Dragobete – logodnicul pasarilor!
Sarbatorit de obicei pe data de 24 ianuarie a fiecarui an (in unele zone pana in preajma zilei de 1 martie) , Dragobetele este o traditie populara romaneasca de celebrare a primaverii si un rit de fertilitate specific renasterii anuale a vietii si naturii.
In aceasta zi, atingerile au un rol magic.
In unele sate din Romania, s-a mostenit superstitia conform careia femeile trebuie sa atinga mana unui alt barbat decat sotul lor, pentru a fi fericite alaturi de sot intreg anul. Barbatii la randul lor nu au voie sa se supere pe sotiile lor, caci le va merge rau tot anul.
De asemenea, cei care iau parte la aceasta sarbatoare a veseliei si a voii bune, vor avea un an plin cu de toate, si cu impliniri, si cu bogatii.
In unele sate din Romania, s-a mostenit superstitia conform careia femeile trebuie sa atinga mana unui alt barbat decat sotul lor, pentru a fi fericite alaturi de sot intreg anul. Barbatii la randul lor nu au voie sa se supere pe sotiile lor, caci le va merge rau tot anul.
De asemenea, cei care iau parte la aceasta sarbatoare a veseliei si a voii bune, vor avea un an plin cu de toate, si cu impliniri, si cu bogatii.
In mentalitatea populara exista o superstitie conform careia cei care se logodesc oficial sau simbolic in aceasta zi vor avea mult noroc in acel an si nu vor intampina probleme de sanatate.
Dragobete era un nume purtat atat de catre popularul reprezentant al iubirii (numit si Logodnicul pasarilor sau Navalnicul), de flacaii arsi de focul launtric al iubirii, dar si de mugurii culesi din pomi de catre fete si purtati la ureche asemeni cercelusilor din cirese din luna mai.
Dragobete era un nume purtat atat de catre popularul reprezentant al iubirii (numit si Logodnicul pasarilor sau Navalnicul), de flacaii arsi de focul launtric al iubirii, dar si de mugurii culesi din pomi de catre fete si purtati la ureche asemeni cercelusilor din cirese din luna mai.
– Nu se sacrifica animale sau pasari.
– Nu se munceste la camp, nu se carpeste sau coase. Sub aparenta unui flacau aratos, Dragobetele pandea prin paduri, pentru a pedepsi fetele care indraznisera sa lucreze de ziua lui.
– Daca ploua de Dragobete, va fi o primavara frumoasa si timpurie.
– Daca nu se tine intr-un anume an sarbatoarea de Dragobete, in anul acela dragostea nu va mai pogori asupra nici unui flacau sau unei fete.
– Cine ia parte la sarbatoarea de Dragobete va fi ferit de boli tot anul.
– De dragobete iese ursul din barlog; daca isi vede umbra inseamna ca va mai dura pana se va incalzi, asa ca se reintoarce in culcusul lui.
– In ziua de Dragobete se face mare curatenie in casa, pentru a o pregati de rodnicia noului an agricol.
– Daca auzi pupaza cantand in ziua de Dragobete, vei fi harnic tot anul.
– Daca fata si baiatul care formeaza un cuplu nu se intalnesc si nu se saruta in aceasta zi, ei nu se vor mai iubi in anul ce urmeaza.
Intaia si a doua aflare a capului Sf. Ioan Botezatorul.
Ziua de 24 februarie la români mai are și alte senificații. În calendarul religios, este serbata ca “intaia si a doua aflare a capului Sf. Ioan Botezatorul”, este numita, in traditia populara romaneasca, “Dragobete, cap de primavara”.
Importanta zilei mai este data și de vechi elemente ce tin de activitatea si viata rurala
– se tine ca aparare a recoltelor de pasari.
– pasarile isi fac cuib.
– fetele iși fac farmece de dragoste.
– tinerii petrec, merg dupa flori, este ziua indragostirilor;
– perechile nu se cearta, sa nu fie invrajbiti tot anul.
Perioada 24 februarie – 9 martie coincide, in general, cu sezonul de cuibarire a pasarilor, „logodiciul pasarilor”, astfel incat in unele parti este sarbatorit in 9 martie si este inchipuit ca un tanar, fiu al Babei Dochia, intruchipand venirea primaverii.
Considerata inceputul sezonului de innoire a naturii, ziua de 24 februarie este o sarbatoare a intelegerilor si indragostirilor. Tinerii, mai ales, cauta sa fie impreuna, sa glumeasca, sa petreaca, pentru a fi impreuna in viata, si iubiti. Este evitata cearta care le-ar aduce, magic, invrajbire tot anul.
Ziua si-o petrec impreuna (daca este posibil, afara), jucand, chiuind, culegand primele flori (branduse, ghiocei) sau urzici; se imbratisaza („Dragobetele saruta fetele”), veselia purtandu-le noroc.
Fiecare este interesat sa nu fie singur in aceasta zi, pentru a nu fi singur in viata. De aceea, fetele tinere isi fac vraji de noroc in dragoste.
Se crede ca de buna dispozitie din aceasta zi depind, in mod magic, armonia in familie si prosperitatea in gospodarie, peste an. (I.M.)
