu ştim, dar am văzut la TeVeu. Ulieru are practic sarcina să destructureze informaţiile şi, la fel ca pe vremea Securităţii, să facă în aşa fel încåt să ascundă adevărul. În plus, în anul 2009, Nicolae Ulieru a primit şi de la Realitatea 56 milioane de lei, o sumă modestă, dar importantă se pare pentru fostul purtător de vorbe al lui Măgureanu, din moment ce-l apără cu înverşunare pe SOV, în toate ieşirile sale publice. Astfel, recent, cånd a fost invitat să comenteze despre dosarul de securitate publicat de Hotnews şi revista „Kamikaze“ (şi ziceam că Våntu nu semnează nimic), Ulieru declara public, cu o nonşalanţă perversă, că Sorin Ovidiu Våntu „este un geniu“ şi că nu crede că acesta a fost turnător la Securitate, fără însă să argumenteze concret aceste puncte de vedere. Cam mulţi bani pentru nimic…

Deontologul Nistorescu, comentator de 5 miliarde de lei
Unul dintre comentatorii „grei“ ai postului Realitatea TV şi şef peste defunctul ziar „Cotidianul“, conservat acum în stare latentă de online, Cornel Nistorescu, apare conform documentelor obţinute de ziarul „Curentul“ ca unul dintre cei mai bine plătiţi mercenari media. Prezentat mereu de Realitatea ca un guru în ale jurnalismului, Nistorescu a încasat de la casieria lui Våntu, doar în ultimii trei ani de activitate (2007-2008-2009), suma de 4.847.240.000 de lei vechi. Cam scump nea Cornel şi sub Corina Drăgotescu?!, dacă ne gåndim că „performanţele“ sale jurnalistice din ultima vreme se leagă exclusiv de îngroparea ziarului „Cotidianul“. Cu siguranţă însă, SOV nu-i dădea atåţia bani pentru calităţile sale jurnalistice.

Adrian Ursu şi Oana Stancu joacă în Liga piticilor
Oana Stancu şi colegul ei de emisiune, Adrian Ursu, fac parte din Liga foarte mică de la Realitatea. Potrivit datelor aflate în posesia noastră, Oana Stancu a fost plătită în 2009 cu 2.300 RON lunar. Iar în urma celebrei emisiuni în care Våntu a intrat telefonic şi i-a spus: „tocmai vi s-a redus salariul cu jumătate“, Oana Stancu primeşte 1.150 RON lunar, adică sub nivelul mediului pe economie. A evaluat-o bine Våntu: aşa e şi ea ca jurnalistă, sub nivelul mediu, iar gurile rele zic că şi-a scos şi silicoanele. Oare de asta să-i dea aşa puţin Våntu?
Oana nu trebuie să fie supărată, deoarece Adrian Ursu, colegul său de emisiune, a primit în 2009 frumoasa sumă de 350 lei pe lună. Cåt o pensie minimă! Pe acelaşi principiu ca şi-n cazul Oanei Stancu, ni se pare o sumă chiar frumuşică pentru prestaţia lui. E OK, Sorine, cu ăştia doi!
Din aceeaşi categorie de pitici face parte şi jurnalistul Cristian Pătrăşconiu, care a primit în 2008 de la Våntu numai 111 RON, deşi era aproape zilnic la televizor. Jalnic!

Alex Stoenescu – istoric la curtea mogulului
Săptămåna trecută, istoricul Mihai Alex Stoenescu, cel care a recunoscut cu nonşalanţă în 2006 că a colaborat cu Securitatea, din patriotism desigur, a declarat că nu a primit niciodată suma vehiculată la Vox News de Dan Andronic, de 50.000 de euro, pentru o carte pe care i-o comandase Sorin Ovidiu Våntu sau care trebuia publicată sub anumite aspecte tendenţioase favorabile turnătorului Nuş. Stoenescu a precizat că a publicat în lucrarea „Din culisele luptei pentru putere 1989-1990. Prima guvernare Petre Roman“, apărută în 2006, doar un interviu cu SOV, luat în 2005, unde acesta vorbeşte despre oportunităţile de speculă şi îmbogăţire rapidă pe fundalul unei situaţii de haos politico-juridic, în absenţa unei clase politice veritabile şi a unui sistem juridic. Cu toate acestea, lămuririle pe care Stoenescu le oferă în lucrarea citată mai sus denotă o spălare conştientă a imaginii lui SOV pe care încearcă să îl situeze departe de scandalul FNI în anii 2000. Mai mult, istoricul, cu un acces extrem la tot ce au însemnat dosarele Revoluţiei şi figurile implicate în acest fenomen, vorbeşte de faptul că în spatele FNI se află statul. Conform datelor aflate în posesia ziarului „Curentul“, imaculatul istoric Alex Stoenescu nu a prestat degeaba la curtea mogulului, el încasånd de la Realitatea lui Våntu, în 2008 şi 2009, nu mai puţin de 360 milioane de lei vechi. Cam mult, pentru un capitol de carte care oricum nu este luată în serios în lumea istoricilor.
Pe Alex Stoenescu şi SOV îi leagă şi o prietenie politică. În lucrarea „Din culisele luptei pentru putere 1989-1990. Prima guvernare Petre Roman“, Stonescu afirmă că „partidul pe care (Våntu – n.r.) îl înfiinţase în 1999 – Uniunea Forţelor de Dreapta -, cu scopul de a recrea forţa politică de dreapta dispărută înainte de război, eşuează în alegerile locale din anul 2000 sub impactul FNI“. Ceea ce „omite“ Stoenescu să spună în cartea sa este că tocmai el s-a aflat printre fondatorii Uniunii Forţelor de Dreapta şi a ocupat funcţia de vice-preşedinte al acestei formaţiuni politice.
Noi nu ne întrebăm decåt cum deontologii presei romåneşti au acceptat aceste sume uriaşe de la Realitatea Media, atåt timp cåt această firmă a înregistrat constant de la preluarea ei de către SOV pierderi colosale: 20,8 milioane euro în 2008, 8,15 milioane Euro în 2007, 5,1 milioane euro în 2006 şi 1,7 milioane euro în 2005. Oare ei s-au întrebat de unde ne vin banii ăştia, din economiile lui SOV la FNI, că Realitatea n-are bani.

Fascinanta poveste a Emiliei Şercan
Emilia Şercan a făcut carieră în presă urcând treaptă cu treaptă, mai întâi în presa locală, apoi în anul 2000 se mută în Bucureşti ca reporter la „Curierul Naţional“, ascensiunea terminându-se la „Evenimentul zilei“ ca şef al departamentului de investigaţii, funcţie pe care a ocupat-o până în ianuarie 2008, când visul său s-a împlinit: pleacă pe postul de şef de departament investigaţii la Grupul Realitatea Caţavencu. Noi o întrebăm pe Emilia, specialista în investigaţii: care grup? Aşa cum scriam cu câteva zile în urmă, Grupul Realitatea Caţavencu nu există din punct de vedere juridic. În România s-a reglementat acest mod de asociere în grup prin Legea 161/2003, care defineşte Grupul de Interes Economic, GIE, înregistrarea fiind obligatorie la Registrul Comerţului. Niciodată firmele Realitatea Media, Caţavencu, Poligraf (editorul „Cotidianului“), Romantica etc. nu au format un GIE la ONRC. Despre educaţia Emiliei Şercan se găsesc doar următoarele informaţii: a urmat cursurile Grupului Şcolar „Vasile Deac“ din Vatra Dornei, promoţia 1995, şi a absolvit în anul 2003 Facultatea de Jurnalism de la Sibiu, probabil o formă de învăţământ la distanţă, având în vedere că locuia din 2000 în Bucureşti, cum ea însăşi declara pe blogul personal.
Bine, o să ne întrebaţi, şi ce-i aşa fascinant la ea? Să vă explicăm: începând cu anul 2005, Emilia şi departamentul condus de ea au început să publice unul după altul articole de investigaţii privindu-l pe SOV, care nu mai are nevoie de nicio prezentare. L-au urmărit în Creta, la Viena, când s-a operat pe cord deschis – deh! blestemele feneiştilor -, l-au acuzat trei ani de zile că banii feneiştilor sunt la SOV, aşa cum a stabilit expertiza judiciară, că foloseşte intermediari pentru a-şi camufla afacerile, că a fost „groparul FNI, rămas curat şi uscat folosind o armată de oameni de paie“, după cum plastic se exprima chiar Emilia Şercan într-o anchetă publicată în EvZ la şase ani de la căderea FNI.
Şi în 2008, ce să vezi, Emilia se înrolează şi ea în armata de paie a lui SOV pentru preţul brut corect: 5.244 lei-ROL pe cartea de muncă, după cum dezvăluia Tiberiu Lovin pe blogul său, în urmă cu câteva luni, şi 5.379.060.000 de lei-ROL pe drepturi de autor, o medie de 8.500 EURO lunar, în mână. Şi acum fascinaţia: un producător executiv la CNN nu depăşeşte 6.000 EURO lunar, şi asta ar fi cam cel mai mare salariu de jurnalist la CNN. No more comments.
Dar să lăsăm foştii colegi să vorbească despre ea:

Cătălin Prisecariu, revista „KAMIKAZE“:
„Emilia Şercan. Şefa departamentului de investigaţii la EvZ în 2005, când am ajuns eu acolo. Deci şi şefa mea, din septembrie 2005 până în iulie 2006, când am părăsit EvZ pentru «Academia Caţavencu». Nu-i discut Emiliei calităţile profesionale, care nu mă interesează. Dar îmi amintesc foarte clar că avea o pasiune pentru subiectele privitoare la Sorin Ovidiu Vântu. Morbidă, aproape. Sigur, gusturile femeii la bărbaţi nu se discută, deci nu comentez. Totuşi, încă îmi amintesc fapte. Să vă povestesc una din ele: era în toamna lui 2005. Nu mai ţin minte ziua, dar ştiu că era chiar ziua Emiliei. Sau ziua lui Vântu. Cu ocazia asta, pişicher, Vântu i-a trimis Emiliei trandafiri şi nişte sticle cu vin, pe care le-a lăsat la intrarea în redacţia EvZ din Pipera. Reacţia Emiliei a fost: sufocare, uluire, congestionare bruscă, preludiul unui atac de cord şi altele asemenea. După ce şi-a revenit, Emilia a decis: nu avea să se mânjească cu darurile lui Vântu, îi va înapoia acestuia şi florile, şi vinul. S-a urcat într-o maşină a redacţiei, a zburat până pe strada Paris, la vila mogulului, şi a lăsat la poartă ofrandele. Apoi s-a întors în redacţie şi a făcut un tur de onoare. Învinsese! Rămăsese curată, nu acceptase nimic de la SOV, nici măcar flori! În aceeaşi perioadă (sau poate la începutul lui 2006), Emilia a refuzat mai multe oferte venite de la «Cotidianul». De la «Cotidianul» lui SOV, desigur. Le-a refuzat pe toate. Argumentul? Suprem: ea nu-şi vinde virginitatea jurnalistic-deontologică pentru a lucra la Vântu, despre care scria articole în rafală“.
Deci? A acceptat doar când preţul de cumpărare a fost unul corect. Negociere curată: atât a considerat ea costul conştiinţei ei! Cătăline, ea s-a enervat în halul ăla pentru că Vântu a crezut că o poate cumpăra cu nişte sticle de vin. Hai, te rog, ce să facă ea cu florile şi vinul?
Faptul că jurnalistul Emilia Şercan a ales banii lui Vântu pentru a abandona orice anchetă sau investigaţie legată de Vântu reprezintă o opţiune personală, care ar putea fi înţeleasă de dragostea pentru arginţi a oamenilor. Probleme apar atunci când este vorba de Emilia Şercan cea care desfăşoară activităţi didactice la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării. Potrivit declaraţiilor făcute chiar de Şercan, aceasta le predă studenţilor Tehnici de investigare jurnalistică. Având în vedere traseul său profesional, probabil tehnicile sunt legate de investigarea oamenilor de afaceri care îţi pot asigura un viitor lipsit de griji, după modelul practicat cu succes chiar de ea. În lumina noilor informaţii date acum publicităţii de ziarul „Curentul“, solicităm conducerii FJSC să fie mai selectivă atunci când alege îndrumătorii viitorilor jurnalişti.

CTP şi Marius Niţu, plătiţi şi ei de Vântu
Povestea metamorfozei „Prezent“ – „Gândul“:
22 martie 2005: Cristian Tudor Popescu, Adrian Ursu şi Bogdan Chirieac anunţă plecarea de la „Adevărul“. Alături de ei pleacă şi 93 de oameni din redacţie. Orice asemănare cu povestea Turturică – „Evenimentul zilei“ întâmplată cu două luni înainte este pur întâmplătoare, desigur.
7 aprilie 2005: Cristian Tudor Popescu&Comp. anunţă că scot un nou ziar, al cărui nume va fi „PREZENT“.
Pardon, spune Turturică. Acesta anunţă că marca PREZENT îi aparţine şi că e înregistrată la OSIM din ianuarie, adică atunci când avocatul lui Vântu îi constituia şi firma Media Analyst, după cum am relatat în episodul 1 .
Turturică declara atunci că gazetarul Cristian Tudor Popescu a luat acest nume, care îi aparţine, fără acordul său, subliniind că nu există nicio legătură între ziarul scos de C.T. Popescu şi cel pe care-l va scoate fosta echipă EvZ. Ha, ha, ha, ambele echipe dezertoare se băteau pe aceeaşi marcă?
Până la urmă, CTP a cedat şi a scos ziarul „Gândul“. CTP a negat tot timpul că Vântu ar fi în spatele ziarului condus de el. Ziarul condus de CTP, „Gândul“, a înregistrat – conform datelor de la Ministerul de Finanţe – o pierdere în anii 2005-2008, de 20.431.809 RON (aprox. 5,3 milioane EURO). Dar dl Popescu, acţionar fondator, a avut de unde să susţină pierderea. Numai de la Realitatea Media a încasat pe drepturi de autor peste 2 miliarde de lei, potrivit datelor aflate în posesia ziarului „Curentul“. Bogdan Chirieac, autointitulat „sunt pielea pulii“, nu se dezminte: nu ia niciun drept de autor de la Realitatea. Vântu a considerat că nu are ce drepturi de autor să-i cedeze…

Şi tu, Marius Niţu de la PRO?
Un alt „deontolog“ cu degete fine şi buzunare popeşti este redactorul-şef de la ziarul „Gândul“, Marius Niţu. Împletind armonios jurnalismul politic cu cel sportiv (a doua sau chiar prima lui specializare), editorialistul Niţu, din eşalonul doi al aşa-zişilor formatori de opinie, ne (dez)informează constant despre purgatoriul cotidian în care guvernanţii ne afundă în fiecare zi. Cum o vuvuzea cu potenţial este imediat observată şi cooptată de headhunter-ul SOV, înregimentarea sa în „corul vânătorilor de Băsescu“ nu a fost decât o chestiune de timp. În 2007, Marius Niţu încasează 9.134 RON, în 2008 – 11.853 RON, în 2009 – 17.273 RON. Sumele sunt modeste, generând o medie lunară de aprox. 1.000 de lei. Problema e că pentru aceşti bani, Marius Niţu, angajat al trustului Mediapro, din care face parte ziarul „Gândul“, a semnat în contractul de cesiune de drepturi de autor cu Realitatea Media, din care vă prezentăm doar două dintre obligaţiile CEDENTULUI: „nu întreprinde nimic din ceea ce ar putea prejudicia imaginea sau drepturile Cesionarului“, „are datoria de a respecta şi de a proteja imaginea REALITATEA T.V., atât prin activităţile sale profesionale, cât şi prin prestaţiile sale din afara acesteia“. Aoleu, adicăşi ca redactor-şef la „Gândul“, nu?

Oana Dobre – de la Nuş la Felix
Oana Dobre, acreditată timp îndelungat la CNSAS, nu a fost impresionată de ororile securităţii văzute prin documente, aşa că se plimbă de la turnătorul Nuş la turnătorul Felix.
Încercarea sa de a se acredita ca jurnalistă de război a eşuat lamentabil atunci când, într-un interviu din septembrie 2007 realizat de un reporter al Realităţii TV, Oana a fost prinsă cu temele nefăcute în ceea ce priveşte o lectură minimă vizavi de cărţile celebre despre zonele de conflict. Nici la capitolul politică externă Oana n-a excelat, nefiind în stare să articuleze o poziţie vizavi de intervenţia americană din Irak. Să fie oare slaba pregătire a unui jurnalist care crede că partea teoretică a unui reporter de război este doar o pierdere de timp? Sau poate superficialitatea şi indiferenţa care de multe ori sunt percepute ca fiind curaj? Chiar în anul realizării interviului, Oana îşi lua de la Realitatea Media pe drepturi de autor, în paralel cu evoluţia sa la EvZ, 427.000.000 de lei vechi. Frumoasă sumă pentru o jurnalistă care a dat chix în tentativa de a face o emisiune cu Mihai Tatulici!
Pentru comparaţie, Adelin Petrişor, un adevărat jurnalist de război, a încasat de la Realitatea Media în 2009 162.167 RON şi în 2008 127.509 RON. Să ne înţelegem, Oana.

Deontologul-afacerist, Doru Buşcu, 5.062.500.000 ROL de la Realitatea Media
Doru Buşcu, Sorin Vulpe şi Liviu Mihaiu
fac parte dintr-un grup aparte: grupul jucătorilor de poker cu Sorin Ovidiu Vântu. Sumele extrem de generoase încasate de cei trei reprezintă o evoluţie în cariera lor, având în vedere faptul că în urmă cu nouă ani, potrivit unui participant la partidele de poker organizate de SOV, acesta din urmă îi lăsa să câştige. Un amănunt interesant: după ce Vântu îi lăsa să câştige, Buşcu, Vulpe şi Mihaiu pierdeau toţi banii câştigaţi, tot la poker, în faţa participantului care ne-a relatat cum decurgea jocul. Deh, lăcomia se plăteşte… Dar să-i luăm pe rând.
Doru Buşcu. Acuzat direct de Sergiu Crupenschi, acţionarul Editurii Univers, firma care a cerut falimentul POLIGRAF SA, că a falimentat ziarul „Cotidianul“, fondat de regretatul Ion Raţiu.
„În august, Doru Buşcu mi-a dat toate asigurările, spunându-mi că nu există niciun fel de risc. Textual, a zis: «Eu îmi plătesc întotdeauna datoriile, nu rămân dator la nimeni». Ei aveau o tactică: promiteau ceva, apoi, când venea scadenţa, după câteva săptămâni, nu mai era nimeni de găsit. Când trecea scadenţa, venea altcineva şi promitea altceva. Şi tot aşa. Noi vom cere o expertiză contabilă, prin care să aflăm cum s-a ajuns în insolvenţă. Ei au vândut aceste cărţi, iar vânzările acopereau factura medie de aproximativ 15.000 de euro pe titlu. Cornel Nistorescu a vrut să cumpere creanţa şi să continue ziarul. El trebuia să ajungă la un acord şi cu ceilalţi creditori, ceea ce, din informaţiile mele, nu s-a întâmplat. Mi-am dat seama că se încerca să nu îi dau în judecată până după alegeri. După alegeri au cerut singuri insolvenţa. Doru Buşcu este autorul moral al acestei situaţii.“ (Declaraţie pentru paginademedia.ro)
Presa a relatat deja că Buşcu îşi ia pe lună 15.000 euro de la „Caţavencu“. Noi adăugăm şi cei 5.062.500.000 ROL luaţi pe drepturi de autor de Realitatea Media.
Plătit regeşte de Vântu la cele două firme, Buşcu e în stare să spună orice. Iată ce îi declara lui Mihnea Măruţă în martie anul acesta:
„- Ai avut două ziare de suflet, pe care le-ai considerat «copiii tăi» din presă: «Caţavencu» şi «Cotidianul». Unul a murit, celălalt pare că-şi pierde aura. Ce-ţi reproşezi în fiecare dintre cele două cazuri?
– La «Cotidianul» îmi reproşez pripa în care l-am construit“.
Buşcule, chiar ai face orice pentru bani? TU AI CONSTRUIT „COTIDIANUL“? Se răsuceşte domnul Raţiu în mormânt. Cred că ai vrut să spui:
– La „Cotidianul“ îmi reproşez pripa în care l-am dărâmat.
Despre caracterul deontologic al lui Doru Buşcu am mai scris.
Ziarul „Curentul“ a scris, în vara lui 2008, cum, după ce a lătrat împotriva chiriaşilor simbolici din vilele RAAPPS, tocmai el, „imaculatul“ jurnalist deontolog Doru Buşcu s-a dedulcit la rahatul de stat. Acesta, împreună cu soţia sa, fosta prezentatoare de la PRO TV, Ioana Moldovan, au profitat din plin de aranjamentele imobiliare ale RAAPPS, având la dispoziţie o vilă cu etaj chiar în buricul Capitalei, în cartierul Dorobanţi.
Obiectul „deontologiei buşciene“ l-a făcut atunci o frumoasă vilă cu un etaj, aflată în totalitate la dispoziţia acestuia. Conform informaţiilor, soţii Ioana Moldovan şi Doru Buşcu au cumpărat apartamentul de la etajul 1 al vilei de la RAAPPS, după care, prin jonglerii imobiliare, au preluat şi contractul de închiriere pentru apartamentul de la parter, de la un personaj extrem de dubios, celebrul „Doctor Moarte“, Adrian Murea, chirurgul de la spitalul Ministerului Administraţiei şi Internelor „Prof. dr. Gerota“ renumit pentru „calitatea“ operaţiilor sale care se finalizau des cu decesul pacienţilor. La acea dată, „Curentul“ a scris că în apartamentul de la parter funcţionează Fundaţia „EuroFilm“, o fundaţie fără niciun fel de activitate, dar care are norocul să aparţină tot Ioanei Moldovan şi lui Doru Buşcu. Cum ar spune Vadim: „hai sictir!“.

Imagini inline 4

Liviu Mihaiu – guvernatorul verde a lui SOV
Ca orice oportunist camuflat în blană ecologică, fostul guvernator al Deltei Dunării, jurnalistul Liviu Mihaiu, a mirosit perfect potenţialul de combinaţii bănoase din Deltă. După ce, în 2006, l-a plimbat pe Tăriceanu cu şalupa, ademenindu-l că are proiecte ce vor salva ecosistemele Deltei Dunării, pe final de mandat, premierul a „cărui economie a duduit“ (până a explodat – n.r.) i-a făcut cadoul mult visat lui Mihaiu – Delta Dunării. Instalat cu pompă în septembrie 2008, Liviu Mihaiu a demisionat de la conducerea Radio Guerrila pentru a trece în liga „celor 150 de oameni ai lui Vântu“ din structurile publice. Obsesia lui Vântu pentru Deltă e veche şi binecunoscută şi e locul unde îi place să invite oameni politici, dar şi foarte mulţi jurnalişti. La relaxare. Cu toţii ştim care sunt rezultatele unui sejur de recreere la Vântu!

Pentru început, la numai o săptămână de la ungerea sa în funcţia de guvernator, Liviu Mihaiu îi va oferi pe tavă lui Vântu o afacere virgină, la cheie, şi anume benzinării pentru alimentarea cu combustibil a şalupelor din Deltă. Cele două benzinării plutitoare au fost aduse de către PSV Company, firmă care este controlată de omul de afaceri şi patronul trustului Realitatea, Sorin Ovidiu Vântu. Acţionarul majoritar al PSV (fosta Petromservice) este firma Elbahold Limited, care are o participaţie de 54,3%, iar 25% din afacere este deţinută de unul dintre sindicaliştii preferaţi ai lui Vântu, Liviu Luca, prin intermediul Asociaţiei Salariaţilor Petrom, pentru ca 10% să fie deţinute de alte persoane fizice. În anul precedent numirii sale ca Guvernator al Deltei, Liviu Mihaiu a încasat de la Realitatea Media 4 miliarde şi jumătate de lei vechi. Ca să fim mai exacţi, suma a ajuns la 4.519.580.000 de lei. Bani pe care probabil benzinăriile lui Vântu via Liviu Luca i-au scos în câteva zile.
Acum se leagă totul, nu?

Sorin „Şobolanul“ Vulpe – miliardarul curat-murdar
Un alt personaj pitoresc din cadrul „Reţelei Vântu“ este noul director de Dezvoltare Internaţională a grupului Realitatea-Caţavencu, grup care nu e grup. Considerat unul dintre locotenenţii lui Vântu de la „Caţavencu“, Sorin Vulpe, cel alintat de prieteni „Şobolanul“, se va ocupa de identificarea oportunităţilor de extindere a business-ului în afara României (?!). Reamintim că SOV a declarat imediat după rezultatul alegerilor prezidenţiale din ţara noastră că afacerile din mass-media vor fi conservate în stare de online, iar ţările-ţintă pentru dezvoltarea afacerilor vor fi statele din proximitatea graniţelor României. Cu toate acestea, Vântu l-a folosit pe Vulpe pentru a scăpa şi de câteva produse şi oameni deveniţi între timp indezirabili. Astfel, în vara lui 2009, Vulpe a scăpat de publisherul revistei „Aventuri la pescuit“, Cristi Vezure, publicaţie pe care a cumpărat-o apoi la începutul acestui an de la Vântu cu suma de circa 100.000 mii de euro, conform paginademedia.ro. Considerat de mulţi colegi un manager mediocru, Sorin Vulpe se află în graţiile lui Vântu care îl foloseşte la manevrele interne din cadrul trustului pe care îl patronează. Păi, cred şi eu, la ce bani îşi ia de la Vântu… Numai de la Realitatea Media SA a încasat 4.703.850.000 de lei vechi.

Şi la cererea fanilor… Andreea Creţulescu!
Cum nu are fani? Îl are pe Geoană, care a anagajat-o consiler la Cotroceni. A, pardon, Geoană a pierdut alegerile şi n-a mai angajat-o. A recuperat-o însă Vântu, pentru că e bună. În 2008, Andreea, pe numele din buletin Popescu-Creţulescu Andreea-Ileana, încasa de la Realitatea Media 420.809 RON, iar în 2009, 67.528 RON. Vi se par mulţi 125.000 euro? Ei, dar şi soţul ei cică lucrează la SIE.

Arginţii l-au apropiat şi pe Tudor Octavian de Vântu
La cei aproape 71 de ani, Tudor Octavian are încă un condei care surprinde pe toţi cei care i-au citit textele publicate de-a lungul timpului, spun criticii. Acest talent nu-l împiedică, însă, să fie la fel de sarcastic şi, mai mult de atât, manipulator atunci când e vorba despre prostit masele. Da. Tudor Octavian manipulează sau măcar încearcă să o facă pentru cei care se uită la emisiunile tv la care apare aproape în fiecare zi, fiind „omul bun la toate“. Tudor Octavian a şocat cu violenţă verbală şi cu felul în care discuta despre pensii şi pensionari atunci când guvernul a cerut ca aceia care obţin acest drept de la stat, pensia, să nu mai poată lucra în posturi publice. Ce n-a povestit Tudor Octavian la televizor este arta sa de a lua bani de la toţi mogulii, având câte o părere, bine argumentată, pe aceeaşi problemă, pentru fiecare mogul care îl plăteşte. Şi asta chiar dacă opiniile sale exprimate sunt contrare, în funcţie de televiziunea unde se află. Dacă Voiculescu trebuie să aibă dreptate, la prânz spune ce vrea să audă Voiculescu. Dacă scaunul e la Realitatea, subiectul acelaşi, dar mogulul Vântu are altă părere, nu mai contează, iar seara Tudor Octavian infirmă ce a spus în aceeaşi zi.

Ce mai contează adevărul când trebuie să ai portofelul plin? Tudor Octavian scrie editoriale la „Jurnalul Naţional“, apare şi la Antene, dar prestează ori de câte ori este nevoie şi la Realitatea Media de unde a primit pentru perioada 2007-2009, pe drepturi de autor, peste 250 milioane de ROL.

Ziaristul eolian Pavel Lucescu nu refuză nici concurenţa

Pavel Lucescu a fost şi el cooptat în reţeaua Vântu, după ce i-a manipulat pe ieşeni pentru două partide concurente. Ajuns jurnalist de Capitală, Lucescu s-a dedulcit şi el la banii lui SOV, încasând, în 2009, suma de 100 milioane de lei de la Realitatea Media. De ce a ajuns un „ziarist eolian“ spune chiar el pe blogul său: „Licenţiat în Sociologie-Politologie, ediţia ‘95. În prezent, senior-editor la «Cotidianul». Vorbesc despre politică, politici, politicieni şi alte chestii uşor plictisitoare pe la Realitatea TV, dar nu refuz nici «concurenţa» dacă sunt invitat şi-mi convin, în dezordine aleatoare: ora, invitaţii, moderatorul, tema.
Fac presă politică de 14 ani. Am şi un blog pe care-l alimentez cu păreri doar atunci când am şi nu suport să le ţin doar pentru mine“. Sau poate ai păreri doar când se umflă portofelul?

Victor Ciutacu
Deşi m-a criticat pentru primul meu articol, Grigore Cartianu mi se pare de-a dreptul de bun-simţ, comparativ cu Ciutacu: Cartianu a recunoscut că a luat bani de la Realitatea Media pentru nişte bani mai vechi pe care-i datora firma Telesport şi că a semnat contractul cu Realitatea pentru a-şi putea recupera banii. Am arătat deja aici că acesta e ca un autodenunţ pentru infracţiunea de evaziune fiscală, suma reprezentând pentru Realitatea Media o cheltuială fictivă.
Dar Victor Ciutacu este de-a dreptul SENZAŢIONAL. Publică azi pe blogul lui următoarele:
„UPDATE şi MAI SENZAŢIONAL: Patriciule, mogulule, bloaghere, vezi că unii răi scriu că Gregoar a luat bani de la Vântu. În timp ce lua şi de la tine, ca să fim foarte bine înţeleşi. Ştiu cât, dar mă interesează pentru ce. Cred că şi pe tine“.Imagini inline 3

Şi acum vine lovitura: ŞI CIUTACU A LUAT BANI DE LA REALITATEA MEDIA ÎN 2007: 56.850.000 de ROL.

Acum scriu şi eu: Voiculescule, mogulule, bloaghere, vezi că unii răi scriu că Ciutacu a luat bani de la VÂNTU. În timp ce lua şi de la tine, ca să fim foarte bine înţeleşi. Ştiu cât, dar mă interesează pentru ce. Cred că şi pe tine.
Până să ne răspundă Ciutacu sau Voiculescu, să spicuim din postările lui Ciutacu de pe blogul personal despre Vântu:
După publicarea dosarului de informator al lui SOV, Ciutacu publica un articolaş pe sub titlul „A jucat Albă-ca-Zăpada în filme porno?“.
Cităm şi un portret creionat de tonomatul Antenelor: „terminaţi dracului cu demonizarea lui Vântu! Omul ăsta este negustor. Cumpără ieftin şi vinde scump; orice, de la active şi titluri de valoare cu potenţial de profit, până la conştiinţe care-i pot aduce (prin manipulare) valoare adăugată. Nu s-a cerut pictat angelic în biserică nici când a spoliat o armată de prostălăi la FNI, nici când şi-a parcat uneltele în toate structurile statului, nici când şi-a pus trustul la dispoziţia/contra diverşilor politicieni. Vrea să câştige numai el şi (pour les connaisseurs) cei pe care-i reprezintă. Şi dacă i l-a predat cu premeditare cinică pe Geoană, ambalat festiv, lui Băsescu (aşa cum cred că s-a întâmplat), atunci a făcut-o nu fiindcă-i vreun trădător de neam şi ţară, ci pentru că aşa (i-)au dictat interesele. SOV e cinic şi punct. N-are nicio vină că soarta unor oameni ca Geoană sau Băsescu – şi, în definitiv, a noastră, a tuturor – a ajuns să depindă de el“.

Oamenii uită, noi nu…

Sursa: CURENTUL & INTERNET

0 988

Asa cum Brasov News a anticipat inca de mult, Constantin Nita, zis Pateu, dupa ce a fost dat afara din Guvern, a disparut mai de curand si din fruntea PSD Brasov. Dupa 20 de ani, si numai cu ajutorul DNA...
Un mod sinistru si mafiot de a face politica se incheie in PSD odata cu cariera politica a lui Pateu care a marcat nefast istoria recenta a Brasovului, un  personaj pentru care politica nu a fost decat o masinarie de facut bani.
Despre doctoratul sau nu mai vorbim, ca tot nu mai are nevoie… Dar de ce sa nu vorbim? Chiar asa…

Milionar intr-un partid al saracilor,
Pateu a transformat PSD si politica intr-o afacere personala. Numirile si miscarile facute atat in org.de partid locala cat si in administratia Brasov n-au urmarit decat un singur scop: bani, cat mai multi bani.
Sa ne amintim numai de stenograma discutiei cu George Scripcaru, cand se zbatea sa-l convinga pe primar sa-i dea canalele Brasovului pentru niste afaceri dubioase inregistrarea discutiilor dintre Constica Nita si George Scripcaru scoate in evidenta mai multe aspecte: cei doi au o relatie amicala, se intalnesc des si, cel mai constantin nita & GHIRDAimportant, negociaza interese ale Brasovului de zeci de milioane de euro ca la taraba, incalcand legislatia in vigoare.

Un alt exemplu ultracunoscut este transformarea soferului sau, Mihai Ghirda, un interlop periculos, in al doilea om din partid, apoi promovarea acestuia in Consiliul Local unde s-a tinut numai de manarii si matrapazlacuri pentru a pune mana pe spatii si banii din Brasov.
Umbra distrugatoare a lui Pateu se vede sinistru  peste Steagu Rosu, peste Tractorul etc. Nimic din ce putea fi privatizat nu a scapat de combinatiile malefice ale lui Constantin Nita si gasca sa. Sunt lucruri deja cunocute, lucruri despre s-a scris  mult cu nume si dovezi.

Teama de DNA nu era o intamplare – s-a confirmat!
Obsesia lui cea mare a fost sa ajunga ministru, unde spera sa dea lovitura vietii. Cu DNA la panda, n-a reusit sa miste mai nimic. Trecute sunt vremurile dulci ale lui Adrian Nastase si Hrebenciuc, asa ca lui Pateu nu i-a mai ramas decat sa esueze lamentabil cu Ponta… cu un umilitor sut in cur.

Este un moment in istoria „revolutionara” a Brasovului care trebuie marcat. Cunoscut ca  Mafiotul, Combinagiul, si mai C-tin nita in fata DNA BUC. APR. 2016ales Nita  % sau Zecelasuta si foarte probabil si sub alte nume.

D.p.d.v. politic, Nitza-Pateu este mort.si in functie de ce va da pe goarna, DNA va avea grija cat sa-i fie de grea tarana raspunderii, alaturi de lotul de infractori si interlopi politici pe care l-a promovat in partid si in viata publica a orasului.
In orice caz, Brasovul vafi mai putin poluat si in judet se va respira mai liber. (D. Brasoveanuom al muncii, apolitic!)

1 894
Adrian Veştea care a luat locul dupa 12 ani! infractorului dovedit Aristotel cancescu incearca la Brasov sa aplice politica sa de dinamizare a vietii si activitatii social economice in judet Astfel ,a anunţat că vrea să transforme Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov (ADDJB)  într-o structură cu adevărat funcţională, care să ajute autorităţile locale să pregătească şi să implementeze proiecte„Ne-am propus ca această agenţie să fie formată din profesionişti, care să vină în sprijinul primăriilor în vederea accesării fondurilor europene sau a celor alocate de la bugetul de stat”, a anunţat Veştea. De altfel, şeful Executivului Judeţean afirmat că la CJ a fost adus deja un specialist de la Agenţia de Dezvoltare Regională Centru, Daniel Grigoraş, care s-a ocupat de monitorizarea proiectelor finanţate din fonduri europene. „Acesta a fost angajat consilier personal în biroul propriu”, a explicat Adrian Veştea.
Pentru a cunoaşte situaţia reală „din teren”, Veştea a precizat că în perioada următoare, împreună cu echipa de la CJ, va avea discuţii cu toate primăriile din judeţ, pentru a evalua situaţia fiecărei localităţi în parte:adi vestea „Vrem să vedem cu ce probleme se confruntă fiecare unitate teritorial – administrativă. Vom organiza întâlniri în toate regiunile judeţului. Vom încerca să vedem care sunt necesităţile şi ce axe de finanţare pot fi utilizate pentru realizarea unor investiţii. Este important să pregătim studiile premergătoare pregătirii proiectelor, astfel încât, atunci când se deschid programele de finanţare să putem depune dosarele, a adăugat Veştea.
Administraţiile locale din judeţul Braşov nu vor fi ajutate doar în scrierea proiectelor, ci vor beneficia şi de susţinere financiară: „Cred că mulţi primari s-au temut că nu aveau posibilitatea să asigure cofinanţarea, iar Consiliul Judeţean poate aloca resurse financiare în acest sens. Cred că acesta este cel mai echilibrat mod prin care putem face administraţie publică locală”, a mai spus şeful administraţiei judeţene.
În paralel, administraţia judeţeană va pregăti, la rândul ei, proiecte de infrastructură în vederea accesării de fondurilor nerambursabile europene sau a celor alocate de la bugetul de stat (cum este cazul Programului Naţional de Dezvoltare Locală).
Numarul: 7912 | Data: 2025-12-16


ROMANIA MARE 100 ANI







INFOBRASOV.NET 2004-2024

Aniversam 20 de ani de activitate neintrerupta
Aprilie 2004 - Aprilie 2024

Titlurile saptamanii












SE INTAMPLA IN BRASOV















Noutatile din SPORT