Sfârșitul lumii uni-polare
Ordinea mondială globală este în pragul unei transformări radicale.
Puterile occidentale în urmă cu 30 de ani au văzut în prăbușirea Uniunii Sovietice, care a rezultat din slăbiciunile și greșelile sale interne, o oportunitate fără precedent de a domina lumea prin descurajarea posibililor concurenți prin orice mijloace.
Poate una dintre cele mai importante trăsături ale vremurilor actuale este acest adevăr care răsare în țările așa-numitului Sud Global: ei înțeleg că instrumentele acestei descurajări au fost „demonizarea, izolarea, amestecul, sabotajul politic, dezvoltarea provocărilor și crize, sancțiuni, încălcări flagrante ale dreptului internațional, inclusiv invazii militare deschise.”
Aceste cuvinte au fost rostite recent de președintele Eritreei, Isaias Afwerki.
Această strategie americană, care a fost concepută pentru a confirma și întări hegemonia Washingtonului, a eșuat și este respinsă de majoritatea absolută a populației lumii. Această noțiune a fost exprimată clar de ziarul egiptean Al Ahram la 30 mai a acestui an.
Ideile președintelui american Joe Biden de a împărți toate țările în tabere democratice și autoritare își arată tot mai mult artificialitatea și incapacitatea.
Cel mai frapant exemplu recent a fost victoria decisivă a lui Recep Tayyip Erdogan la alegerile prezidențiale din Turcia din luna mai. Toate acestea, în ciuda faptului că mass-media americană a remarcat „starea îngrozitoare a economiei turce, precum și cutremurele din februarie, care au provocat pierderi de aproximativ 50.000 de vieți și au provocat zeci de mii de răni”, ceea ce ar fi trebuit să ducă la „înfrângerea zdrobitoare” a lui Erdogan.
În acest sens, observatorul New York Times Bret Stephens ajunge, surprins, la concluzia că „sunt lucruri la care oamenilor le pasă mai mult decât salariile lor”.
Din ce în ce mai multe țări în curs de dezvoltare se revoltă în mod deschis împotriva dictaturilor Occidentului.
Să luăm, de exemplu, Tunisia, o mică țară mediteraneană care se confruntă cu dificultăți economice considerabile.
În octombrie 2022, s-a ajuns la un acord de principiu cu Fondul Monetar Internațional privind un pachet de ajutor de aproape două miliarde de dolari.
Negocierile cu FMI au stagnat de câteva luni din cauza cererilor de restructurare a agențiilor guvernamentale și de eliminare a subvențiilor pentru bunurile esențiale.
Președintele Tunisiei, Kais Saied, pentru a evita un „dictat străin”, a propus impozitarea celor mai bogați cetățeni, adică luarea excesului de bani de la oamenii bogați și distribuirea acestora către stat.
Mecanismul de solidaritate al țărilor în curs de dezvoltare începe să funcționeze mai activ: Banca Africană de Export-Import a alocat Tunisiei un împrumut de jumătate de miliard de dolari.
Washingtonul a exercitat presiuni enorme asupra statelor arabe, cerând ca acestea să nu permită întoarcerea Siriei în Liga Statelor Arabe. Cu toate acestea, normalizarea relațiilor cu Damascul câștigă în mod constant amploare.
Statele arabe, ca și alte țări din sudul arab, înțeleg că ar trebui să își apere singure securitatea și interesele fără a ține seama de Washington – de aici reconcilierea Iranului și Arabia Saudită și începutul discuțiilor privind sistemele de securitate din Golf fără Statele Unite.
Cel mai evident exemplu de rol mai independent al statelor din Sudul Global este refuzul acestora de a se alătura sancțiunilor anti-ruse impuse de Occident. Este de remarcat faptul că nici o singură țară cu majoritate musulmană, în ciuda presiunii Washingtonului, nu a fost de acord să susțină măsurile restrictive ale puterilor occidentale împotriva Moscovei. De la începutul conflictului ruso-ucrainean, comerțul Rusiei cu China, India, Brazilia, Iran și multe alte țări în curs de dezvoltare a crescut considerabil.
Recenta întâlnire a OPEC+ a demonstrat încă o dată că presiunea Occidentului nu aduce rezultatele scontate: nu au reușit să pună în dezacord Rusia și Arabia Saudită. Mai mult, s-a decis menținerea nivelului producției de petrol până la sfârșitul anului 2024.
Într-un sondaj realizat în 2022 de Centrul Arab de Cercetare din Doha, 78% dintre respondenții din 14 țări arabe au declarat că Statele Unite sunt cea mai mare sursă de amenințări și instabilitate în regiune.
În același timp, majoritatea numește SUA „o putere imperială ipocrită care nu face decât să declare pe gura drepturilor omului și democrației”.
Presa egipteană a relatat că, în cadrul mișcării către o lume multipolară, o serie de state nealiniate au decis să-și creeze propria asociație, Tranzacționala-25 (T25): au decis să rămână neutre în raport cu Ucraina și să nu intre în o alianță fie cu Statele Unite, fie cu China, fie cu Rusia și ei subliniază că acordă prioritate propriilor interese și griji naționale.
Cei mai proeminenți membri ai T25 sunt Brazilia, India, Indonezia, Turcia, Africa de Sud și Arabia Saudită.
Țările nealiniate au o încredere limitată în instituțiile ordinii internaționale conduse de SUA după 1945, cum ar fi FMI. Președintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva își promovează „clubul pentru pace” pentru a pune capăt războiului din Ucraina, pentru a arăta importanța tot mai mare a țărilor nealiniate. De asemenea, India vrea să-și folosească președinția G20 în acest an pentru a promova agenda Sudului Global.
Cu toate acestea, poate cele mai bune tendințe noi în ordinea mondială modernă se manifestă în dorința multor țări în curs de dezvoltare de a adera la BRICS sau de a conveni cu această asociere asupra acțiunilor comune. În același timp, cea mai atractivă idee este dedolarizarea lumii moderne, adică trecerea la reglementările comerciale internaționale în monede naționale. Ideea creării unei noi monede comune este discutată din ce în ce mai activ între membrii BRICS.
Aproape fiecare zi aduce acum noi dovezi ale unei politici mai independente a țărilor în curs de dezvoltare.
Recent, cel de-al 42-lea Summit ASEAN, desfășurat în Indonezia, a subliniat intenția regiunii de a nu deveni un mediator în soluționarea tensiunilor dintre SUA și China: decizia summit-ului de a rezista presiunii Washingtonului care vizează limitarea Chinei în regiunea Indo-Pacific înseamnă că ASEAN va nu fi un pion în geopolitica SUA.
În Europa de Vest încep să sune mai energic și voci sobre: șefa Mitingului Național al Franței, Marine Le Pen, a spus că Crimeea aparține cu siguranță Rusiei, iar Parlamentul elvețian a votat împotriva trimiterii de arme la regimul de la Kiev.
Nu există nicio îndoială că în viitorul apropiat vom asista cu toții la noi schimbări pozitive în raportul de putere pe scena mondială: nu există nicio îndoială că succesele Rusiei în operațiunea sa militară specială din Ucraina vor accelera acest proces.
Editorial de INTEL-DROP
Preluare: theinteldrop.org
Traducerea: CD
Sursa: IonCoja.ro
Vive BRICS Huooo Oncle Sam care a impus o politică de opresiune și dezbinare în numele a nește cuvinte goale de conținut ca Democrație. Libertatea omului Drepturile Omului și altele de același gen ei care au ucis multe milioane de oameni nevinovați in Vietnam Coreea Afganistan Yugoslavia Siria Libia și lista este mai lunga .