Și nu uitați: „Istoria rămâne cea mai frumoasă poveste!”…

Și nu uitați: „Istoria rămâne cea mai frumoasă poveste!”…

0 363
Agatârşii au locuit pe actualul teritoriu al Transilvaniei în urmă cu 2.500 de ani, potrivit  multor istorici, iar autorii antici au descris obiceiurile neobişnuite ale celor consideraţi strămoşi ai dacilor. Agatârşii, tatuaţi, vopsiţi şi împodobiţi cu aur, îşi luau mai multe neveste, şi îi venerau pe Apollo şi Dionis, scria de la inceput despre ei, in urma cu 150 de ani, corespondentul de la Wiena al cunoscutului ziar britanic. ”The Times”!

Cât de bogaţi erau dacii?

Resursele ţării au fost râvnite de multe secole, scrie autorul corespondentei, iar in 1867, cu atat mai mult, indeosebi de „proaspatul” Regim imperial Austro-ungar…
Aflam si de la ziaristul cu pricina, ca  istoricul antic Herodot a dat primele informaţii despre agatârşi (agathyrsi), populaţie pe care o localiza, în secolul V î. Hr., pe actualul teritoriu al Transilvaniei. Aflam ca  Herodot relata o povestire auzită în oraşele elene de pe ţărmul Mării Negre, despre înfrăţirea agatârşilor cu sciţii.
Potrivit legendei, regele agatârşilor a fost fiul lui Heracle şi al Echidnei, afirma Herodot, potrivit autorilor volumului Izvoare privind istoria României (Editura Academiei R.P.R. – 1964)  oferind informaţii preţioase despre modul de viaţă al agatârşilor şi despre bogăţia lor. Afirma că sunt iubitori ai vieţii uşoare, că obişnuiau să îşi împodobească trupurile cu aur. Cât priveşte celelalte obiceiuri, se apropie de traci”, afirma Herodot, în Istorii…Istoricul antic a relatat despre agatârşi în cronicile expediţiei militare a regelui persan Darius, de pedepsire a sciţilor. „Sciţii şi-au dat seama că ei singuri nu pot respinge în luptă deschisă oştirea lui Darius şi au trimis soli la vecini. Regii vecinilor se adunară şi ţinură sfat pentru a vedea ce trebuia făcut, deoarece se temeau de atacul unei armate numeroase. Regii care s-au strâns laolaltă erau cei ai agatârşilor, ai neurilor,  ai gelonilor şi ai sarmaţilor”,ar fi afirmat Herodot.  Acesta adăuga că agatârşii nu s-au aliat cu războinici sciţii şi, mai mult, au reuşit să le respingă atacurile. „Sciiţii, în retragerea lor, se îndreptară spre agatârşi, care  şi-au adus oastea la hotare, hotărâţi să-i respingă pe năvălitori. Iar sciţii nu au mai intrat în ţara agatârşilor, deoarece aceştia nu le-au dat voie”, informa istoricul elen, citat si de autorii volumului Izvoare privind istoria României (Editura Academiei R.S.R. – 1964). Agatârşii erau un neam tracic, potrivit istoricilor, recunoscut pentru vitejia lui. Au fost cei care l-au ucis pe regele temuţilor sciţi, Spargapithes.
Pompeius Mela scria că „agatârşii îşi cântau legile, iar Aristotel relata că la agatârşi legile se cântau, pentru a fi învăţate pe dinafară.
 „Dragostea  în special de muzică şi poezie a Daco-Geţilor era de altfel străveche. Aristoteles ne-a păstrat ştirea că «Agathyrsii», adică Dacii din Munţi, versificau legile lor şi le cântau spre a le ţine bine minte pe de rost”, scrie si istoricul Vasile Pârvan, în Getica.  Neamul agatârşilor a fost asimilat de populaţia daco-getă care locuia pe teritoriul Transilvanniei, susţin unii istorici, însă au fost identificaţi în grupul de morminte de înhumare de pe Mureşul superior, care prezintă trăsături aparte.
Potrivit unor cercetători, numele de agathirsoi (agatârşi) înseamnă „conducătorii cu toiege” (thirsus = toiag). Ei se ocupau cu extragerea şi prelucrarea metalelor, cu viticultura şi oieritul. Erau adoratorii zeului petrecerilor, Dionis si a lui Zamolxis, zeul care i-a făcut pe geto-daci să se creadă nemuritori devenind cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci.Cum erau caracterizaţi geţii de istoricul grec Herodot, cel care a oferit primele descrieri elaborate ale popoarelor care în urmă cu aproape două milenii şi jumătate ocupau ţinuturile actualei Românii.
Tot Herodot îi prezenta pe strămoşii geţi (daci) drept oameni care se credeau nemuritori, iar aceast lucru i se datora zeului lor, Zamolxis. Fabuloasa comoară a regelui Dac, ascunsă în apele Sargeţiei, este o alta  „poveste” despre comorile ascunse de regele Decebal, înainte ca romanii să fi pus stăpânire peste cetăţile sale, care au stârnit fascinaţia istoricilor.
Cele mai importante relatări despre desoperirile întâmplătoare ale aurului dacilor provin din urmă cu aproape cinci secole. Se spune că atunci un tezaur impresionant de monede şi piese antice din aur a fost găsit de câţiva pescari, în albia râului Strei. Se pare că au ajuns la Wiena… Sunt evaluări legate de artefactele, piesele din aur și argint, gasite pe teritoriul Romaniei până la 1850, toate au fost topite și valorificate ca atare. Așa s-au pierdut obiecte de artă sau de cult de o valoare inestimabilă.
Interesanta, dar  tot o „poveste” este  Istoria fabuloasă relatată de „The Times” în 1867Locuitorii sunt convinşi  că ei sunt descendenţii puri ai vechilor stăpâni ai lumii!, scria celebrul ziar „The Times” in 30 noiembrie 1867, un reportaj, adevarat, cam fantezist despre istoria din ultimele două milenii ale românilor.
Articolul apărea sub semnătura corespondentului din Austria al ”The Times” şi relata despre marile idealuri ale românilor, cel de a fi consideraţi descendenţi puri ai dacilor şi romanilor, ca  şi cel de Unire a vechilor teritorii stăpânite de daci. (surse: adevarul.ro)

COMENTARII

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.