Statia Spatiala a implinit 10 ani

Statia Spatiala a implinit 10 ani

0 113

NASA nu ar fi putut sa pregateasca lucrurile mai bine: 10 astronauti aflati pe orbita joi, cand se implinesc 10 ani de la lansarea celui mai complex, mai avangardist si mai costisitor „proiect locativ” – Statia Spatiala Internationala (ISS), transmite Associated Press.
La 20 noiembrie 1998, primul modul al Statiei Spatiale Internationale a fost lansat de catre Agentia Spatiala Rusa din Kazahstan. NASA a lansat cel de-al doilea modul dupa doua saptamani de la ajungerea primului pe orbita. Echipajele permanente au fost instalate pe ISS doi ani mai tarziu, iar restul este istorie, asa cum le place astronautilor si cosmonautilor care au participat la aceste misiuni sa spuna.
De-a lungul celor 10 ani de la instalarea primului modul pe orbita, ISS a crescut enorm, procesul de extindere continuand si in prezent. Deocamdata pe ISS pot ramane doar trei astronauti insa in curand numarul acestora va fi extins la sase.
Odata cu actuala misiune a navetei Endeavour, ISS a ajuns sa fie dotata cu cinci compartimente pentru dormit, doua grupuri sanitare, doua bucatarii si doua mini-sali pentru exercitii fizice. Cu totul, la altitudinea de peste peste 350 de kilometri pe orbita circumterestra se afla 9 camere, dintre care trei laboratoare complet echipate.
Aflata si in prezent in faza de extindere, structura ISS este completa in proportie de 75% si are o masa de aproximativ 285 de tone, fiind conform NASA, de dimensiunile unei case cu cinci dormitoare.
Din 1998 si pana in prezent ISS a parcurs peste 2 miliarde de kilometri pe orbita, inconjurand Pamantul de peste 57.300 de ori. La bordul sau s-au aflat pe rand 167 de astronauti si oameni de stiinta din 15 tari, care au servit mai mult de 19.000 de mese pregatite in bucataria avanpostului orbital.
“Dupa 10 ani ii uram „la multi ani” Statiei Spatiale Internationale si ne dorim sa vedem din ce in ce mai multe astfel de avanposturi orbitale”, a declarat Christopher Ferguson, comandantul echipajului navetei Endeavour.
Inainte de a pleca in misiune la bordul navetei Endeavour, vinerea trecuta, astronautul Donald Pettit remarca faptul ca fiecare mare proiect tehnologic a avut partea sa de probleme, intarzieri, depasiri de buget si controverse. „Sa ne aducem aminte cat de mult timp ne-a luat sa construim Canalul Panama sau Podul Brooklyn”, a atras el atentia. “In cazul ISS, am inceput constructia acum 10 ani si tot nu este gata. Dar este totusi aproape completa si este o adevarata bijuterie tehnologica, despre care insa, dupa ce va fi gata, vom uita cat de greu a fost sa o construim”, a mai adaugat astronautul american care a fost unul dintre membrii permanenti ai echipajului ISS timp de cinci luni intre 2002 si 2003.
Pana in prezent a fost nevoie de 80 de lansari in spatiu de la bazele din Florida, Kazahstan si Guyana Franceza (baza de lansare a Agentiei Spatiale Europene) pentru dezvoltarea ISS. Pretul acestui ambitios proiect, de la inceput pana la finalizarea sa, este estimat la peste 100 de miliarde de dolari, suma la care au participat SUA si Rusia, dar si Canada, Japonia si cele 18 state din cadrul Agentiei Spatiale Europene. In ceea ce priveste contributia americana la dezvoltarea ISS, NASA o estimeaza la suma de 44 de miliarde de dolari, bani in care sunt incluse si costurile lansarilor navetelor spatiale americane.
In ceea ce priveste intarzierile la proiectul dezvoltarii ISS, dezastrul din 2003 provocat de dezintegrarea in aer a navetei Columbia la putin timp dupa reintrarea in atmosfera terestra, a oprit lucrarile de extindere cu cativa ani. La fel s-a intamplat si in urma problemelor financiare ale Rusiei din anii ’90 care au intarziat semnificativ lansarea primului modul locuibil al ISS.
Obiectivele ISS s-au schimbat si ele de-a lungul anilor. In prezent NASA considera statia orbitala drept locul unde poate testa sanatatea astronautilor si rezistenta organismului la perioade mari de timp petrecute in imponderabilitate, in vederea pregatirii viitoarelor misiuni cu echipaj uman pe Luna si Marte. Inainte, accentul era pus pe experimentele stiintifice realizate in conditiile spatiului extraterestru.
“Luna sau Marte nu reprezinta scopurile ultime ale programelor noastre spatiale, ci doar primii pasi ai unei odisei spatiale care abia incepe”, declara administratorul NASA, Michael Griffin.

COMENTARII

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.